Afaceri
Europa Centrală și de Est își pierde atractivitatea | JiulAZI
Sute de manageri din România atrag atenţia asupra crizei forţei de muncă din anumite domenii. În industria IT – o adevărată mină de aur pentru economia ţării – e tot mai greu să găseşti programatori sau personal cu reale cunoştinţe în domeniu. Sutele de companii producătoare de componente auto şi, mai ales, cei doi mari constructori de automobile din România se luptă pentru a găsi angajaţi în zone extrem de sensibile ale industriei precum mecatronica. Nici măcar în construcţii sau agricultură nu există suficienţi oameni dispuşi să lucreze. Cu câteva zile în urmă, edilul Iaşiului – un oraş dintr-o zonă a ţării cu mulţi şomeri – declara că „există o criză a forţei de muncă autohtonă, o criză reală, concretă”. În acest context, inspectorul şef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Iaşi, George Tanasievici, anunţa că sunt firme de construcţii care folosesc deja forţă de muncă din afara spaţiului comunitar. „O firmă ne-a anunţat recent că a adus 25 de muncitori din Vietnam. Trebuie să înceapă lucrul în curând. Aşteaptă să primească permisul de lucru de la Bucureşti. (…) Mai sunt şi cetăţeni din Republica Moldova care lucrează în România. Ei sunt foarte mulţi, unii însă au dublă cetăţenie, româno-moldovenească, caz în care nu îi mai putem considera străini”, a explicat George Tanasievici.
În Capitală, chiar guvernatorul BNR, Mugur Isărescu a evidenţiat pericolul: „Suntem aşa, spre 2005, în ceea ce priveşte tensionarea pieţei muncii. Atenţie, însă, nu trebuie să ajungem acolo! Probabil că mai ştiţi ce a fost în 2007 – 2008. Toată lumea se uita numai în sus şi când au venit corecţiile, au fost extrem de dureroase”. În Cluj, recrutorii din zona IT se plâng şi ei. În ciuda faptului că de pe băncile facultăţilor ies anual peste 6.000 de absolvenţi cu specializare în acest domeniu, nevoia este dublă. Aşa se face că recrutorii vânează acum candidaţi din Vietnam, Nepal sau Filipine.
Din nefericire, pe lângă problemele punctuale ale lipsei de viziune în domeniul pregătirii potenţialilor angajaţi, România, ca şi alte ţări din regiune, se confruntă cu un adevărat exod al personalului calificat şi cu o creştere rapidă a costurilor cu forţa de muncă.

Nici polonezii nu o duc mult mai bine
Cehia şi Polonia sunt statele din Europa Centrală şi de Est (ECE) cu cele mai mici rate ale şomajului. În iulie, doar 2,3% dintre cehi şi 3,5% dintre polonezi nu aveau un loc de muncă. Cu astfel de cifre, mult sub media UE de 6,8% şi la distanţă foarte mare de cea din zona Euro (8,2%) este destul de limpede cât de acută poate deveni criza de angajaţi. Jan Wroblewski, un polonez care a acceptat ingrata sarcină de a găsi angajaţi pentru un lanţ hotelier cu prezenţă în toate zonele ţării, a primit, la doar câteva zile de la publicarea anunţului de recrutare, o propunere neaşteptată: o firmă i-a sugerat să acopere posturile libere cu personal din Filipine. „La început, o astfel de idee mi s-a părut ciudată”, explică Wroblewski. „Am început însă să analizăm propunerea şi s-a dovedit că diferenţa dintre polonezi şi filipinezi nu e chiar atât de mare. Chiar dacă unii trebuie să vină de la 10.000 de kilometri depărtare. Și ei sunt catolici, deci credem că se vor integra bine în societatea locală. Deja ne gândim la contracte mai mari”, a dezvăluit polonezul. Problema lui nu este singulară. Pe măsură ce scăderea ratei şomajului atinge noi recorduri, iar lipsa de angajaţi începe să muşte din profitul companiilor, oamenii de afaceri din state precum Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia văd dispărând avantajul deţinut de companiile lor încă de la aderarea la Uniunea Europeană. Modelul economic bazat pe atragerea investiţiilor străine prin forţa de muncă ieftină este tot mai greu de susţinut şi devine tot mai limpede că întreaga regiune ECE se apropie rapid de o răscruce de drumuri. „Modelul anterior de creştere a profitat de rezervele de muncă disponibile care au putut fi utilizate mai bine. Comuniştii au fost atât de risipitori încât a durat aproape 25 de ani pentru a putea reutiliza pe deplin capitalul uman pe care îl avem ”, explică Witold Orlowski de la divizia PwC din Varşovia. Pe această temă, jurnaliştii de la Financial Times sunt cât se poate clari: creşterea salariilor pentru ca cetăţenii care au privit ani de-a rândul cu invidie standardele de viaţă din Europa Occidentală este binevenită, însă există riscul ca majorările să fie mai rapide decât productivitatea şi, în acest caz, regiunea nu va mai putea atrage investiţiile străine care i-au garantat creşterea până acum.
Declin demografic
Pentru vest-europeni este greu de înţeles cum de state precum Polonia, România, Ungaria sau Bulgaria au ajuns să acuze o criză a forţei de muncă. După ani buni în care polonezii şi românii au invadat Marea Britanie devenind unul dintre subiectele-cheie pentru Brexit şi după ce majoritatea statelor din ECE au refuzat să primească refugiaţi este dificil să accepţi că aceste ţări au ajuns la fundul sacului. Totuşi, lipsurile de forţă de muncă din ECE sunt chiar rezultatul declinului demografic şi al succesului economic. După ce a atins punctul culminant la sfârşitul anilor 1990, populaţia regiunii se micşorează acum, situaţia fiind cauzată de migraţia masivă şi de o slabă rată a natalităţii. Iar această tendinţă este probabil să se înrăutăţească. Potrivit proiecţiilor ONU, populaţia combinată din Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia – cunoscute sub numele de Vişegrad 4 sau V4 – va scădea de la circa 64 de milioane în 2017 la doar 55,6 milioane până în 2050. O reducere cu aproximativ 13%. Mai grav chiar, Bulgaria va pierde nu mai puţin de 23% din populaţie, iar Croaţia şi România câte 17%. În nicio altă zonă a lumii declinul demografic luat în calcul nu este atât de accentuat. Pentru un ordin de mărime, trebuie spus că în Bulgaria, care se află pe primul loc în acest clasament, scăderea va fi de 1,7 milioane de locuitori până în 2050 – echivalentul întregii populaţii a capitalei şi a zonei metropolitane din jurul acesteia.
Creştere economică rapidă
Pentru moment, modelul economic din ultimii ani continuă să dea rezultate. Economiile din Vişegrad 4 vor creşte cu aproximativ 4% anul acesta, iar cea a României tot cam atât. JPMorgan şi Standard Chartered plănuiesc deschiderea de noi birouri în Varşovia. Cel mai mare producător de automobile din Marea Britanie, Jaguar Land Rover, va muta producţia Land Rover Discovery la noua sa fabrică din vestul Slovaciei. Concurenţii germani Daimler şi BMW lucrează la noi fabrici în Ungaria. Ceva mai la est, în România, industria IT este în plin avânt. Cu toate acestea, abilitatea regiunii de a furniza lucrători pentru a menţine marii investitori se apropie de limite. În trimestrul al doilea din 2018, 86,6% dintre companiile industriale din Ungaria au declarat că deficitul de forţă de muncă ar putea limita producţia lor în trimestrul următor, potrivit Eurostat. În Polonia procentul a fost de 49,7%, iar în Cehia de 43,2%, nivel aproape dublu faţă de rezultatele de acum doi ani.

România, exemplu negativ
Un studiu realizat de Euler Hermes arată că în multe ţări europene majorarea nominală a salariilor a depăşit cu mult nivelul de creştere a productivităţii. Companiile au absorbit costurile salariale mai ridicate acceptând marje de profit mai scăzute, preferând menţinerea preţurilor la produsele comercializate la niveluri apropiate de cele de până acum, limitând astfel impactul asupra inflaţiei. O excepţie de la acest trend se observă însă în România. „În luna mai a acestui an, în România, inflaţia a înregistrat o valoare de 5,4%. Acest procent a fost influenţat de creşterea nominală a salariilor din primul trimestru, cu 12,7 %. (…) Ungaria şi Slovacia au înregistrat, şi ele, creşteri ale ratei inflaţiei de 2,8 % , respectiv 2,6 %”, arată analiştii departamentului de Cercetare Economică de la Euler Hermes. Aceştia menţionează şi că „în ceea ce priveşte nevoia de finanţare externă brută, în România aceasta se situează la 134 % din rezervele valutare. Ungaria are un excedent de cont curent şi un deficit fiscal acceptabil, iar nevoile sale de finanţare externă sunt adecvate, reprezentând doar 75% în rezervele valutare. Polonia afişează o nevoie de finanţare externă în raport cu rezervele sale valutare de 136% bazate, în general, pe o macroeconomie relativ solidă”.
Exuberanţa, aproape de final
Într-un raport Bloomberg dat publicităţii la jumătatea lunii august se menţionează că avântul economic care s-a conturat în ultimii patru ani în estul Europei se estompează. Creşterea a scăzut în al doilea trimestru, comparativ cu un vârf atins la începutul anului, în Polonia şi Cehia, cele mai mari economii ale regiunii. Deşi Ungaria, România şi Slovacia au reuşit să aibă creşteri mai rapide, printre obstacolele întâmpinate de ele regăsim costuri mai mari de împrumut, o penurie de muncitori şi un export mai redus cauzat de încetinirea zonei Euro, principala lor piaţă de export.
În timp ce creşterea este încă puternică, naţiunile de la Marea Baltică până în Balcani văd primele semne că au atins punctul culminant. Regiunea a evitat, în mare măsură, turbulenţele care agravează situaţia altor pieţe emergente, dar incertitudinea cu privire la riscurile comerciale afectează cererea pentru produse, inclusiv automobile şi electronice. Între timp, presiunea inflaţionistă a determinat Cehia şi România să majoreze ratele dobânzilor.
(Articol publicat în ediţia de luni, 10 septembrie 2018, a revistei Capital. Publicaţia este disponibilă la centrele de difuzare a presei din întreaga ţară.)
Afaceri
Platformă advertoriale pentru branduri care vor mai multă vizibilitate
Vizibilitatea online este importantă pentru orice brand care vrea să ajungă mai ușor la publicul său. Într-un mediu în care apar constant informații noi, simpla existență a unui site nu mai este suficientă. Conținutul publicat și modul în care este distribuit pot influența semnificativ prezența unui brand în mediul online.
Advertorialele sunt folosite frecvent pentru promovare și pentru consolidarea imaginii unui proiect sau a unui serviciu. O platformă advertoriale simplifică procesul de publicare și oferă mai mult control asupra campaniilor.
De ce aleg multe branduri advertorialele
Advertorialele permit promovarea într-un mod mai natural și mai ușor de integrat în conținutul unei publicații. În locul unei reclame directe, articolul poate oferi informații utile, exemple sau explicații relevante pentru public.
Acest tip de conținut este folosit atât pentru creșterea vizibilității, cât și pentru susținerea unei prezențe constante în mediul online.
În practică, multe branduri folosesc advertorialele ca parte a unei strategii mai ample de content marketing și promovare.
Ce probleme apar în procesul clasic
Publicarea manuală a advertorialelor poate deveni rapid dificilă. Trebuie să cauți publicații, să ceri oferte și să organizezi informațiile pentru fiecare colaborare.
În plus, unele site-uri nu afișează clar costurile sau condițiile de publicare. Dacă gestionezi mai multe campanii în același timp, procesul poate deveni obositor și greu de urmărit.
Pentru echipele care lucrează constant cu articole sponsorizate, lipsa unei organizări clare înseamnă timp pierdut și risc mai mare de erori.
Cum ajută o platformă advertoriale
O platformă dedicată centralizează informațiile importante și simplifică procesul de publicare. Poți vedea rapid publicațiile disponibile, costurile și condițiile fără să treci prin schimburi lungi de e-mailuri.
Acest lucru îți permite să compari mai ușor opțiunile și să alegi publicațiile potrivite pentru obiectivele brandului tău.
În plus, o platformă advertoriale ajută la organizarea campaniilor și la urmărirea mai simplă a articolelor publicate.
Cum alegi publicațiile potrivite
Nu orice publicație este potrivită pentru orice tip de brand. Unele site-uri sunt orientate spre anumite domenii, iar altele au un public mai general.
Este important să alegi publicații relevante pentru conținutul pe care vrei să îl promovezi. O platformă bine organizată îți oferă filtre și informații utile pentru a compara mai rapid opțiunile disponibile.
În practică, această organizare reduce timpul pierdut și ajută la o planificare mai clară a campaniilor.
Mai mult control asupra promovării
Atunci când toate informațiile sunt accesibile dintr-un singur loc, gestionarea campaniilor devine mai simplă și mai predictibilă. Poți urmări mai ușor costurile, publicațiile și articolele active fără să folosești liste complicate sau documente separate.
Pentru multe branduri, o platformă advertoriale înseamnă mai multă eficiență și o modalitate mai clară de organizare a promovării online. În loc să investești timp în administrare și comunicări repetitive, te poți concentra pe conținut și pe creșterea vizibilității în mediul digital.
Surse:
https://evz.ro/ghid-practic-despre-advertoriale-ce-sunt-cum-se-scriu-si-unde-se-publica.html
Afaceri
Profituri pe hârtie, pierderi în realitate: HoReCa crește doar in statistici, statisticile nu iau in calcul scumpirile, iar în acest timp piața intră într-o zonă de risc major
Creșterea de 5 procente înseamnă de fapt TVA, inflație, creșteri de prețuri, in timp ce horeca înregistrează pierderi de peste 10 procente.
Zeci de anunțuri cu restaurante de vânzare au apărut în ultima lună
“Industria ospitalității din România traversează o perioadă în care indicatorii statistici creează o iluzie de stabilitate, în timp ce, în profunzime, mecanismele economice se degradează vizibil. Creșterea cifrei de afaceri raportată la nivelul sectorului nu reflectă o relansare a consumului, ci mai degrabă o adaptare forțată la un context dominat de presiuni fiscale și inflaționiste.” (Valentin Șoneriu, presedinte FPIOR)
“Majorarea TVA-ului de la 9% la 11%, corelată cu o inflație anuală de aproximativ 9,7% în 2025, a determinat o recalibrare generalizată a prețurilor în HoReCa. În acest cadru, evoluția cifrei de afaceri de la aproximativ 7,3 miliarde la 7,8 miliarde, echivalentul unei creșteri de circa 5%, nu semnalează o dinamică economică sănătoasă, ci o ajustare contabilă determinată de scumpiri.” (Călin Cozma, președinte executiv FPIOR)
Efectul este deja vizibil și se resimte tot mai clar în dinamica pieței. Traficul de clienți a scăzut la nivel național, iar consumul devine din ce în ce mai calculat. Clienții nu dispar, dar își schimbă profund comportamentul: ies mai rar, aleg mai atent și reduc experiența la strictul necesar. Bonul mediu crește, însă nu reflectă un apetit mai mare pentru consum, ci prețuri mai ridicate pentru aceleași alegeri.
Această schimbare nu apare izolat, ci în paralel cu o creștere constantă a costurilor din industrie. În acest context, prețurile au crescut deja cu 10-15% în 2026 comparativ cu 2025, ca efect al presiunilor acumulate la nivel operațional. De la materii prime și utilități până la forța de muncă, fiecare verigă a lanțului economic s-a scumpit, iar aceste ajustări au fost, inevitabil, transferate către consumator.
În acest context, Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România atrage atenția asupra unei rupturi tot mai evidente între percepția publică și realitatea economică din industrie, dar și asupra riscurilor majore pe termen scurt și mediu.
„Când vorbim despre o creștere economică alimentată exclusiv de inflație și taxe, nu mai vorbim despre dezvoltare, ci despre o redistribuire forțată a costurilor către consumator. În momentul în care veniturile cresc mai lent decât inflația, progresul devine un regres mascat. Puterea de cumpărare scade, frecvența vizitelor în restaurante se reduce, iar consumul devine mai prudent. Este un semnal clar că piața nu crește sănătos, ci se ajustează la un context din ce în ce mai dificil”, declară Marius Bănică, Vicepreședinte FPIOR.
Presiunea cumulată a costurilor și scăderea cererii conturează un scenariu tot mai fragil pentru industrie. Estimările arată că între 15% și 25% dintre restaurante ar putea dispărea în cursul anului 2026, dacă actualele tendințe se mențin. Această perspectivă nu mai este una teoretică, ci reflectă o realitate în care sustenabilitatea devine o provocare zilnică pentru operatori.
„Creșterea cifrei de afaceri nu vine dintr-un consum mai mare, ci din ajustări de preț impuse de costurile de funcționare și fiscalitate crescută. Practic, vindem mai scump, dar nu mai mult. În realitate, piața scade, iar presiunea pe operatori devine mai greu de susținut”, explică Nicolae Rusei, Vicepreședinte FPIOR.
Pe termen mediu, riscul major este intrarea într-un cerc vicios: costurile cresc, prețurile urcă, consumul scade, iar presiunea asupra operatorilor se amplifică. În lipsa unor măsuri care să aducă predictibilitate fiscală și să susțină puterea de cumpărare, această spirală poate accelera contracția sectorului.
Mai mult decât atât, efectele nu se limitează la industrie. HoReCa funcționează ca un barometru social al economiei. Atunci când oamenii încep să reducă ieșirile, să amâne experiențele și să prioritizeze strictul necesar, semnalul transmis este unul clar: nu asistăm doar la o ajustare sectorială, ci la o schimbare profundă de comportament, cu implicații mai largi asupra economiei.
În acest peisaj, creșterea devine o noțiune relativă. Nu mai este despre dezvoltare, ci despre rezistență. Nu mai este despre expansiune, ci despre supraviețuire într-un echilibru fragil.
Industria ospitalității nu cere facilități excepționale, ci un cadru coerent și predictibil, în care regulile jocului să nu se schimbe mai repede decât capacitatea de adaptare a celor care îl joacă. În lipsa acestuia, cifrele vor continua să arate bine pe hârtie, în timp ce realitatea din teren va spune o cu totul altă poveste.
Despre FPIOR
Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR) este organizația patronală reprezentativă la nivel național pentru sectorul HoReCa, având un rol activ în susținerea și dezvoltarea industriei ospitalității. Prin inițiative de colaborare, dialog instituțional și implicare constantă în relația cu autoritățile și mediul economic, FPIOR promovează interesele industriei și contribuie la consolidarea unui cadru favorabil dezvoltării acestui sector.
Articol preluat de pe https://firmedetop.ro/profituri-pe-hartie-pierderi-in-realitate-horeca-creste-doar-in-statistici-statisticile-nu-iau-in-calcul-scumpirile-iar-in-acest-timp-piata-intra-intr-o-zona-de-risc-major/
Afaceri
Ploaia revine în ecuația economiei agricole
După sezoane marcate de secetă, deficit hidric și presiuni asupra agriculturii europene, precipitațiile redevin un indicator economic major, cu impact direct asupra producției agricole, securității alimentare și stabilității prețurilor.
Tema apei a devenit centrală, inclusiv în strategiile europene, privind reziliența agricolă, pe fondul intensificării fenomenelor meteo extreme. Specialiștii vorbesc tot mai des despre „economia precipitațiilor”, un concept care leagă direct resursa naturală de predictibilitatea pieței alimentare.
Ploaia ca infrastructură naturală critică
Specialiștii atrag atenția că ploaia nu mai poate fi privită doar ca fenomen meteorologic. Într-un climat volatil, fiecare episod de precipitații poate influența randamente, costuri și reziliența întregului sector agricol.

„Într-un an fără risc sistemic, prețul final al produselor agricole ar trebui să scadă cu 6%. Din cauza prețului la combustibil însă, vom asista la o creștere de 15%”, spune Cosmin Filipaș, CEO D’Olive.
Pentru agricultură, precipitațiile nu mai reprezintă doar o condiție favorabilă, ci un factor strategic. Rezervele de apă din sol, refăcute prin ploi regulate, influențează costurile de producție, capacitatea fermelor de a face față verilor extreme și, în multe cazuri, nivelul viitoarelor recolte.
Episoadele de ploaie – activ economic
Tot mai multe analize europene arată că variabilitatea precipitațiilor devine unul dintre principalii factori care afectează competitivitatea agricolă. Seceta prelungită a redus randamente, a crescut dependența de irigații și a amplificat presiunea asupra costurilor cu energia și inputurile agricole. „România continuă să depindă într-o măsură prea mare de agricultură bazată pe precipitații. Infrastructura de irigații rămâne insuficientă raportat la potențialul agricol, iar lipsa investițiilor istorice face ca ploaia să rămână, pentru multe ferme, principalul sistem de irigație”, arată o analiză a Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite privind vulnerabilitatea agricolă în Europa de Est.
Organizațiile de profil subliniază că refacerea umidității solului în lunile de primăvară are efecte directe asupra culturilor, de la cereale la plantații perene, contribuind la reducerea stresului hidric și la stabilizarea producției.

„Ploaia este primul capital al agriculturii. Apa căzută la momentul potrivit nu înseamnă doar rod, ci echilibru, calitate și continuitate”, afirmă reprezentanții Profeco. Cu soluții bazate exclusiv pe ingrediente 100% organice, Profeco mizează pe o agricultură care nu exploatează solul, ci îl regenerează. Produsele companiei susțin simultan creșterea productivității, refacerea fertilității naturale și obținerea unor recolte mai sănătoase, transformând sănătatea solului într-un avantaj economic pe termen lung.
„În agricultură, performanța nu mai poate fi separată de sănătatea solului. Vedem tot mai clar că productivitatea durabilă nu vine din intervenții agresive, ci din capacitatea de a reda pământului echilibrul natural. Aici credem că agricultura viitorului se va diferenția: nu doar prin cât produce, ci prin cât poate conserva și regenera”, mai spun reprezentanții Profeco.
Valoarea precipitațiilor nu mai este doar agronomică, ci și economică.
„În lipsa irigațiilor, agricultura românească rămâne dependentă de cer. Când plouă, avem producție, când nu plouă, avem risc sistemic”, notează experți ai Comisia Europeană, în analize privind reziliența agricolă.
În bazinul mediteranean, unde culturile de măslini depind în mare măsură de ritmul natural al precipitațiilor, ploile de primăvară sunt considerate decisive pentru refacerea rezervelor de apă din sol, reducerea stresului hidric și susținerea unei recolte echilibrate, atât cantitativ, cât și în privința calității uleiului.
„Pentru cultura măslinului, ploaia este mai mult decât apă — este factorul care influențează vitalitatea pomului, calitatea fructului și profilul viitorului ulei. În livezile grecești, un sezon cu precipitații echilibrate se citește mai târziu în randament, dar și în gust, aromă și valoare”, afirmă și Cosmin Filipaș. D’Olive aduce în prim-plan tradiția uleiului de măsline cretan, construită în jurul respectului pentru gustul viu, biodiversitate și ritmurile naturale ale agriculturii.
„Schimbările climatice au făcut ca ploaia să nu mai fie privită ca un dat, ci ca o resursă strategică. În ultimii ani am înțeles mai clar că valoarea unui ulei cu gust viu începe mult înainte de presare, în felul în care natura își păstrează ritmul”, mai spune Filipaș.
Pe fondul schimbărilor climatice, agricultura redescoperă un adevăr vechi: randamentele nu încep în câmp, ci în cer. Ploaia, adesea tratată ca un simplu episod meteo, devine din nou ceea ce a fost dintotdeauna, una dintre cele mai valoroase resurse ale economiei agricole.
Despre D’Olive
D’Olive este un brand românesc fondat de familia Filipas în octombrie 2020, din pasiunea comună pentru uleiul de măsline cretan. Compania importă și distribuie uleiuri extravirgine 100% grecești, obținute prin presare la rece din măsline Koroneiki, recoltate manual. Misiunea D’Olive este de a aduce pe piața românească produse autentice, cu trasabilitate clară și gust viu, dar și de a promova valorile unei familii care construiește în timp — cu respect pentru natură, oameni și cultură.
Despre Profeco
Cu peste un deceniu de dezvoltare construită pe cercetare aplicată și inovație, PROFECO a evoluat dintr-o afacere de familie într-un promotor al soluțiilor agricole 100% organice, dedicate sănătății solului și agriculturii sustenabile. Cu propriul laborator de cercetare, rezultate validate în România și extindere pe piețe din Asia și Orient, compania mizează pe un model în care productivitatea merge împreună cu regenerarea resurselor naturale.
Articol preluat din StiriCompanii.ro
-
Afaceriacum o săptămânăPloaia revine în ecuația economiei agricole
-
Uncategorizedacum 5 zileAgenda GPeC SUMMIT 26 Mai 2026 este publicată: 16 speakeri, Conferință, Expo, Networking și content practic despre ce funcționează acum și ce urmează în E-Commerce & Digital Marketing
-
Uncategorizedacum 6 zileLansarea oficială a One UI 8.5 de la Samsung începe pe 6 mai
-
acum 4 zileLocuințele riscă să devină un lux în România: piața imobiliară intră într-o zonă de accesibilitate critică
-
Afaceriacum 4 zileProfituri pe hârtie, pierderi în realitate: HoReCa crește doar in statistici, statisticile nu iau in calcul scumpirile, iar în acest timp piața intră într-o zonă de risc major
-
Uncategorizedacum 4 zileSamsung anunță o premieră mondială: o inovație care permite anticiparea episoadelor de leșin cu ajutorul Galaxy Watch
-
Afaceriacum 2 zilePlatformă advertoriale pentru branduri care vor mai multă vizibilitate
-
Uncategorizedacum 8 oreStudiu: Wegovy protejează masa musculară mai eficient decât Mounjaro

