După o primă ediție care a reunit peste 460 de participanți și reprezentanți ai peste 180 de companii, dintre care 68% din top și senior management, ROMANIAN ENERGY WEEK revine în 2026 cu cinci teme esențiale pentru dezvoltarea sectorului energetic: reconfigurarea mixului energetic, energia verde și inovația, stocarea și integrarea în rețea, finanțarea și politicile publice, sustenabilitatea și economia circulară.

În perioada 16-20 noiembrie 2026, Palatul Parlamentului din București găzduiește cea de-a doua ediție ROMANIAN ENERGY WEEK. Timp de cinci zile, reprezentanți ai Guvernului și instituțiilor publice, autorități de reglementare, lideri ai companiilor din sectorul energetic, investitori, finanțatori, dezvoltatori de proiecte, consultanți, furnizori de tehnologie și reprezentanți ai mediului academic se reunesc pentru a discuta direcțiile de dezvoltare ale sectorului energetic din România și din regiune.

De la noile capacități de producție și securitatea energetică la integrarea regenerabilelor, modernizarea rețelelor, stocare, finanțare și decarbonizare, agenda REW 2026 urmărește subiectele care influențează astăzi deciziile de investiții și funcționarea pieței de energie. Miza nu este doar identificarea provocărilor, ci și discutarea soluțiilor, a condițiilor necesare implementării lor și a priorităților pentru următorii ani.

După succesul primei ediții din noiembrie 2025, evenimentul își consolidează rolul de punct de întâlnire între decizia publică, capitalul investițional și capacitatea de implementare a industriei, trei componente esențiale pentru dezvoltarea și competitivitatea sistemului energetic românesc.

De ce ROMANIAN ENERGY WEEK?

România traversează o perioadă importantă pentru dezvoltarea sectorului energetic. Extinderea capacităților de producție, modernizarea infrastructurii, integrarea surselor regenerabile, dezvoltarea soluțiilor de stocare și mobilizarea capitalului necesar investițiilor sunt provocări interconectate ce impun o coordonare tot mai strânsă între autorități și mediul privat.

În același timp, ritmul implementării proiectelor depinde de predictibilitatea legislativă, eficiența proceselor de autorizare, accesul la finanțare și disponibilitatea expertizei tehnice.

În acest context, ROMANIAN ENERGY WEEK creează cadrul pentru ca aceste subiecte să fie discutate direct de cei implicați în reglementare, finanțare, dezvoltare și implementare.

Fiecare zi include două sesiuni tematice la masă rotundă, cu un număr limitat de locuri pentru participare activă, completate de o zonă dedicată audienței și de oportunități de networking. Discuțiile sunt moderate, iar pentru a susține participarea reprezentanților internaționali, evenimentul beneficiază de traducere simultană în română și engleză.

5 zile, 5 teme de interes dezbătute la masa rotundă

Agenda REW 2026 urmărește cele mai importante direcții ale momentului, cu paneluri construite în jurul întrebărilor la care sectorul are nevoie de răspunsuri.

Dezbaterile vor avea ca punct de plecare următoarele subiecte:

16 noiembrie | Ziua 1 – SECTORUL ENERGETIC DIN ROMÂNIA
17 noiembrie | Ziua 2 – ENERGIE VERDE & INOVAȚII
18 noiembrie | Ziua 3 – STOCAREA ENERGIEI & INTEGRAREA ÎN REȚEA
19 noiembrie | Ziua 4 – FINANȚARE, CONSULTANȚĂ & POLITICI PUBLICE
20 noiembrie | Ziua 5 – SUSTENABILITATE, CSR & ECONOMIE CIRCULARĂ

ROMANIAN ENERGY WEEK 2026 reunește parteneri din întregul ecosistem energetic

Ediția 2026 se desfășoară cu implicarea partenerilor strategici instituționali, printre care Ministerul Energiei, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale a Senatului României, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG).

ROMANIAN ENERGY WEEK 2026 se bucură de susținerea unor organizații și asociații relevante pentru sectorul energetic, reunite în categoria Valued Partners, printre care se numără AEI, ACUE, AEHR, ICMET Craiova, AFEER, RPIA, RWEA, CRE, BRM, BERD, APCE, Future Romania, HENRO, PCoR, RoGBC, Centrul de Formare Profesională Eurodeal, AIIR, OAER, AIEE, EFdeN, FEL România, KNX România, energiaTa, Ambasada Sustenabilității în România, MORE Networking, ListaFirme și ARC.

Acoperirea media a evenimentului este facilitată de colaborarea cu publicații și platforme de specialitate, precum Academia de Construcții, AGENDA CONSTRUCȚIILOR, FEREASTRA, Antena 3 CNN, Club Antreprenor, Daibau, e-nergia, ENERGY Magazine, Economistul, România Durabilă, Club Economic, Electricianul, Ringier (Libertatea, ELLE, Revista Avantaje, UNICA), IBC Focus, Construct-Intelligence, iBuild, Proidea, InvesTenergy, Revista Ingineria Instalațiilor, Jurnalul de Afaceri, Nine O’Clock, RENERGY, Sustenabilitate.Biz, pv magazine, Ziarul BURSA, connect, LUXURY, Real Estate Magazine și Succes Grup.

Blue se alătură în calitate de Mobility Partner, iar JW Marriott Bucharest Grand Hotel asigură serviciile de catering pentru participanți.

Diversitatea acestor organizații reflectă caracterul interdisciplinar al evenimentului și necesitatea unui dialog care să conecteze producția și distribuția energiei cu finanțarea, tehnologia, politicile publice, mediul construit și sustenabilitatea.

Rezervă-ți locul la masa discuțiilor!

Cu cea de-a doua ediție tot mai aproape, ROMANIAN ENERGY WEEK invită profesioniștii interesați să se alăture evenimentului din această toamnă. REW se adresează reprezentanților companiilor, instituțiilor, investitorilor, dezvoltatorilor de proiecte, specialiștilor și organizațiilor implicate în sectorul energetic și domeniile conexe.

Participarea se realizează pe bază de înregistrare și confirmare, în limita locurilor disponibile. Accesează https://energyexpo.ro/rew/ și completează formularul sau trimite o cerere de participare pe info@energyexpo.ro.

Cine deține, de fapt, o firmă? Ce alte companii mai controlează aceiași oameni? A intrat vreodată în insolvență sau are procese pe rol? Până acum, răspunsurile la aceste întrebări presupuneau ore de căutat prin mai multe registre publice care nu comunică între ele.

Platforma harta-firmelor.ro reunește aceste informații într-un singur loc. Datele provin exclusiv din surse publice oficiale, precum Oficiul Național al Registrului Comerțului, ANAF, Sistemul Electronic de Achiziții Publice și Monitorul Oficial, și sunt prezentate sub forma unei hărți de relații între firme, acționari și administratori.

Utilizatorii pot consulta gratuit profilul unei companii: acționariatul, administratorii, istoricul, datele financiare, eventualele insolvențe și litigii, precum și contractele obținute din bani publici. Legăturile indirecte dintre firme devin vizibile dintr-o privire.

Una dintre cele mai apreciate funcții este harta interactivă a firmelor, unde oricine își poate căuta localitatea, orașul sau chiar strada și poate vedea companiile înregistrate acolo. Firmele active, radiate sau aflate în insolvență sunt marcate diferit, iar afișarea poate fi schimbată în funcție de cifra de afaceri, astfel încât se vede imediat unde se concentrează activitatea economică într-un oraș.

Recent, platforma a lansat în versiune beta Analistul, un instrument care răspunde la întrebări formulate în limba română despre firme, persoane și bani publici. Fiecare răspuns vine însoțit de sursele din registrele publice pe care se bazează, astfel încât informația poate fi verificată independent.

Platforma a fost dezvoltată de Radu Ciocan și Alexandru Angelescu, fondatorii SICAP.pro, platformă de analiză a achizițiilor publice. În ultimele săptămâni, harta-firmelor.ro a fost folosită ca sursă în investigații jurnalistice publicate de PRESShub și România Curată, a fost prezentată în Ziarul Financiar, iar pe 1 octombrie fondatorii au fost invitați în emisiunea Oanei Osman de la Prima TV.

„Încrederea în afaceri nu ar trebui să fie un act de credință, ci o decizie informată. Datele despre firme existau de ani de zile, doar că erau împrăștiate în registre care nu vorbesc între ele. Le-am pus la un loc pentru ca un antreprenor mic să aibă aceleași informații ca o corporație cu departament de analiză”, spune Alexandru Angelescu, cofondator al platformei.

Platforma este utilă în primul rând antreprenorilor care își verifică partenerii înainte de a semna un contract. Devine, de asemenea, un instrument de lucru pentru profesioniști: avocați, notari și consultanți care au nevoie rapid de imaginea completă a unei companii, dar și echipe de conformitate, analiză financiară și evaluare a riscului din bănci, firme de asigurări sau companii specializate în verificări KYC. Nu în ultimul rând, este utilă celor care caută un loc de muncă și vor să afle mai multe despre angajator, precum și oricui este curios cum arată mediul de afaceri din propriul oraș.

Consultarea este gratuită. Harta Firmelor lucrează exclusiv cu informații deja publice în registrele oficiale și precizează că, pentru orice decizie, referința rămân registrele de stat.

(Material furnizat și asumat de Alexandru Angelescu, Co-fondator Harta Firmelor)

Fiecare firmă din România are nevoie de o adresă oficială, iar pentru antreprenorii care activează în capitală un sediu social București nu presupune neapărat un spațiu propriu. ADISAF include în portofoliul de servicii găzduirea sediului social în București și Ilfov, alături de actele pe care Registrul Comerțului le cere la depunerea dosarului. Articolul descrie soluția, situațiile în care se justifică și punctele care cer atenție în privința contractelor, a acordurilor și a termenelor.

Sediul social: ce reprezintă și ce rol are

Sediul social este adresa sub care firma figurează în evidențele oficiale. Pe ea ajunge corespondența trimisă de ANAF și de Registrul Comerțului, ea apare pe facturi și pe contracte și tot ea este comunicată băncilor și partenerilor de afaceri. Explicațiile ADISAF subliniază că obligația de a-l declara există indiferent de forma de organizare, fie că este vorba despre un SRL, un PFA sau o altă structură juridică.

Adresa declarată trebuie însoțită de un act care dovedește dreptul de folosință asupra spațiului. Pot îndeplini acest rol actul de proprietate, un contract de închiriere, unul de comodat sau un contract de găzduire. Sediul nu implică obligatoriu și desfășurarea activității economice la acea adresă: numeroase firme folosesc domiciliul administratorului sau o adresă găzduită, iar munca efectivă are loc acasă, într-un birou închiriat ori exclusiv online.

Găzduirea sediului social: mecanismul în practică

Prin serviciul de găzduire sediu social, ADISAF pune la dispoziție o adresă din București, iar relația se formalizează printr-un contract de găzduire întocmit pentru Registrul Comerțului. De obicei, spațiul aparține unui cabinet de avocatură sau unei firme de consultanță, care îl cedează în scop juridic și de corespondență; activitatea firmei nu se mută fizic acolo.

Soluția se aplică la înființarea unui SRL sau a unui PFA, dar și atunci când o firmă deja existentă își schimbă sediul. Durata contractului se stabilește de comun acord și poate fi prelungită, iar toate formalitățile se pot derula online, indiferent de localitatea în care se află antreprenorul.

Din pachetul prezentat pe site fac parte adresa pentru înregistrare, contractul de găzduire, actele necesare dosarului, sprijinul la înființare ori la mutare, corelarea cu mențiunile care ar putea deveni necesare și anunțarea din timp a termenului de reînnoire.

Sediu social București: situațiile în care o adresă găzduită are sens

Găzduirea rămâne o opțiune, nu o obligație. Ghidurile ADISAF enumeră mai multe împrejurări în care devine utilă:

• antreprenorul nu dispune de un spațiu propriu și preferă ca adresa locuinței sale să nu fie expusă în registre publice;
• persoana locuiește în regim de chirie, iar proprietarul nu își dă acordul pentru un sediu în apartament;
• într-un bloc, un sediu cu activitate cere acordul asociației de proprietari și al vecinilor, iar antreprenorul vrea să evite această procedură;
• afacerea se relocă într-un alt oraș, însă firma are nevoie în continuare de o adresă bucureșteană;
• firma lucrează integral online și are nevoie doar de o adresă juridică valabilă.

Pentru astfel de cazuri, o adresă găzduită oferă temeiul legal necesar fără a implica nici locuința, nici relația cu asociația de proprietari.

Sediul social la domiciliu: ce limite are

La început, numeroși antreprenori declară domiciliul drept sediu al firmei. Varianta atrage totuși constrângeri: sunt necesare acordurile tuturor coproprietarilor, uneori și avizul asociației de proprietari, iar într-un apartament nu pot fi înmatriculate oricâte firme, ci doar în anumite condiții. Pe deasupra, adresa de acasă ajunge în certificatele constatatoare și în bazele de date accesibile online.

Cu o adresă găzduită, domiciliul rămâne privat, sediul nu se modifică dacă proprietarul se mută, iar înțelegerile cu vecinii devin de prisos. Cine folosește totuși propria locuință apelează, de regulă, la contractul de comodat, adică un împrumut de folosință cu titlu gratuit, în care proprietarul nu obține un venit supus impozitării.

Documentele cerute de Registrul Comerțului

Pentru ca o adresă să fie acceptată drept sediu social, dosarul trebuie să conțină contractul de găzduire, acordul proprietarului spațiului și, atunci când situația o impune, acordurile asociației de proprietari și ale vecinilor. Potrivit ADISAF, pentru spațiile oferite spre găzduire aceste acorduri sunt obținute de furnizor, deci antreprenorul nu trebuie să le procure separat.

Lista concretă diferă de la un caz la altul. În general sunt utile informații despre firmă ori despre intenția de a o înființa, actele de identitate ale administratorului și ale asociaților, precum și perioada pentru care se dorește găzduirea. Deoarece cerințele pot fi modificate de reglementări, forma finală a listei se stabilește după o scurtă discuție preliminară.

Sediul social și punctul de lucru

Confuzia apare frecvent atunci când se pune întrebarea unde se desfășoară, de fapt, activitatea. Pentru a evita erorile la declarare, merită reținută diferența dintre sediul social și punctul de lucru. Sediul servește drept adresă juridică și de corespondență și nu poate lipsi; punctul de lucru, în schimb, este facultativ și desemnează locul în care firma își derulează concret activitatea, de pildă un magazin, un depozit, un atelier sau un cabinet.

O societate are un singur sediu social, dar poate înregistra oricâte puncte de lucru, inclusiv în județe diferite. Materialele ADISAF dau un exemplu: un SRL cu sediul la domiciliu deschide o cofetărie într-un spațiu închiriat. Sediul rămâne neatins, iar cofetăria se declară ca punct de lucru, cu înregistrare fiscală dacă acolo lucrează angajați.

Termene, reînnoire și riscurile unui sediu fără acte în ordine

Printre problemele frecvente se numără contractul de sediu expirat, absența acordului asociației de proprietari acolo unde legea îl cere, declararea unei adrese la care inspectorii fiscali nu găsesc firma și neactualizarea sediului după încheierea contractului de găzduire. Consecința poate fi încadrarea societății ca inactivă fiscal, adică activitate blocată și sancțiuni.

Din acest motiv, ADISAF ține evidența termenelor contractelor de găzduire și își anunță clienții din vreme, pentru prelungire sau pentru depunerea unei mențiuni de modificare la registru. În cazul închiderii firmei, contractul se poate menține pe toată durata procedurii de radiere, astfel încât societatea să aibă un sediu valabil până la final.

În concluzie, alegerea unui sediu social București depinde de situația fiecărei firme: spațiu propriu, locuință cu toate acordurile obținute sau adresă găzduită prin contract. Oricare ar fi varianta, actele corecte, termenele urmărite și o distincție clară între sediu și punctul de lucru țin dosarul în ordine, iar informațiile publicate de ADISAF pot fi un punct de plecare pentru această decizie.