Afaceri
Agricultura românească atrage privirile Europei. Rezultatele anului 2018 sunt istorice. Cât a afectat pesta porcină | JiulAZI

Autorităţile susţin că acordarea subvenţiilor la timp, tehnologiile aplicate de fermieri, mărirea suprafeţelor irigate şi protecţia antigrindină au determinat obţinerea acestor producţii, în pofida condiţiilor climatice extrem de capricioase din acest an.
Agricultura şi dezvoltarea rurală au atras şi în acest an cele mai multe fonduri europene, fiind de altfel sectorul cu cea mai bună rată de absorbţie la nivel naţional.
Din păcate, pesta porcină africană, care s-a amplificat în partea a doua a anului, a zdruncinat serios sectorul zootehnic şi programele din acest domeniu, iar măsurile luate de autorităţi pentru limitarea extinderii virusului, deşi au fost apreciate de unii, în aceeaşi măsură au fost dezaprobate de mulţi alţii.
România, în top 3 la producţia de cereale din UE
Datele Institutului European de Statistică – Eurostat – arată că România ocupă anul acesta locul 3 în UE, după Franţa şi Germania, la producţia de cereale, cu 31,89 milioane de tone. Cifrele Ministerului Agriculturii sunt însă uşor mai ponderate şi indică doar 30 de milioane de tone, din care producţia de cereale păioase din vară reprezintă 12 milioane de tone.
La porumb boabe, România este pentru al doilea an consecutiv pe prima poziţie din UE, cu o recoltă totală de 19 milioane de tone, în creştere cu aproape 33% faţă de 2017 şi un randament de 7,8 tone/hectar, devansând serios Franţa, care a obţinut 12,59 milioane de tone în acest an.
În ceea ce priveşte producţia de grâu, ţara noastră ocupă poziţia a 4-a în UE, cu 10,27 milioane de tone, un plus de 2,36% faţă de anul trecut şi o medie de 4,8 tone/ha, deşi, potrivit ministrului Agriculturii, Petre Daea, a fost un an greu, în care „România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme”. Recolta de floarea soarelui a urcat la 3,35 milioane de tone în 2018, fiind mai mare cu 15,01% faţă de 2017, la un randament de 2,9 tone/ha. Aceste date poziţionează România din nou pe primul loc în UE.
Anul acesta a fost un an bun şi la cultura de viţă de vie, producţia de struguri de masă înregistrând un avans de 74,08% faţă de 2017, până la 83.000 tone, cu un randament de 9,4 tone/ha, iar cea de struguri pentru vin a crescut cu 13,3% în 2018 faţă de anul precedent, totalizând 1,155 milioane de tone. Media la hectar a fost în 2018 de 6,7 tone.
De altfel, Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului (OIV) estima la finele lunii octombrie că România a înregistrat o creştere cu 21% a producţiei de vin, până la 5,2 milioane de hectolitri, de la 4,3 milioane hectolitri în 2017.
„În România, cu o producţie de 5,2 milioane hectolitri, după patru ani de producţie la un nivel mediu, anul 2018 ar trebui să depăşească nivelul deja foarte ridicat din 2013”, arată OIV.
În anul 2013, România a obţinut o producţie de vin de 5,113 milioane hectolitri, după care au urmat trei ani în care producţia nu a depăşit 3,7 milioane de hectolitri.
Pe de altă parte, au fost şi culturi unde s-au înregistrat producţii mai mici anul acesta, raportat la 2017. Astfel, la orz şi orzoaică, producţia a fost în scădere cu 1,54%, recolta totală ajungând la 1,877 milioane de tone, cu un randament de 5,2 tone/ha; la rapiţă boabe pentru ulei – producţia obţinută este de 1,515 milioane de tone, în scădere cu 9,46% faţă de anul 2017, la un randament de 2,3 tone/ha; la sfecla de zahăr – 921.000 tone, un recul de 21,58% faţă de anul 2017 şi o medie de 40,6 tone/ha, iar la cartofii de toamnă producţia a fost de 2,4 milioane de tone (minus 10,03%), cu un randament de 16,7 tone/ha.
La începutul lunii decembrie, ministrul Agriculturii confirma recolta obţinută de România, la peste 30 de milioane de tone de cereale, în plus cu trei milioane de tone faţă de anul trecut, dar şi ocuparea primului loc la producţiile de porumb şi floarea soarelui din Uniunea Europeană.
„Producţia de cereale de anul acesta depăşeşte 30 de milioane de tone. La floarea soarelui am realizat peste 3,35 milioane de tone şi suntem pe primul loc în Uniunea Europeană (UE), fiind cea mai mare producţie de până acum. La porumb mai avem de recoltat 0,5% din suprafaţă în judeţele din centrul tării, dar până în prezent am depăşit 18 milioane de tone. Şi la porumb suntem pe primul loc în UE”, a spus Petre Daea pentru AGERPRES.
De altfel, încă din vara acestui an, ministrul susţinea că România „s-a fortificat din punct de vedere agricol” şi „nu va mai părăsi acest piedestal pe care s-a urcat”, pentru că fermierii „s-au dotat şi pot face faţă vicisitudinilor naturii”.
„În acest an greu, fermierii şi-au dovedit dotarea tehnică de-a lungul vremii. România nu va mai părăsi acest piedestal pe care s-a urcat, pentru că a reuşit să se fortifice. România s-a fortificat din punct de vedere agricol şi se va fortifica în continuare pentru că fermierii ştiu ce au de făcut, s-au dotat, iar rezultatele de producţie îi ajută prin câştig şi pot face faţă vicisitudinilor naturii”, a afirmat, la finele lunii august, şeful de la Agricultură.
În replică, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurenţiu Baciu, a susţinut că declaraţiile ministrului Agriculturii privind producţiile record la grâu, porumb şi floarea-soarelui au determinat prăbuşirea preţului la cereale.
„Producătorii sunt nemulţumiţi că aceste declaraţii au determinat prăbuşirea pieţei şi au prejudicii enorme. Producţiile nu sunt nici pe departe istorice, ci sunt mai mici decât anul trecut. La grâu sunt mai mici cu 30% decât anul trecut, iar la floarea soarelui cu 30-35%”, a precizat Baciu.
Mai mult, el a susţinut că fermierii au avut pagube în această vară, din cauza secetei din mai-iunie şi a ploilor abundente din iulie.
„Cum putem cere despăgubiri Comisiei Europene pentru aceste pagube, din moment ce ministrul Agriculturii spune că avem producţie istorică? Aceste declaraţii de fapt ne-au băgat mâna în buzunar”, a afirmat preşedintele LAPAR, la jumătatea lunii septembrie.
Cum a fost anul agricol 2018 în opinia agricultorilor? Unul atipic şi dificil, notat doar cu nota 7.
„Anul agricol 2018 a fost un an atipic din toate punctele de vedere, nu putem spune că suntem pe deplin satisfăcuţi. România, ca întotdeauna, se trezeşte când alţii se culcă. România trebuia să facă notificare la Bruxelles când s-a produs fenomenul de secetă, în primăvară, lucru pe care alte ţări l-au făcut. De asemenea, şi seceta din august şi până în noiembrie trebuia notificată, pentru că este acel fond de criză din care s-au înfruptat alţii, dar noi nu. Iată, Polonia şi-a făcut temele la timp şi a luat 116 milioane de euro, Germania a luat 364 de milioane de euro şi exemplele pot continua cu Finlanda – 80 de milioane de euro. S-au împărţit nişte bani pe nişte realităţi, pentru că temele au fost făcute la timp. Fondul este acum blocat, chiar dacă ai mai vrea să faci ceva, nu poţi. LAPAR a cerut de foarte multe ori la MADR să ia măsuri. Specialiştii din minister chiar nu au văzut ce sa întâmplă?”, a comentat pe 12 decembrie şeful LAPAR.
Absorbţia fondurilor europene, în grafic
România înregistrează un grad de absorbţie efectivă a fondurilor europene prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală PNDR 2020 de 43% cu cele 4 miliarde de euro plătite până în prezent beneficiarilor, iar ţinta pentru 2018 – de 1,2 miliarde de euro – a fost depăşită.
„Volumul total pe care îl vom încasa până la sfârşitul anului 2018 din PNDR este 1,2 miliarde de euro. Sunt bani siguri care vor intra în ţară pentru că fac obiectul cererilor de plată care au fost trimise către Bruxelles. Planul nostru pentru 2018 este să terminăm anul cu depăşirea procentului de 50% din anvelopa financiară pe care o avem la dispoziţie prin PNDR anvelopă care se cifrează la 8,1 miliarde de euro”, a precizat, la începutul lunii noiembrie, Alexandru Potor, la acea vreme secretar de stat în Ministerul Agriculturii.
Potrivit acestuia, „în afara procentului foarte onorabil” spre care ne îndreptăm, de peste 50%, acest lucru va plasa România în topul absorbţiei la nivel european din punct de vedere al valorii nominale.
PNDR este programul cu cea mai mare absorbţie la nivelul statelor membre din Uniunea Europeană, cu o rată de peste 40%, iar pentru anul viitor previzionăm o absorbţie de 55% din program, susţinea tot în luna noiembrie Camelia Iliescu, director în cadrul Direcţiei Generale Dezvoltare Rurală – AM PNDR din Ministerul Agriculturii.
„Am ajuns la o rată de absorbţie din PNDR de 40,2%, asta în materie de plăţi, dar, dacă este să luăm în calcul şi acea prefinanţare de 325 milioane de euro, rata de absorbţie ajunge la 44,2%. Pentru anul viitor previzionăm un cuantum al plăţilor de circa un miliard de euro, ceea ce ar ridica absorbţia la peste 55% din program”, a precizat Camelia Iliescu.
Alocarea prin PNDR 2020 este de 9,46 miliarde de euro, din care 8,12 miliarde de euro contribuţia fondului european agricol pentru dezvoltare rurală şi 1,34 miliarde de euro din contribuţie naţională.
În cursul anului 2018, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a primit 12.197 de solicitări de finanţare pe PNDR 2020 în valoare de 1,36 miliarde de euro, din care au fost selectate 7.224 de proiecte, însumând peste 1 miliard de euro. Astfel, contractele de finanţare încheiate în acest an sunt în număr de 8.986, în valoare de aproximativ 1,17 miliarde de euro.
Datele AFIR arată că valoarea plăţilor efectuate prin intermediul PNDR 2020 la nivelul lui 2018 este de 1,35 miliarde de euro, însă pentru finalul acestui an mai este programată o solicitare de fonduri.
De la demararea PNDR 2020 şi până în prezent, AFIR a primit 55.830 solicitări de finanţare în valoare totală nerambursabilă de peste 8,3 miliarde de euro, din care au fost selectate pentru finanţare 29.938 de cereri cu o valoare de 4,22 miliarde de euro.
AFIR a încheiat contracte de finanţare cu 50.881 de beneficiari ai Programului, în valoare de peste 4,3 miliarde de euro, aici fiind incluse şi contracte de finanţare preluate prin procedura de tranziţie dintre programe, contracte ce însumează 432,7 milioane de euro. În acest context, valoarea plăţilor efectuate beneficiarilor depăşeşte 4 miliarde de euro până la mijlocul lunii decembrie, ceea ce reprezintă un grad de absorbţie efectivă a fondurilor europene de 43%.
În ceea ce priveşte schemele de sprijin gestionate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) acordate fermierilor din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Comisia Europeană a rambursat deja României suma de 1,76 miliarde de euro. Începând cu data de 16 octombrie, APIA a demarat Campania de plăţi în avans pentru fermierii care au depus cereri unice de plată în anul 2018, suma totală autorizată la plată până la 12 decembrie 2018 depăşind 1,403 miliarde euro, din care avansul reprezintă 1,062 miliarde euro.
La finele lunii noiembrie, şeful APIA, Adrian Pintea, declara la o dezbatere organizată la Chişinău că, în cei 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, APIA a derulat fonduri europene şi naţionale de peste 23 miliarde euro, rata anuală de absorbţie a fondurilor europene depăşind 96%.
„În cei zece ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, APIA a derulat fonduri europene şi naţionale destinate susţinerii agriculturii româneşti şi fermierilor români de peste 23 de miliarde de euro. Rata medie anuală de absorbţie a fondurilor europene depăşeşte 96%. În medie, la APIA se depun 900.000 de cereri în fiecare an, pentru o suprafaţă de peste 9,5 milioane hectare. Aceste cereri sunt prelucrate de colegii de la APIA. Şi fondurile sunt mari şi numărul de personal este pe măsură. În prezent, APIA are un personal de 4.800 de angajaţi”, a afirmat Pintea.
El a subliniat că în 2007 APIA derula mai puţin de 10 forme de sprijin destinate fermierilor români, însă, odată cu implementarea noii politici agricole comune, după anul 2015, până în prezent fermierii beneficiază de peste 100 de scheme de plată, de forme de sprijin.
Şi prin Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM), un alt program aflat în ograda MADR, s-au atras fonduri europene, însă acestea sunt mult mai modeste. Datele furnizate de minister arată că plăţile către beneficiari au fost de 31,835 milioane de euro (18,9%) în 2018, iar sumele solicitate Comisiei Europene în limita alocării UE de 26,77 milioane de euro (15,9%). Rambursarea efectivă de la UE este de numai 17,48 milioane de euro, ceea ce înseamnă un grad de absorbţie de doar 10,38% din alocarea europeană de 168,32 milioane de euro venită prin POPAM.
Programe de sprijin derulate în anul 2018
Programul de susţinere a produsului tomate în spaţii protejate cu o alocare de 3.000 euro pe legumicultor într-un an a debutat în anul 2017, dar a continuat şi în 2018.
În acest an s-au înscris în program 16.550 producători agricoli, dintre care pentru Ciclul I de producţie un număr de 10.946 beneficiari au fost plătiţi cu suma de 151,03 milioane de lei, echivalentul a 32,838 milioane de euro. Pentru Ciclul II de producţie au depus deconturi 4.768 beneficiari, din care pentru un număr de 4.760 au fost deja alimentate conturile direcţiilor agricole judeţene cu suma de 65,67 milioane de lei în vederea efectuării plăţilor către fermieri.
Acest program a prezentat un real interes în rândul fermierilor, în condiţiile în care numărul acestora a crescut în anul 2018 cu 7.688 faţă de anul 2017. Potrivit ministrului Agriculturii, peste 64% dintre cei 16.000 de fermieri care au accesat programul de tomate sunt tineri sub 40 de ani, în timp ce 757 dintre aceştia „au renunţat la pribegie”. „Programul „Tomate” a dat vigoare satelor şi este unul reuşit”, spunea Daea.
Potrivit unui proiect de Hotărâre publicat pe site-ul MADR, resursele financiare alocate în 2019 pentru continuarea programului de susţinere a tomatelor româneşti se ridică la 233,19 milioane de lei, reprezentând echivalentul sumei de 50 de milioane de euro.
În ceea ce priveşte programul de susţinere a crescătorilor de ovine cu un leu pe kilogramul de lână pentru comercializarea acestui produs, program început de asemenea în 2017, acesta a suscitat interesul a 32.328 de fermieri. Suma totală care va fi plătită până la finele anului se ridică la 14,4 milioane de lei pentru o cantitate de aproape 15.000 de tone de lână livrată în centrele de colectare.
Campania „Alege oaia”, începută în noiembrie 2017 şi continuată cu succes şi în 2018, a avut ca rezultat creşterea consumul de carne de oaie cu 104%, susţine ministrul Agriculturii, dar şi încheierea unor parteneriate cu supermarketurile pentru livrarea cărnii şi produselor din carne de oaie.
„Statul nu a investit un leu în acest program (Alege oaia – n. r.). A investit însă preocupare, entuziasm, dăruire, determinare, într-un cuvânt: efort uman. Şi merită să investim indiferent cât efort facem şi indiferent unde ne vom deplasa. Vom fi în ţară peste tot acolo unde reuşim şi trebuie să reuşim, propunându-ne un obiectiv clar de promovare a consumului de produse agroalimentare realizate în România”, a spus Petre Daea, în aprilie, la lansarea parteneriatului între Kaufland România şi Cooperativa Agricolă „Ţara Mea” prin care urmau să fie disponibile la vânzare 12 produse din carne de oaie.
Afaceri
EvenimenteGratuite.ro promovează online evenimentele cu acces gratuit din România
EvenimenteGratuite.ro este o platformă online dedicată promovării evenimentelor cu acces gratuit din România, care permite publicului să le descopere în funcție de locație.
Platforma afișează informații despre evenimentele gratuite și facilitează identificarea acestora de către persoanele interesate. Prezentarea informațiilor urmărește creșterea vizibilității evenimentelor și conectarea acestora cu publicul interesat.
EvenimenteGratuite.ro are exclusiv un rol de informare și promovare și nu este organizatorul evenimentelor prezentate pe site. Programul, condițiile de participare și eventualele modificări sunt stabilite și comunicate de organizatorii fiecărui eveniment.
Publicului îi este recomandată verificarea informațiilor înainte de participare.
Organizatorii care doresc să crească vizibilitatea unui eveniment cu acces gratuit pot solicita o ofertă de promovare din partea echipei EvenimenteGratuite.ro. Adresa de contact este salut@evenimentegratuite.ro.
Afaceri
Maximizarea rezultatelor afacerii prin strategii digitale integrate și eficiente
Succesul în mediul online nu apare întâmplător. Companiile care obțin rezultate constante investesc în planificare, optimizare și promovare. Un element esențial îl reprezintă creare site de prezentare, deoarece website-ul este punctul central al comunicării dintre brand și potențialii clienți.
În prezent, majoritatea consumatorilor caută informații online înainte de a lua o decizie de cumpărare. Ei compară alternative, verifică recenzii și analizează profesionalismul companiilor. Din acest motiv, prezența digitală are un impact direct asupra dezvoltării unei afaceri.
Un website modern trebuie să fie rapid, intuitiv și adaptat tuturor dispozitivelor. Utilizatorii apreciază platformele care oferă acces rapid la informații și care elimină obstacolele din procesul de navigare. O experiență pozitivă contribuie la creșterea încrederii și la îmbunătățirea ratelor de conversie.
Designul profesional influențează percepția asupra brandului. O platformă bine organizată transmite seriozitate și atenție la detalii. În plus, structura clară a paginilor îi ajută pe vizitatori să găsească rapid informațiile importante și să interacționeze mai ușor cu afacerea.
Conținutul are un rol esențial în procesul de atragere și convingere a publicului. Articolele informative, studiile de caz și paginile bine optimizate oferă valoare și demonstrează expertiza companiei. Acest lucru contribuie la dezvoltarea unei relații solide cu utilizatorii.
Pe lângă experiența oferită de website, vizibilitatea este un factor decisiv. Chiar și cea mai bună platformă poate avea rezultate limitate dacă nu este găsită de publicul potrivit. De aceea, optimizarea și promovarea trebuie să facă parte din aceeași strategie.
Pentru atragerea unui trafic relevant și pentru creșterea vizibilității în motoarele de căutare, multe afaceri aleg servicii de optimizare SEO, una dintre cele mai eficiente investiții digitale pe termen lung.
Optimizarea SEO presupune îmbunătățirea structurii tehnice a website-ului, dezvoltarea conținutului și monitorizarea constantă a performanței. Atunci când toate aceste elemente funcționează împreună, platforma poate genera trafic organic constant și poate atrage utilizatori interesați de produsele sau serviciile oferite.
Traficul organic are avantajul de a aduce vizitatori care caută deja soluții relevante. Astfel, șansele de conversie sunt mai ridicate, iar rezultatele se acumulează în timp. Companiile care investesc constant în optimizare observă frecvent creșteri ale notorietății și ale numărului de solicitări.
Datele colectate din comportamentul utilizatorilor oferă informații valoroase despre performanța website-ului. Analiza acestor informații permite identificarea paginilor eficiente și a zonelor care necesită îmbunătățiri. Deciziile bazate pe date reale sunt mai eficiente și contribuie la utilizarea optimă a resurselor.
Pe lângă optimizarea organică, promovarea plătită accelerează procesul de atragere a clienților. Campaniile bine configurate permit afișarea ofertelor exact în momentul în care utilizatorii caută produse sau servicii relevante.
Pentru rezultate rapide și măsurabile, companiile investesc în promovare plătită Google, o metodă eficientă de generare a lead-urilor și a vânzărilor.
Campaniile moderne permit segmentarea precisă a publicului și optimizarea continuă a mesajelor. Acest lucru contribuie la creșterea rentabilității investiției și la îmbunătățirea performanței generale a strategiei de marketing.
O strategie digitală eficientă presupune colaborarea dintre toate componentele importante: website, SEO, conținut, promovare și analiză de date. Atunci când aceste elemente sunt integrate corect, rezultatele devin mai stabile și mai predictibile.
Pe termen lung, beneficiile sunt evidente. Crește numărul de clienți, se consolidează reputația brandului și se dezvoltă relații mai puternice cu publicul. În plus, investițiile realizate în mediul online produc efecte care se acumulează și generează valoare constantă.
Companiile care tratează mediul digital ca pe un activ strategic observă frecvent creșteri ale veniturilor și o poziționare mai bună în piață. Aceste avantaje oferă stabilitate și creează premisele unei dezvoltări sustenabile.
În concluzie, integrarea unui website performant cu optimizarea și promovarea eficientă reprezintă una dintre cele mai profitabile direcții de dezvoltare pentru orice afacere care dorește să își crească numărul de clienți și să își consolideze prezența online.
(Advertorial AI)
Afaceri
Cum alegi parfumul potrivit pentru vară? Ingredientele care rezistă în sezonul cald
Vara schimbă tot: hainele pe care le purtăm, rutina de îngrijire și chiar parfumul pe care îl alegem în fiecare dimineață. Temperaturile ridicate influențează modul în care un parfum evoluează pe piele, iar aromele intense și grele pot deveni copleșitoare după doar câteva ore.
Dacă ești în căutarea unui parfum pentru sezonul cald, secretul nu este să alegi neapărat un parfum mai puternic, ci unul construit în jurul ingredientelor potrivite.
Ce ingrediente sunt ideale într-un parfum de vară?
Parfumierii aleg, de regulă, ingrediente care transmit prospețime, energie și luminozitate. Citricele sunt printre cele mai populare note ale sezonului, deoarece oferă o senzație imediată de prospețime și se dezvoltă frumos în contact cu pielea încălzită de soare.
Lime-ul, bergamota, mandarina sau grapefruitul sunt adesea completate de note verzi, acorduri curate sau ingrediente lemnoase moderne, care adaugă profunzime fără a încărca parfumul.
În același timp, parfumurile inspirate de vacanțe și destinații exotice câștigă tot mai mult teren. Ingrediente precum smochina, laptele de cocos sau lemnul de santal creează parfumuri solare, relaxate și confortabile, perfecte pentru serile de vară.
De ce parfumul miroase diferit vara?
Căldura intensifică evaporarea parfumului și poate modifica felul în care acesta este perceput. De aceea, aceeași creație poate avea un miros diferit iarna față de vară.
Parfumurile echilibrate, construite pe contraste între prospețime și note de bază persistente, tind să evolueze mai armonios pe piele în sezonul cald.
Două parfumuri inspirate de vară și de parfumeria de nișă
Pornind de la această tendință, Oriflame completează colecția Top Scents cu două noi parfumuri create împreună cu Givaudan, unul dintre liderii mondiali în parfumeria fină.

La La Lime – prospețime reinterpretată
Dacă preferi parfumurile fresh, luminoase și energice, La La Lime este alegerea potrivită.
Parfumul este construit în jurul lime-ului peruvian, completat de un acord de lenjerie proaspăt spălată și Akigalawood, o notă lemnoasă modernă care oferă profunzime și persistență. Rezultatul este un parfum vibrant, contemporan și ușor de purtat în orice moment al zilei.

Tropic Thunder – vacanța într-o sticlă
Pentru cei care preferă parfumurile mai calde și senzuale, Tropic Thunder propune o atmosferă complet diferită.
Smochina coaptă, laptele de cocos și lemnul de santal construiesc o compoziție inspirată de zilele petrecute la soare și de energia destinațiilor tropicale. Este un parfum care îmbină prospețimea fructelor cu confortul notelor cremoase și lemnoase, fiind ideal pentru serile de vară.
Parfumuri create fără limite
Atât La La Lime, cât și Tropic Thunder fac parte din Top Scents, prima colecție Oriflame inspirată din parfumeria de nișă.
Colecția a fost dezvoltată în colaborare cu Givaudan și cu noua generație de parfumieri ai școlii sale de parfumerie. În cadrul unui proiect unic, aceștia au primit aceeași provocare: să creeze fără reguli, fără constrângeri comerciale și fără limitări de cost. Rezultatul este o colecție de parfumuri moderne, construite în jurul creativității și al ingredientelor premium.
Pentru cei care vor să descopere mai mult decât parfumul din sticlă, Oriflame a lansat și o serie de episoade disponibile pe YouTube, unde poate fi urmărit întregul proces de creație, de la inspirație și alegerea ingredientelor până la competiția dintre parfumieri.
Ce parfum alegi vara? Nu există un răspuns universal. Dacă îți plac parfumurile proaspete, citrice și energice, ingredientele precum lime-ul sunt alegerea ideală. Dacă preferi aromele calde, exotice și cu personalitate, notele de smochină, cocos și lemn de santal sunt perfecte pentru serile de vară.

Indiferent de preferințe, sezonul cald este momentul ideal să experimentezi și să descoperi parfumuri inspirate din universul parfumeriei de nișă. Iar colecția Top Scents de la Oriflame demonstrează că ingredientele premium, creativitatea și accesibilitatea pot exista în aceeași sticlă.
(Advertorial)
-
Afaceriacum 7 zileMaximizarea rezultatelor afacerii prin strategii digitale integrate și eficiente
-
Uncategorizedacum 6 zileTot ce trebuie sa stii inainte de Summer Well 2026. Ghidul complet pentru editia aniversara de 15 ani
-
Uncategorizedacum 6 zileMașinile de spălat și uscătoarele bazate pe inteligență artificială îți cunosc hainele mai bine decât tine
-
Afaceriacum 4 zileEvenimenteGratuite.ro promovează online evenimentele cu acces gratuit din România
-
Evenimentacum 12 oreCinci publicații online de business intră pe piața media din România

