Afaceri
Agricultura românească atrage privirile Europei. Rezultatele anului 2018 sunt istorice. Cât a afectat pesta porcină | JiulAZI

Autorităţile susţin că acordarea subvenţiilor la timp, tehnologiile aplicate de fermieri, mărirea suprafeţelor irigate şi protecţia antigrindină au determinat obţinerea acestor producţii, în pofida condiţiilor climatice extrem de capricioase din acest an.
Agricultura şi dezvoltarea rurală au atras şi în acest an cele mai multe fonduri europene, fiind de altfel sectorul cu cea mai bună rată de absorbţie la nivel naţional.
Din păcate, pesta porcină africană, care s-a amplificat în partea a doua a anului, a zdruncinat serios sectorul zootehnic şi programele din acest domeniu, iar măsurile luate de autorităţi pentru limitarea extinderii virusului, deşi au fost apreciate de unii, în aceeaşi măsură au fost dezaprobate de mulţi alţii.
România, în top 3 la producţia de cereale din UE
Datele Institutului European de Statistică – Eurostat – arată că România ocupă anul acesta locul 3 în UE, după Franţa şi Germania, la producţia de cereale, cu 31,89 milioane de tone. Cifrele Ministerului Agriculturii sunt însă uşor mai ponderate şi indică doar 30 de milioane de tone, din care producţia de cereale păioase din vară reprezintă 12 milioane de tone.
La porumb boabe, România este pentru al doilea an consecutiv pe prima poziţie din UE, cu o recoltă totală de 19 milioane de tone, în creştere cu aproape 33% faţă de 2017 şi un randament de 7,8 tone/hectar, devansând serios Franţa, care a obţinut 12,59 milioane de tone în acest an.
În ceea ce priveşte producţia de grâu, ţara noastră ocupă poziţia a 4-a în UE, cu 10,27 milioane de tone, un plus de 2,36% faţă de anul trecut şi o medie de 4,8 tone/ha, deşi, potrivit ministrului Agriculturii, Petre Daea, a fost un an greu, în care „România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme”. Recolta de floarea soarelui a urcat la 3,35 milioane de tone în 2018, fiind mai mare cu 15,01% faţă de 2017, la un randament de 2,9 tone/ha. Aceste date poziţionează România din nou pe primul loc în UE.
Anul acesta a fost un an bun şi la cultura de viţă de vie, producţia de struguri de masă înregistrând un avans de 74,08% faţă de 2017, până la 83.000 tone, cu un randament de 9,4 tone/ha, iar cea de struguri pentru vin a crescut cu 13,3% în 2018 faţă de anul precedent, totalizând 1,155 milioane de tone. Media la hectar a fost în 2018 de 6,7 tone.
De altfel, Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului (OIV) estima la finele lunii octombrie că România a înregistrat o creştere cu 21% a producţiei de vin, până la 5,2 milioane de hectolitri, de la 4,3 milioane hectolitri în 2017.
„În România, cu o producţie de 5,2 milioane hectolitri, după patru ani de producţie la un nivel mediu, anul 2018 ar trebui să depăşească nivelul deja foarte ridicat din 2013”, arată OIV.
În anul 2013, România a obţinut o producţie de vin de 5,113 milioane hectolitri, după care au urmat trei ani în care producţia nu a depăşit 3,7 milioane de hectolitri.
Pe de altă parte, au fost şi culturi unde s-au înregistrat producţii mai mici anul acesta, raportat la 2017. Astfel, la orz şi orzoaică, producţia a fost în scădere cu 1,54%, recolta totală ajungând la 1,877 milioane de tone, cu un randament de 5,2 tone/ha; la rapiţă boabe pentru ulei – producţia obţinută este de 1,515 milioane de tone, în scădere cu 9,46% faţă de anul 2017, la un randament de 2,3 tone/ha; la sfecla de zahăr – 921.000 tone, un recul de 21,58% faţă de anul 2017 şi o medie de 40,6 tone/ha, iar la cartofii de toamnă producţia a fost de 2,4 milioane de tone (minus 10,03%), cu un randament de 16,7 tone/ha.
La începutul lunii decembrie, ministrul Agriculturii confirma recolta obţinută de România, la peste 30 de milioane de tone de cereale, în plus cu trei milioane de tone faţă de anul trecut, dar şi ocuparea primului loc la producţiile de porumb şi floarea soarelui din Uniunea Europeană.
„Producţia de cereale de anul acesta depăşeşte 30 de milioane de tone. La floarea soarelui am realizat peste 3,35 milioane de tone şi suntem pe primul loc în Uniunea Europeană (UE), fiind cea mai mare producţie de până acum. La porumb mai avem de recoltat 0,5% din suprafaţă în judeţele din centrul tării, dar până în prezent am depăşit 18 milioane de tone. Şi la porumb suntem pe primul loc în UE”, a spus Petre Daea pentru AGERPRES.
De altfel, încă din vara acestui an, ministrul susţinea că România „s-a fortificat din punct de vedere agricol” şi „nu va mai părăsi acest piedestal pe care s-a urcat”, pentru că fermierii „s-au dotat şi pot face faţă vicisitudinilor naturii”.
„În acest an greu, fermierii şi-au dovedit dotarea tehnică de-a lungul vremii. România nu va mai părăsi acest piedestal pe care s-a urcat, pentru că a reuşit să se fortifice. România s-a fortificat din punct de vedere agricol şi se va fortifica în continuare pentru că fermierii ştiu ce au de făcut, s-au dotat, iar rezultatele de producţie îi ajută prin câştig şi pot face faţă vicisitudinilor naturii”, a afirmat, la finele lunii august, şeful de la Agricultură.
În replică, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurenţiu Baciu, a susţinut că declaraţiile ministrului Agriculturii privind producţiile record la grâu, porumb şi floarea-soarelui au determinat prăbuşirea preţului la cereale.
„Producătorii sunt nemulţumiţi că aceste declaraţii au determinat prăbuşirea pieţei şi au prejudicii enorme. Producţiile nu sunt nici pe departe istorice, ci sunt mai mici decât anul trecut. La grâu sunt mai mici cu 30% decât anul trecut, iar la floarea soarelui cu 30-35%”, a precizat Baciu.
Mai mult, el a susţinut că fermierii au avut pagube în această vară, din cauza secetei din mai-iunie şi a ploilor abundente din iulie.
„Cum putem cere despăgubiri Comisiei Europene pentru aceste pagube, din moment ce ministrul Agriculturii spune că avem producţie istorică? Aceste declaraţii de fapt ne-au băgat mâna în buzunar”, a afirmat preşedintele LAPAR, la jumătatea lunii septembrie.
Cum a fost anul agricol 2018 în opinia agricultorilor? Unul atipic şi dificil, notat doar cu nota 7.
„Anul agricol 2018 a fost un an atipic din toate punctele de vedere, nu putem spune că suntem pe deplin satisfăcuţi. România, ca întotdeauna, se trezeşte când alţii se culcă. România trebuia să facă notificare la Bruxelles când s-a produs fenomenul de secetă, în primăvară, lucru pe care alte ţări l-au făcut. De asemenea, şi seceta din august şi până în noiembrie trebuia notificată, pentru că este acel fond de criză din care s-au înfruptat alţii, dar noi nu. Iată, Polonia şi-a făcut temele la timp şi a luat 116 milioane de euro, Germania a luat 364 de milioane de euro şi exemplele pot continua cu Finlanda – 80 de milioane de euro. S-au împărţit nişte bani pe nişte realităţi, pentru că temele au fost făcute la timp. Fondul este acum blocat, chiar dacă ai mai vrea să faci ceva, nu poţi. LAPAR a cerut de foarte multe ori la MADR să ia măsuri. Specialiştii din minister chiar nu au văzut ce sa întâmplă?”, a comentat pe 12 decembrie şeful LAPAR.
Absorbţia fondurilor europene, în grafic
România înregistrează un grad de absorbţie efectivă a fondurilor europene prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală PNDR 2020 de 43% cu cele 4 miliarde de euro plătite până în prezent beneficiarilor, iar ţinta pentru 2018 – de 1,2 miliarde de euro – a fost depăşită.
„Volumul total pe care îl vom încasa până la sfârşitul anului 2018 din PNDR este 1,2 miliarde de euro. Sunt bani siguri care vor intra în ţară pentru că fac obiectul cererilor de plată care au fost trimise către Bruxelles. Planul nostru pentru 2018 este să terminăm anul cu depăşirea procentului de 50% din anvelopa financiară pe care o avem la dispoziţie prin PNDR anvelopă care se cifrează la 8,1 miliarde de euro”, a precizat, la începutul lunii noiembrie, Alexandru Potor, la acea vreme secretar de stat în Ministerul Agriculturii.
Potrivit acestuia, „în afara procentului foarte onorabil” spre care ne îndreptăm, de peste 50%, acest lucru va plasa România în topul absorbţiei la nivel european din punct de vedere al valorii nominale.
PNDR este programul cu cea mai mare absorbţie la nivelul statelor membre din Uniunea Europeană, cu o rată de peste 40%, iar pentru anul viitor previzionăm o absorbţie de 55% din program, susţinea tot în luna noiembrie Camelia Iliescu, director în cadrul Direcţiei Generale Dezvoltare Rurală – AM PNDR din Ministerul Agriculturii.
„Am ajuns la o rată de absorbţie din PNDR de 40,2%, asta în materie de plăţi, dar, dacă este să luăm în calcul şi acea prefinanţare de 325 milioane de euro, rata de absorbţie ajunge la 44,2%. Pentru anul viitor previzionăm un cuantum al plăţilor de circa un miliard de euro, ceea ce ar ridica absorbţia la peste 55% din program”, a precizat Camelia Iliescu.
Alocarea prin PNDR 2020 este de 9,46 miliarde de euro, din care 8,12 miliarde de euro contribuţia fondului european agricol pentru dezvoltare rurală şi 1,34 miliarde de euro din contribuţie naţională.
În cursul anului 2018, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a primit 12.197 de solicitări de finanţare pe PNDR 2020 în valoare de 1,36 miliarde de euro, din care au fost selectate 7.224 de proiecte, însumând peste 1 miliard de euro. Astfel, contractele de finanţare încheiate în acest an sunt în număr de 8.986, în valoare de aproximativ 1,17 miliarde de euro.
Datele AFIR arată că valoarea plăţilor efectuate prin intermediul PNDR 2020 la nivelul lui 2018 este de 1,35 miliarde de euro, însă pentru finalul acestui an mai este programată o solicitare de fonduri.
De la demararea PNDR 2020 şi până în prezent, AFIR a primit 55.830 solicitări de finanţare în valoare totală nerambursabilă de peste 8,3 miliarde de euro, din care au fost selectate pentru finanţare 29.938 de cereri cu o valoare de 4,22 miliarde de euro.
AFIR a încheiat contracte de finanţare cu 50.881 de beneficiari ai Programului, în valoare de peste 4,3 miliarde de euro, aici fiind incluse şi contracte de finanţare preluate prin procedura de tranziţie dintre programe, contracte ce însumează 432,7 milioane de euro. În acest context, valoarea plăţilor efectuate beneficiarilor depăşeşte 4 miliarde de euro până la mijlocul lunii decembrie, ceea ce reprezintă un grad de absorbţie efectivă a fondurilor europene de 43%.
În ceea ce priveşte schemele de sprijin gestionate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) acordate fermierilor din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Comisia Europeană a rambursat deja României suma de 1,76 miliarde de euro. Începând cu data de 16 octombrie, APIA a demarat Campania de plăţi în avans pentru fermierii care au depus cereri unice de plată în anul 2018, suma totală autorizată la plată până la 12 decembrie 2018 depăşind 1,403 miliarde euro, din care avansul reprezintă 1,062 miliarde euro.
La finele lunii noiembrie, şeful APIA, Adrian Pintea, declara la o dezbatere organizată la Chişinău că, în cei 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, APIA a derulat fonduri europene şi naţionale de peste 23 miliarde euro, rata anuală de absorbţie a fondurilor europene depăşind 96%.
„În cei zece ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, APIA a derulat fonduri europene şi naţionale destinate susţinerii agriculturii româneşti şi fermierilor români de peste 23 de miliarde de euro. Rata medie anuală de absorbţie a fondurilor europene depăşeşte 96%. În medie, la APIA se depun 900.000 de cereri în fiecare an, pentru o suprafaţă de peste 9,5 milioane hectare. Aceste cereri sunt prelucrate de colegii de la APIA. Şi fondurile sunt mari şi numărul de personal este pe măsură. În prezent, APIA are un personal de 4.800 de angajaţi”, a afirmat Pintea.
El a subliniat că în 2007 APIA derula mai puţin de 10 forme de sprijin destinate fermierilor români, însă, odată cu implementarea noii politici agricole comune, după anul 2015, până în prezent fermierii beneficiază de peste 100 de scheme de plată, de forme de sprijin.
Şi prin Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM), un alt program aflat în ograda MADR, s-au atras fonduri europene, însă acestea sunt mult mai modeste. Datele furnizate de minister arată că plăţile către beneficiari au fost de 31,835 milioane de euro (18,9%) în 2018, iar sumele solicitate Comisiei Europene în limita alocării UE de 26,77 milioane de euro (15,9%). Rambursarea efectivă de la UE este de numai 17,48 milioane de euro, ceea ce înseamnă un grad de absorbţie de doar 10,38% din alocarea europeană de 168,32 milioane de euro venită prin POPAM.
Programe de sprijin derulate în anul 2018
Programul de susţinere a produsului tomate în spaţii protejate cu o alocare de 3.000 euro pe legumicultor într-un an a debutat în anul 2017, dar a continuat şi în 2018.
În acest an s-au înscris în program 16.550 producători agricoli, dintre care pentru Ciclul I de producţie un număr de 10.946 beneficiari au fost plătiţi cu suma de 151,03 milioane de lei, echivalentul a 32,838 milioane de euro. Pentru Ciclul II de producţie au depus deconturi 4.768 beneficiari, din care pentru un număr de 4.760 au fost deja alimentate conturile direcţiilor agricole judeţene cu suma de 65,67 milioane de lei în vederea efectuării plăţilor către fermieri.
Acest program a prezentat un real interes în rândul fermierilor, în condiţiile în care numărul acestora a crescut în anul 2018 cu 7.688 faţă de anul 2017. Potrivit ministrului Agriculturii, peste 64% dintre cei 16.000 de fermieri care au accesat programul de tomate sunt tineri sub 40 de ani, în timp ce 757 dintre aceştia „au renunţat la pribegie”. „Programul „Tomate” a dat vigoare satelor şi este unul reuşit”, spunea Daea.
Potrivit unui proiect de Hotărâre publicat pe site-ul MADR, resursele financiare alocate în 2019 pentru continuarea programului de susţinere a tomatelor româneşti se ridică la 233,19 milioane de lei, reprezentând echivalentul sumei de 50 de milioane de euro.
În ceea ce priveşte programul de susţinere a crescătorilor de ovine cu un leu pe kilogramul de lână pentru comercializarea acestui produs, program început de asemenea în 2017, acesta a suscitat interesul a 32.328 de fermieri. Suma totală care va fi plătită până la finele anului se ridică la 14,4 milioane de lei pentru o cantitate de aproape 15.000 de tone de lână livrată în centrele de colectare.
Campania „Alege oaia”, începută în noiembrie 2017 şi continuată cu succes şi în 2018, a avut ca rezultat creşterea consumul de carne de oaie cu 104%, susţine ministrul Agriculturii, dar şi încheierea unor parteneriate cu supermarketurile pentru livrarea cărnii şi produselor din carne de oaie.
„Statul nu a investit un leu în acest program (Alege oaia – n. r.). A investit însă preocupare, entuziasm, dăruire, determinare, într-un cuvânt: efort uman. Şi merită să investim indiferent cât efort facem şi indiferent unde ne vom deplasa. Vom fi în ţară peste tot acolo unde reuşim şi trebuie să reuşim, propunându-ne un obiectiv clar de promovare a consumului de produse agroalimentare realizate în România”, a spus Petre Daea, în aprilie, la lansarea parteneriatului între Kaufland România şi Cooperativa Agricolă „Ţara Mea” prin care urmau să fie disponibile la vânzare 12 produse din carne de oaie.
Afaceri
Eveniment parfumat la malul mării: Oriflame lansează două noi parfumuri de nișă create în colaborare cu Givaudan Paris la Hotel Carmen International
În această vară, parfumurile Top Scents by Oriflame se regăsesc într-unul dintre cele mai elegante decoruri de pe litoralul românesc. Pentru al doilea an consecutiv, Carmen International Hotel 5* din Venus devine gazda unei experiențe dedicate frumuseții, emoțiilor și artei parfumului.

Evenimentul de lansare al parfumurilor a reunit 8 creatori de conținut din România, cu susținerea Amplifame by Flamingjoy, și 35 de Parteneri de Brand Oriflame, invitați să descopere colecția într-un mod cu adevărat special. De la workshopul de parfumerie, conceput pentru a explora ingredientele și inspirația din spatele creațiilor olfactive, până la momentele petrecute împreună într-un cadru spectaculos la malul mării, fiecare detaliu a fost gândit pentru a transforma descoperirea parfumurilor într-o experiență memorabilă.


Atmosfera elegantă a hotelului, serviciile premium și priveliștea oferită de Marea Neagră au completat perfect povestea noii colecții. Seara s-a încheiat cu o experiență multisenzorială inspirată de universul parfumurilor, unde aromele, gastronomia și muzica s-au întâlnit într-un concept creat special pentru invitați.

Ca un cocktail rece savurat într-o zi fierbinte de vară, Top Scents La La Lime, cu note de lime, in curat și akigalawood, aduce instant o doză de prospețime și energie. Jucăuș, optimist și surprinzător, este parfumul care completează perfect zilele petrecute la malul mării și serile lungi de vară.
Inspirat de forța și misterul naturii tropicale, Top Scents Tropic Thunder, cu note de smochină, lapte de cocos și lemn de santal, este o invitație la evadare. Intens, vibrant și plin de caracter, parfumul creează o atmosferă exotică și transformă fiecare moment într-o experiență care rămâne în memorie.

Pe parcursul întregului sezon estival, oaspeții Carmen International Hotel vor putea descoperi mai îndeaproape universul Oriflame prin elementele de branding integrate în locație și prin posibilitatea de a testa noile parfumuri într-un cadru premium. Astfel, experiența lansării continuă dincolo de eveniment, oferind vizitatorilor ocazia de a explora colecția într-un mod autentic și inspirațional.
Pentru Oriflame, parfumul înseamnă mai mult decât o simplă aromă. Este o poveste, o emoție și o formă de exprimare personală. Iar vara aceasta, această poveste se scrie la malul mării, alături de Hotel Carmen International.
(Articol preluat din StiriCompanii.ro )
Afaceri
Shaorma Fest 2026: două zile de gastronomie și entertainment la Divertiland Water Park, lângă București, în septembrie
În toamna acestui an, România marchează o premieră națională: lansarea Shaorma Fest, primul festival dedicat exclusiv shaormei, cel mai apreciat street-food al generației urbane. Evenimentul va avea loc în perioada 26–27 septembrie 2026, în incinta Divertiland Water Park, amplasat strategic pe A1, km 13, în zona Militari, la doar 15 minute de București. Locația oferă infrastructura ideală pentru evenimente outdoor de amploare, cu spații extinse, acces facil și o atmosferă care transformă experiența culinară într-un adevărat spectacol urban.
Shaorma Fest propune un concept fresh, autentic și energic, construit în jurul gustului care adună orașul. Prima ediție reunește unii dintre cei mai apreciați vendori din țară, rețete originale, demonstrații live, competiții cu premii și activări creative de brand, într-un weekend dedicat aromelor, muzicii și entertainmentului urban. Publicul va putea participa la competiția „Cea mai bună shaorma din România”, jurizată atât de profesioniști, cât și de consumatori, într-un format interactiv care pune în valoare diversitatea și creativitatea gastronomică. În completarea experienței de festival, prin parteneriatul dintre Venus Social Concept și PepsiCo România, în fiecare zi de eveniment, primii 1.500 de participanți vor primi gratuit câte o doză de Pepsi la accesul în festival, pe baza biletului validat.
„În România există festivaluri dedicate multor preparate, însă niciunul dedicat exclusiv shaormei. Ne-am propus să transformăm unul dintre cele mai iubite produse de street-food într-o experiență completă, care îmbină gastronomia, competiția și entertainmentul.”, declară Nadia Eperjessy, Head of Events & Strategic Partnerships, Venus Social Concept.
Biletele pentru Shaorma Fest sunt disponibile în sistem Early Bird la prețul de 15 lei, urmând ca, începând cu 31 august, prețul standard să fie de 25 lei. Vizitatorii Divertiland Water Park beneficiază de o ofertă specială, putând achiziționa bilete la festival cu doar 10 lei, până la încheierea sezonului.
Shaorma poate fi o alegere bună atunci când ingredientele sunt de calitate și există echilibru în cantități și frecvența. Până la urmă, este un preparat pe care foarte mulți dintre noi îl iubim, iar astăzi există suficiente variante, inclusiv vegetariene și vegane, încât fiecare să-și poată găsi propria combinație, adaugă Nadia Eperjessy.
Divertiland Water Park devine, astfel, gazda unui eveniment care îmbină gastronomia urbană cu entertainmentul contemporan. Cele 10 hectare ale parcului permit amenajarea unor zone dedicate degustărilor, activărilor de brand, scenelor de muzică live și spațiilor pentru competiții, oferind peste 1.000 de locuri de parcare și facilități moderne, inclusiv stații de încărcare electrică.
Shaorma Fest este organizat de Venus Social Concept, parte din VENUS GROUP — un grup de companii cu activitate în domeniul investițiilor și dezvoltărilor imobiliare, prin diviziile Venus Capital Investment și Venus Build, dar și în cel al marketingului și organizării de evenimente, prin Venus Social Concept. Proiectele și evenimentele dezvoltate de VENUS GROUP sunt susținute de o cercetare de piață minuțioasă și de o strategie orientată permanent către cererea reală, ceea ce permite grupului să lanseze inițiative relevante, actuale și adaptate publicului contemporan.
(Material furnizat și asumat de Costina Petrescu)
Afaceri
ANALIZĂ NBI | Bucureștiul câștigă teren în CEE: prețuri competitive, ofertă limitată și potențial de convergență
Bucureștiul intră într-o nouă etapă de maturizare imobiliară. Diferența de preț față de principalele capitale din Europa Centrală și de Est, restrângerea ofertei rezidențiale și performanța segmentului hospitality conturează un argument investițional tot mai relevant pentru capitala României.
Piața imobiliară din București traversează un proces accelerat de maturizare, într-un moment în care investitorii devin tot mai atenți la raportul dintre prețul de intrare, calitatea activului, lichiditate și potențialul de apreciere. Bucureștiul păstrează un avantaj important: valorile rezidențiale sunt încă competitive față de piețele CEE mai mature, în timp ce oferta nouă devine tot mai dificil de replicat în zonele consacrate, iar segmente precum premium residential și hospitality evoluează rapid.

În 2026, prețul mediu solicitat pentru apartamentele noi din București a ajuns la aproximativ 2.636 euro/mp. Prin comparație, benchmark-urile regionale pentru locuințele noi indică niveluri de aproximativ 4.330 euro/mp în Varșovia, 4.540 euro/mp în Bratislava, 5.320 euro/mp în Budapesta și 6.400 euro/mp în Praga.
Chiar și după aprecierea din ultimii ani, Bucureștiul păstrează astfel un preț de intrare competitiv față de principalele capitale CEE și un spațiu relevant de convergență pe măsură ce piața se maturizează.
Aceeași direcție este vizibilă și la nivel macro. În primul trimestru din 2026, prețurile locuințelor din România au crescut cu 7,8% față de aceeași perioadă din 2025, peste media de 5,1% a Uniunii Europene. România nu conduce ritmul de apreciere din regiune, însă evoluția confirmă participarea pieței locale la ciclul de repricing din Europa Centrală și de Est.
Vlad Musteață, CEO North Bucharest Investments: „Bucureștiul trebuie privit astăzi în context regional. Diferența față de capitale precum Varșovia, Praga sau Budapesta nu reprezintă doar un decalaj de preț, ci indică și spațiul de convergență pe care capitala îl are încă în față. Avem o economie urbană tot mai sofisticată, o concentrare importantă de business, cerere rezidențială și investițională și un sector de hospitality în creștere, în timp ce valorile imobiliare rămân competitive în context regional. Pentru investitori, ecuația este interesantă, dar următorul ciclu nu va ridica uniform întreaga piață. Valoarea se va concentra în activele bine poziționate, cu infrastructură, eficiență, servicii și lichiditate. Diferența nu o va mai face simplul metru pătrat, ci capacitatea proprietății de a genera și conserva valoare în timp.”
Unul dintre cele mai puternice argumente structurale ale pieței vine din evoluția în sens opus a prețurilor și a ofertei viitoare. În București, prețurile locuințelor au crescut cu aproximativ 60% în ultimii șase ani, în timp ce numărul autorizațiilor de construire s-a redus cu aproximativ 45% în ultimii trei ani. Reducerea pipeline-ului limitează capacitatea pieței de a răspunde rapid unor noi cicluri de cerere și accentuează diferențierea dintre produsul standard și activele greu de replicat.
În această ecuație, raritatea activelor bine poziționate devine ea însăși un factor de valoare.
Maturizarea pieței redefinește segmentul premium iar dincolo de locație, cumpărătorii urmăresc tot mai atent calitatea, eficiența, tehnologia, serviciile și lichiditatea proprietății. În același timp, cererea se internaționalizează, susținută de antreprenori, executivi regionali, expați și diaspora, care evaluează Bucureștiul prin raportare la alte piețe europene.
În 2025, Bucureștiul a înregistrat o creștere de 12% a RevPAR – venitul pe cameră disponibilă, cea mai ridicată dintre cele șase capitale CEE analizate, peste Varșovia (+9,1%), Praga (+8,3%) și media regională (+8,9%). Bucureștiul ocupă totodată locul al treilea în CEE-6 după nivelurile ADR și RevPAR, după Praga și Budapesta.
Performanța confirmă dezvoltarea segmentului hospitality și susține noi categorii de active, inclusiv aparthoteluri și serviced residences, alimentate de business travel, expați, bleisure și turism medical. Pentru investitori, acestea adaugă o componentă de venit recurent și administrare profesională.
Argumentul investițional al Bucureștiului nu se bazează pe un singur indicator, ci pe suprapunerea mai multor tendințe: un preț de intrare competitiv față de principalele capitale CEE, aprecierea valorilor rezidențiale, restrângerea ofertei viitoare, maturizarea cererii și performanța segmentului hospitality.
„Vedem deja o schimbare în modul în care investitorii analizează Bucureștiul. Întrebarea nu mai este doar cât costă proprietatea astăzi, ci ce randament poate genera, cât de lichidă va fi peste cinci sau zece ani și cum se poziționează activul în raport cu alternativele din regiune. Bucureștiul începe să fie analizat nu doar ca o piață imobiliară locală, ci ca o destinație regională pentru capital. Iar combinația dintre prețul de intrare, maturizarea pieței și oferta limitată poate deveni unul dintre avantajele competitive ale capitalei în următorii ani”, concluzionează Vlad Musteață, CEO North Bucharest Investments.
Bucureștiul nu trebuie să devină următoarea Varșovia sau următoarea Praga. Miza este consolidarea propriei poziții în Europa Centrală și de Est, într-un moment în care capitalul devine tot mai selectiv, iar diferența dintre simpla proprietate și un activ investițional performant devine tot mai importantă.
(Publicitate)
-
Afaceriacum o săptămânăANALIZĂ NBI | Bucureștiul câștigă teren în CEE: prețuri competitive, ofertă limitată și potențial de convergență
-
Uncategorizedacum o săptămânăHONOR lansează revoluționarul Robot Phone și deschide o nouă eră a filmării cu telefonul prin robotică și inteligență artificială
-
Uncategorizedacum o săptămânăevomag: cumpărăturile pentru școală încep cu două săptămâni mai devreme și se întind pe o perioadă mai lungă. 15% din vânzări sunt realizate înainte de jumătatea lunii august
-
Uncategorizedacum o săptămânăUn singur telefon îți poate simplifica întreaga zi?
-
acum 6 zileLumeaMuzicii.ro: OLiX de la Kiss FM, într-un interviu cu Alina Palade
-
Afaceriacum 5 zileEveniment parfumat la malul mării: Oriflame lansează două noi parfumuri de nișă create în colaborare cu Givaudan Paris la Hotel Carmen International
-
Afaceriacum 6 zileShaorma Fest 2026: două zile de gastronomie și entertainment la Divertiland Water Park, lângă București, în septembrie
-
Uncategorizedacum 6 zileDezmembrări Renault – piese originale pentru modele care încă au mult de mers


