Connect with us

Exclusiv

PENSIONARUL „GORNACI” DE LA S.N.P.P.C. FURĂ MITINGUL S.N.P.R. „DECUS” PROGRAMAT PENTRU DATA DE 09 MAI 2019

Publicat

pe

Alegerile Europarlamentare din România vor avea loc pe data de 26 mai 2019. În așteptarea acestui eveniment, discuții aprinse au loc în vederea sistemului implementat pentru selecția noului deputat, posibile încercări de fraudă și presupuneri de câștigători din partea alegătorilor.

Pentru a înțelege mai bine ce sunt alegerile europarlamentare, cum funcționează și care este impactul lor asupra populației,  vom analiza în acest articol care sunt pașii pe care un candidat independent îi are de urmat pentru a obține un loc la Strasbourg.

În primul rând, ce sunt alegerile europarlamentare?

Alegerile europarlamentare au loc odată la 5 ani, prin sufragiu universal din partea tuturor cetățenilor, membri ai Uniunii Europene. La finalul alegerilor, 751 de membri europeni vor ocupa un loc în Parlamentul European. Numărul de deputați aleși din fiecare țară este calculat în proporție cu mărimea populației, iar în România sunt aleși 32 de membri.

Ce drepturi și responsabilități au deputații europarlamentari?

În urma alegerilor, cei aleși vor ocupa poziții care vor determina deciziile luate în trei arii de interes ale Uniunii Europene:

  1. Decizii legislative, adoptate împreună cu Consiliul Uniunii Europene – deputații trebuie să se asigure că legislația europeană este corectă și democratică față de toate țările membre;
  2. Decizii bugetare, adoptate împreună cu Consiliul Uniunii Europene – însemnând ca bugetul european dezvoltat de Comisia Eurpeana să fie aprobat și modificat de către Parlament, ultimul cuvânt fiind deținut de Consiliu;
  3. Decizii de control democratic – Parlamentul decide cine va compune Comisia Europeană, ce persoane sunt competențe pentru a ocupa o poziție în această instituție și poate impune retragerea persoanelor care nu întrunesc toate condițiile.

Care sunt condițiile pentru a putea candida la alegerile europarlamentare?

Pentru a putea candida in funcția de deputat în Parlamentul European este nevoie să ai 23 de ani împliniți până în ziua alegerilor (26 mai 2019), să îți depui candidatura cu cel puțin 60 de zile înainte de alegeri și să reușești să strângi 100.000 de semnături (sau 200.000 de semnături, dacă faci parte dintr-un partid).

Persoanele care te pot vota trebuie să fi împlinit 18 ani până în ziua alegerilor și să fie membri ai Uniunii Europene. O persoană poate vota o singură dată, pentru un candidat din orice țară (de exemplu, un francez poate vota pentru un candidat român).

Care sunt pașii de urmat pentru a deveni un candidat eligibil în cursa pentru alegerile europarlamentare?

Pentru ca voturile strânse de candidați să fie luate în considerare, persoanele responsabile cu colectarea lor trebuie să fie organizate, logice și foarte atente la detalii. Așa cum în jocul de ruletă ai modele matematice sau în Sudoku ai algoritmi de rezolvare, semnăturile pentru deputați nu sunt deloc o joacă. O singură greșeală găsită pe o pagină cu 10 semnături și toată foaia este anulată. În anul 2014, din 11 candidați care au depus cele 100.000 de semnături, 7 au fost respinși.

Prin urmare, iată pașii pentru a candida cu succes la alegerile europarlamentare:

  • Să citești atent toate regulile și să te asiguri că ai actele necesare pentru candidatură (vei avea nevoie de 4 exemplare);
  • Să înțelegi foarte bine care sunt criteriile pentru a înscrie numele și semnăturile alegătorilor care vor să te susțină în liste și să le scrii corespunzător;
  • Să începi să îți clădești o campanie sustenabilă înainte de perioada de colectare a semnăturilor, întrucât ai de adunat 100.000;
  • Toate semnăturile trebuie procurate în format fizic, deci trebuie să iei în considerare deplasarea dintr-un oraș/țară în altul/alta pentru a le obține;
  • Să depui la timp (60 de zile înainte de alegeri) mandatul tău pentru a putea fi luat în considerare.

Concluzie

Pentru a deveni un deputat europarlamentar nu este imposibil, dar nu este nici ușor. Trebuie să te asiguri că îndeplinești toate cerințele impuse de Parlamentul European și că ai cunoștințe ce vor fi dispuse să te susțină în dorința ta de a face o schimbare. Mai mult, trebuie să fii extrem de atent la detalii, matematic, organizat și perseverent. În final, vei avea nevoie și de puțin noroc.

Facebook Comments

Exclusiv

Protejarea sefilor SRI/Dosarul nr 104/P/2017, tergiversat la DNA Structura Centrala – Serviciul pentru Combaterea Infractiunilor savarsite de militari

Publicat

pe

De

Preluare FLUX 24

Fostul director SRI George Maior a angajat instituţia, în perioada 2012 – 2015, în acţiuni “reprobabile”, care au lezat interesele partidelor politice sau ale persoanelor fizice sau juridice, iar acesta a minţit Comisia de control, denaturând adevărul cu privire la relaţia instituţională şi personală avută cu fostul şef al Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu, se arată în raportul Comisiei parlamentare speciale pentru controlul activităţii SRI.

Marţi, Comisia parlamentară pentru controlul activităţii Serviciului Român de Informaţii a adoptat un raport privind colaborarea SRI-ANI, intitulat ‘Raport privind folosirea Serviciului Român de Informaţii şi Agenţiei Naţionale de Integritate de către domnul George Maior în scopuri politice’.

“Coroborând declaraţiile şi probele deţinute de Comisie putem concluziona, în mod cert şi fără echivoc, că domnul George Maior a minţit Comisia de control, denaturând adevărul cu privire la relaţia instituţională şi personală avută cu fostul şef al Agenţiei Naţionale de Integritate. (…) În 2011, 2012-2015 – a existat o colaborare foarte intensă între cele două instituţii (din 2012, odată cu numirea în funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate a domnului Horia Georgescu). Pentru stabilirea intensităţii cu care s-a colaborat între ANI şi SRI, Comisia a solicitat celor două instituţii (…) o situaţie privind numărul total al persoanelor şi numele acestora care au făcut obiectul sesizărilor transmise/primite în perioada 2006 – 2015. S-a stabilit astfel că în perioada menţionată SRI a trimis către ANI 71 de note de informare (note, note-sinteză şi note speciale), privind aproape 600 de persoane, majoritatea cu funcţii importante în administraţia centrală şi locală (miniştri, europarlamentari, deputaţi, senatori, preşedinţi de consilii judeţene, secretari de stat, primari, viceprimari, secretari de consilii judeţene, consilieri de miniştri, directori de instituţii etc)”, se arată în raportul Comisiei speciale.

Potrivit raportului, George Maior, director SRI în perioada octombrie 2006 – ianuarie 2015, a încălcat legislaţia care reglementează activitatea instituţiei pe care a condus-o şi a angajat instituţia în acţiuni “reprobabile, care au lezat interesele partidelor politice sau ale persoanelor fizice sau juridice”.

“Aceste elemente se circumscriu unor acţiuni de poliţie politică, menite să afecteze grav procese democratice, în beneficiul propriu şi personal, pentru a obţine influenţă politică nelegitimă, în vederea obţinerii funcţiei de prim-ministru al României, în eventualitatea câştigării alegerilor prezidenţiale de către Victor Ponta. De asemenea, domnul George Maior a încălcat şi prevederile art. 15 alin. 3 din Legea nr. 176/2010, încălcând principiul independenţei operaţionale al Agenţiei Naţionale de Integritate”, menţionează sursa citată.

Potrivit raportului făcut joi public, George Maior şi Horia Georgescu au dezvoltat o relaţie personală, prin întâlniri săptămânale, la care se abordau direcţii de colaborare între instituţiile conduse de cei doi, precum şi alte subiecte cu caracter politic, formal sau informal.

“Conform celor relatate în cadrul audierilor a rezultat o serie de suspiciuni legate de faptul că fostul director al SRI se interesa de stadiul anumitor dosare atât din cadrul ANI, cât şi despre evoluţia unor dosare aflate pe rol în instanţă, interferând cu activitatea instituţiei, precum şi prin influenţarea unor alţi factori de decizie referitoare la investigaţii în curs de derulare. Discuţiile private dintre George Cristian Maior şi Horia Georgescu erau legate de parlamentari, miniştri, persoane cu funcţii de conducere şi putere de decizie în stat cu privire la sesizările înaintate de Serviciul Român de Informaţii, care să aibă drept consecinţă influenţarea parcursului politic şi/sau a vieţii publice”, conform raportului.

În document se arată că la audierile de la Comisie George Maior şi-a menţinut declaraţiile cu privire la relaţia cu Horia Georgescu, reafirmând că îl cunoştea chiar foarte vag, iar la întâlniri “comentau rubrica necrologică, această afirmaţie având un vădit caracter peiorativ, mincinos şi ironic”.

“Din audierile de la Comisie şi din informaţiile primite din partea SRI, a rezultat că, în cazul fostului primar al municipiului Sibiu, Klaus Iohannis, procedura a fost declanşată de către SRI. În legătură cu acest caz facem menţiunea că, din datele transmise de către SRI în urma unor verificări interne, Serviciul avea informaţia referitoare la o posibilă stare de incompatibilitate a lui Klaus Iohannis încă din luna ianuarie 2013. Potrivit depoziţiilor, rezultă faptul că au existat mai multe discuţii directe sau telefonice despre acest dosar între Horia Georgescu şi George Maior. În particular, s-a făcut referire la convorbirea telefonică dintre cei doi, din data de 19 septembrie 2014, purtată în reţeaua STS cu referire la acest dosar. Momentul coincide cu solicitarea adresată de ANI, raportată la devansarea termenului de judecată în 33 de dosare aflate pe rolul ÎCCJ, inclusiv cel al preşedintelui României, Klaus Iohannis. Comisia a solicitat STS date şi informaţii cu privire la această convorbire. În accepţiunea Comisiei există indicii că George Maior, în calitate de director al SRI, a exercitat presiuni asupra lui Horia Georgescu ca acesta să ceară devansarea termenului de judecată pentru acele dosare, să disemineze în presă această informaţie, în special având ca ţintă cauza lui Klaus Iohannis, candidat la funcţia de preşedinte al României”, se mai arată în documentul citat.

Comisia propune întocmirea unei proceduri unitare şi transparente prevăzute prin lege care să reglementeze colaborarea SRI cu alte instituţii, întărirea atribuţiilor Comisiei de control parlamentar prin transpunerea în lege a obligativităţii unei persoane de a se prezenta în faţa acestui for atunci când este invitată la audieri, necesitatea depunerii unui jurământ în ceea ce priveşte prezentarea adevărului complet, precum şi stipularea unor sancţiuni în cazul nerespectării acestora.

Membrii Comisiei mai propun definirea prin lege a beneficiarilor legali ai SRI şi a ameninţărilor la securitatea naţională, fără decizii CSAT şi protocoale care să adauge la lege; întoarcerea SRI la atribuţiile din lege, interzicând desfăşurarea activităţilor informative şi a sesizărilor ce intră în competenţa ANI; continuarea corespondenţei cu SRI astfel încât Comisia să intre în posesia unui răspuns neclasificat ce va cuprinde toate numele celor ce au făcut obiectul notelor informative şi care au intrat sub incidenţa cercetărilor ANI, în perioada în care George Maior a deţinut funcţia de director al SRI.

Comisia mai susţine că ANI a fost transformată exclusiv în perioada 2011 – 2015 în beneficiar legal al SRI.

Conform documentului, notele SRI nu erau menţionate în procedurile interne ale ANI şi nici în vreun material din evoluţia dosarelor, acestea materializându-se exclusiv în autosesizări ale Agenţiei, asumate de personalul acestei instituţii.

”Persoana în cauză se afla astfel în imposibilitatea de a afla cine a iniţiat demersul împotriva sa, cadrul legal al ANI lăsând posibilitatea inspectorilor şi conducerii instituţiei ‘să se sesizeze din oficiu’. Conducerea SRI trimitea către ANI inclusiv referinţe privind încadrarea juridică conform căreia persoana care ocupa o funcţie publică se afla în stare de incompatibilitate. În cadrul controalelor la structurile SRI, s-a constatat că toate notele informative către beneficiari treceau pe la Direcţia Juridică, dar, surprinzător, cele transmise către ANI nu aveau acelaşi traseu, Direcţia Juridică fiind ocolită, deşi, în conţinutul notelor informative se făcea trimitere inclusiv la încadrarea juridică de care s-ar face vinovata persoana vizată de informările SRI”, se precizează în raport.

Raportul mai relevă că procedura de colaborare dintre SRI şi ANI presupunea transmiterea unei note informative, în exemplar unic, asumate de către conducerea SRI, către ANI, urmând ca aceasta, după finalizarea investigaţiei, să returneze SRI, odată cu respectiva notă, menţiuni cu privire la utilitatea/valorificarea informaţiei transmise.

“Deşi sesizările către ANI nu erau asumate oficial, fostul director al SRI George Maior era în deplină cunoştinţă de cauză în ceea ce priveşte conţinutul notelor. Odată cu informarea persoanei referitoare la începerea procedurilor specifice ANI conform procedurilor prevăzute în Legea 176/2010, persoana în cauză avea dreptul de a consulta dosarul, de a vedea cine a făcut sesizarea şi de a aduce, dacă este cazul, lămuriri sau orice alte documente care ar ajuta la soluţionarea cu celeritate a speţei. Comisia a constatat că, în cazul notelor primite de la SRI, persoana în cauză era în imposibilitatea de a afla cine a iniţiat demersul împotriva sa, acesta fiind un mod netransparent de abordare”, menţionează raportul.

Comisia susţine că au fost analizate stenogramele audierilor şi a acţiunilor de control parlamentar, efectuate la unităţile centrale ale SRI, precum şi alte documente şi probe.

“În susţinerea prezentului raport au fost studiate stenogramele şi documentele depuse la Comisie de către Horia Georgescu, George Maior, Sorin Blejnar, Dumitru Dumbravă, Florian Coldea, dar şi acţiunile de control parlamentar efectuate la unităţile centrale ale SRI şi sesizări şi documente depuse la Comisie”, se arată în documentul Comisiei SRI.

 

Facebook Comments
Citeste in continuare

Exclusiv

Uite cine-i da ”mapa neagra” lui Iohannis!/ “Expertul” britanic, consultant SRI si BVT, principala agentie de informatia austriaca!

Publicat

pe

De

La data de 17.04.2019, Incisiv de Prahova publica urmatorul articol “SRI se fardeaza pe sub masa, fara oglinda/”Expertul” britanic, consultant al SRI/ ”Culoarele justitiei”, prin care “dezvaluiam” un anumit “expert” britanic, consultant SRI. Iata ca la cca o zi, colegii de la cotidianul National confirma dezvaluirile noastre, in parte.

https://www.incisivdeprahova.ro/2019/04/17/sri-se-fardeaza-pe-sub-masa-fara-oglindaexpertul-britanic-consultant-al-sri-culoarele-justitiei/

(Preluare National  – Catalin Tache):

In ultima vreme Klaus Iohannis  nu doar ca a iesit din starea de ”il dolce far niente” care i-a caracterizat ultimul an de mandat, dar acesta se dovedeste un presedinte mai ”jucator” chiar decat a indraznit sa fie vreodata pana si Traian Basescu in vremurile sale de glorie. Iar ”radicalizarea” extrema a sefului statului nu are in niciun caz vreo legatura cu debila clasa politica romaneasca, asa ca nici macar cei care nu au raportat toate pachetele gasite recent peLlitoral nu si-ar putea imagina ca ”efervescenta” produsa de intrarea in cursa electorala pentru europarlamentare a lui Rares Vaduva ar putea fi responsabila de dezmortirea ”neamtului”.

Cel care, dupa cum dezvaluiam nu cu multa vreme in urma a declansat o surprinzatoare operatiune de ”boicotare” a serviciilor secrete romanesti, inclusiv a celor ”prietene”. Astfel ca de ceva vreme plicurile oficiale continand rapoartele informative pe care serviciile de informatii sunt obligate sa le trimita Administratiei Prezidentiale sunt returnate fara a fi macar deschise! Si dupa ce o perioada au crezut ca poate la mijloc o fi doar vreun ”hatar” al presedintelui, structurile contrainformative au descoperit ca lucrurile ar putea fi cu mult mai grave. Si ca seful statului nu a renuntat cu totul la parcurgerea notelor informative interinstituitionale, numai ca le prefera pe cele din alte surse. Iar spre deosebire de predecesorul sau Traian Basescu, a carui singura ”sursa alternativa” ramasese doar Elena Udrea, Iohannis pr meste regulat, la fiecare sfarsit de saptamana, o ”mapa neagra” informativa. Insa nu din partea serviciilor romanesti, ci a unuia strain! Care nu este insa barem cel al unui partener strategic al statului roman! Si, culmea, nici macar BND-ul german pe care Iohannis si-l asumase intrucatva odata cu acceptarea consultantilor germani de taina de la Cotroceni. Numai ca, de ceva vreme, dupa cum reiese din infromatiile intrate in posesia noastra, ”mapa neagra” primita pe persoana fizica la Sibiu de catre presedintele Romaniei este suspectata de catre structurile contrainformative romanesti ca ar fi opera BVT, principala agentie de informatii a Austriei! Adica tocmai serviciul secret occidental cu care contraspionajul britanic tocmai ce a incetat orice colaborare de teama legaturilor prea stranse dintre serviciul austriac controlat de formatiunea de extrema dreapta FPO si cel considerat totodata drept ”calul troian” al FSB-ului rusesc in Uniunea Europeana.

Oprisor, sarit din schema!

Oficial cel putin, generalul Oprisor este consilierul prezidential care ar trebui sa-i prezinte sefului statului nu doar obisnuitele rapoarte informative, dar si ”mapa neagra”, cea care contine cele mai sensibile probleme de siguranta nationala. Si pe care Traian Basescu o cere intotdeauna  prima, desi mai mereu era una vadit nefavorabila politicii prezidentiale Numai ca, buna vreme dupa instalarea sa la Palatul Cotroceni, Klaus Iohannis a refuzat, cu o incapatanare demna de o cauza mai buna sa accepte sa i se inainteze spre consultare si aceasta mapa. Apoi, dintr-o data a devenit un mare fan al ”mapei negre”, dupa care iarasi parea sa se fi ”plictisit” de ea. Ceea ce nu a facut decat sa legendeze influenta tot mai mare a generalului Ion Oprisor, cel care ar ”cenzura” cu de la sine putere corespondenta serviciilor secrete cu Administratia Prezidentiala. Iata insa ca informatii de ultima ora arata ca degeaba si-a mai bagat Oprisor nasul prin plicurile trimise de servicii inainte de a le returna, intrucat Klaus Iohannis are, mai nou, propria sa sursa de informare pe persoana fizica!

E BVT-ul!

Iar noii ”susuratori in urechea” prezidentiala ar fi cei de la BVT, principal agentie de informatia austriaca! Ceea ce repreiznta o miscare mai mult decat intersanta si pentru simplul fapt ca, pana nu de mult, pana si cei mai apropiati oameni ai presedintelui aproape ca ar fi bagat mana in foc ca, in domeniul informative, Klaus Iohannis este loial BND-ului german. Dar uite ca puyrenica ”fratie” reprezentata de ”coloana a concea”saseasca din Sibiu pare sa fi batut la rindul sau palma cu influientele comnpaniia ustriece  care deruleaza afaceri uriase in Romania si astfel s epoate explica in buna masura si ”deturnarea” nematului catre BVT-ul autsriac. Ceea ce, la oa dica, ar pute afi catalogat ca ”acelasi drag”, ca doar ce mi-e BND-ul german si ce mi-e BVT-ul austriac! Dar initiatii sistemului stiu foarte bine ca lucuruile nu stau nici pe departe asa si ca alerta extrema a structurilor contrainformative romanesti este pe deplin justificata.

Boicotati de Mi5

Fie si pentru simplul fapt ca serviciul de securitate britanic Mi5 a decis recent reducerea la minim a schimburilor informative cu serviciul ”partener” austriac, masura adoptata imediat si de catre olandezi. Mai mult chiar, BVT-ul  se afla in ultima vreme in miezul unui urias scandal european, atat lideri politici de la Viena, dar mai ales guvernele altor state occidentale reprosand fatis legatura prea stransa intre serviciul austriac si FSB-ul rusesc. ”Varianta de lucru” intarita si de faptul ca Partidul Libertatii –FPO  aflat la guvernare in Austria detin, in urma ”algoritmului” aliantei cu conservatorii cancelarului Sebastian Kurz, portofoliile de la Ministerul de Aparare si cel de Interne, coordonand astfel inclusiv serviciul secret BVT! Ca sa nu mai vorbim ca liderii FPO nu fac niciun secret din colaborarea mai mult decat stransa pe care o au cu Vladimir Putin personal, astfel ca britanicilor nu le-a luat prea mult sa-i suspecteze pe austreci ca le predau rusilor informatii din ”oala comuna” informativa europeana.

Executii la comanda?

Iar dupa cum sustin sursele noastre, dupa ce BVT-ul austriac a intrat pe fir parca s-au intamplat prea multe coincidente ca sa nu-i puna pe ganduri inclusiv pe ”iohanistii” din sistem. Si dintre care multi, unul cate unul s-au trezit marginalizati, constientizand, cu stupoarea de rigoare, ca li s–au inchis usile Cotrocenilor in nas. Si cu toate ca nimeni nu le-a dat vreo explicatie fie ea si neoficiala, unii s-au prins ca ar fi fost ”documentati” cum ca ar fi avut acces sau s-ar fi interesat de aspecte ceva mai sensibile din ”mapa neagra” a lui Carmen Iohannis de la Sibiu. Dar cu totul altele decat cele cunoscute deja publicului larg privind afacerile imobiliare ale acesteia. Iar cum subiectul este unul mai mult decat sensibil pentru Iohannis, dupa cum de altfel au simtit-o si in trecut unii dintre colaboratorii cei mai apropiati ai actualului presedinte inca de cand acesta era primarul Sibiului, ”executiile” au fost unele sumare. Culmea este insa ca ”executatii” si-ar putea reprosa mai degraba ca s-au apropiat prea mult cu unele anchete de ”zona rosie” care delimiteaza afacerile companiilor austriece in Romania, decat sa fi complotat impotriva primei doamne…

 

 

Facebook Comments
Citeste in continuare

Exclusiv

Procurorul Negulescu Mircea, pozitia/numarul 69, pozitia/numarul 3 la patul din arest si alte “fetisuri”

Publicat

pe

De

(PRELUARE INPOLITICS.ROB.I.):

„Stimați membri ai Grupului pentru Dialog Social (G.D.S.),

Decizia dvs. de a acorda premiul G.D.S. pe anul 2018 domnului procuror general Augustin Lazăr m-a determinat să reflectez asupra semnificației acestui premiu, acordat și subsemnatului în anul 2011, și să vă adresez această scrisoare deschisă.

Încep prin a spune că revoluția din decembrie 1989 m-a ”prins” în facultate, student la Drept, la Universitatea UBB din Cluj-Napoca, la vârsta de 23 de ani, având educația intelectuală pe care mi-o permiteau cărțile și lecturile disponibile într-o societate închisă. Odată cu apariția organizației dvs, prima organizaţie a societăţii civile constituită legal după căderea dictaturii, și a Revistei 22, orizontul meu s-a deschis cum nu credeam că este posibil. Urmăream asiduu revista pe care o editați și citeam cărțile și articolele publicate de către dvs. Aveam încredere în echilibrul și spiritul critic al opiniilor exprimate în cadrul G.D.S, ”grup independent, care nu se subordonează nici unei grupări politice și care refuză orice colaborare cu cei care au susținut vechiul regim”, așa cum se sublinia în actul de înființare a organizației. Cu alte cuvinte, m-am format citindu-vă pe dvs și pe alți teoreticieni ai ”societății deschise”. Prin urmare, atunci când G.D.S. mi-a acordat premiul în anul 2011, pentru „modul în care, în pofida presiunilor politice, am asigurat eficienţa, independenţa şi imparţialitatea anchetelor de corupţie şi fraudă în dosare cu politicieni şi alţi funcţionari publici”, am apreciat acest gest nu atât ca o recunoaștere a meritelor și a realizărilor mele profesionale, în calitate de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, cât, mai ales, ca o acceptare a faptului că sunt format în spiritul valorilor civice pe care organizația dvs le promova.

Tocmai de aceea, în contextul dezvăluirilor recente ivite în spațiul public cu privire la activitatea domnului Augustin Lazăr ca procuror în perioada regimului comunist, surprinderea mea a fost cât se poate de mare atunci când am aflat că premiul G.D.S. pe anul 2018 a fost acordat acestuia, în pofida faptului că activitatea dânsului a presupus volens nolens, prin actele întocmite în dosarul disidentului anticomunist Iulius Filip, cauționarea regimului represiv. Din câte ne dăm seama, domnul Augustin Lazăr nu a fost un torționar, însă nu este nici un inocent. Profesia de procuror în regimul comunist a ales-o în cunoștință de cauză și trebuia să înțeleagă care sunt consecințele unei asemenea activități într-un regim represiv. Avea de ales, chiar în condițiile acelor vremuri, mai ales că erau anii 80, iar nu anii 50. Istoria ne arată că actele de tortură în timpul regimurilor dictatoriale erau comise de regulă de forțele de miliție/poliție, de către ofițeri de siguranță/securitate sau de către gardienii închisorilor. Însă, tot istoria ne arată că disidenții politici erau oprimați de către autoritățile regimului, de regulă, cu ajutorul magistraturii. Procurorii și judecătorii acestor regimuri politice erau cei care, potrivit legii, dispuneau trimiterea în judecată a oponenților regimului și, respectiv, dispuneau condamnarea și încarcerarea acestora. Tot ei erau cei care cenzurau, într-un fel sau altul, liberarea condiționată a deținuților. Dacă o făceau din convingere, din frica de Securitate ori din grija de a nu-și periclita cariera are mai puțină importanță acum. Este însă târziu să vorbim despre responsabilitatea lor juridică. Ce este important de afirmat este că nu erau inocenți.

Constatăm, de asemenea, că societatea românească postcomunistă nu a generat o dezbatere serioasă cu privire la rolul magistraturii în perioada 1945-1989 care să fi evidențiat măcar o ”culpă istorică” a judecătorilor și procurorilor. Aceasta însă nu face legitimă dorința unui procuror, care a cauționat într-un fel sau altul un regim represiv, de a ocupa cea mai înaltă magistratură în cadrul Ministerului Public, aceea de procuror general într-o societate democratică în care, în plus, comunismul, ca regim politic, a fost condamnat. În condițiile în care domnul Augustin Lazăr a păstrat tăcerea cu privire la aceste aspecte ale carierei sale, măcar în momentul în care ele au apărut în spațiul public ar fi trebuit să-și prezinte demisia. Nu a înțeles să o facă, dar nu aceasta este vina dvs. ”Vina” dvs este că, în aceste condiții, după tot ce știm/știți acum și în pofida valorilor pe care le-ați promovat de-a lungul anilor, înțelegeți să îi acordați premiul G.D.S. Astfel, în opinia mea, premiul dvs încetează să mai recompenseze o persoană care promovează valorile unei societăţi democratice şi ale statului de drept.

Dintr-o altă perspectivă, apreciez că valoarea nu trebuie văzută acolo unde nu există. Valoarea este un lucru în sine și nu se definește doar prin raportare la non-valoare. Dincolo de motivarea oficială a acordării premiului domnului Augustin Lazăr (”pentru merite deosebite în lupta anticorupție”), înțeleg, dintr-o luare de poziție publică a unui membru G.D.S. că premiul îi este acordat domnului Augustin Lazăr pentru faptul că ”a rezistat” ca nimeni altul în aceste vremuri. Da, dânsul, personal, a rezistat. Însă Ministerul Public, statutul procurorilor, reputația acestora au devenit mai fragile ca oricând în urma exercitării mandatului său. Procurorul general al României trebuie să fie un lider responsabil și inteligent care să-și exercite în așa fel atribuțiile încât, la finalul mandatului, să nu predea această instituție fundamentală a statului mai slabă decât atunci când a preluat-o. Inconvenientele și dificultățile acestei funcții publice nu sunt inerente doar acestor vremuri, însă procurorii generali ai României postdecembriste au reușit să mențină sau să consolideze statutul și rolul procurorului. Prin urmare, dacă dorim să evaluăm corect lucrurile, consider că esențială nu este ”rezistența” personală a domnului Augustin Lazăr, ci efectele pe care le-a generat această ”rezistență” asupra Ministerului Public, cu consecințe asupra modului în care această instituție își îndeplinește misiunea fundamentală, aceea a apărării ordinii de drept, a drepturilor și intereselor cetățenilor.

Stimați membri ai G.D.S.,

Rostul acestei scrisori nu este acela de a critica alegerea dvs., ci doar de a-mi justifica decizia de renunțare la premiul G.D.S. pe care mi l-ați acordat în anul 2011.

București, 16 aprilie 2019

Cu stimă,
Daniel Marius Morar”

 

Facebook Comments
Citeste in continuare

Parteneri

Ultimile stiri locale

ExclusivO zi inainte

Protejarea sefilor SRI/Dosarul nr 104/P/2017, tergiversat la DNA Structura Centrala – Serviciul pentru Combaterea Infractiunilor savarsite de militari

Preluare FLUX 24 Fostul director SRI George Maior a angajat instituţia, în perioada 2012 – 2015, în acţiuni “reprobabile”, care...

Exclusiv2 zile inainte

Uite cine-i da ”mapa neagra” lui Iohannis!/ “Expertul” britanic, consultant SRI si BVT, principala agentie de informatia austriaca!

La data de 17.04.2019, Incisiv de Prahova publica urmatorul articol “SRI se fardeaza pe sub masa, fara oglinda/”Expertul” britanic, consultant...

Exclusiv4 zile inainte

Procurorul Negulescu Mircea, pozitia/numarul 69, pozitia/numarul 3 la patul din arest si alte “fetisuri”

(PRELUARE INPOLITICS.RO–B.I.): „Stimați membri ai Grupului pentru Dialog Social (G.D.S.), Decizia dvs. de a acorda premiul G.D.S. pe anul 2018...

Exclusiv5 zile inainte

Despre infiltratul de la Aiud – Gheorghe Mușat, despre ,,biciul securității” – Augustin Lazăr și despre amnezia SRI – serviciu NATO.

Cazul Iulius Filip – deținut politic și obiectiv ,,FODOR” al Securității înainte de 1989, vorbește și azi, după 40 ani...

Exclusiv6 zile inainte

Mister – de ce s-a opus UE imixtiunii serviciilor in Justitie? Si de ce s-a razgindit?

V-am promis in articolul precedent ca vom mai publica extrase din petitiile, sesizarile, plangerile etc. celor doi ofiteri SRI de...

ExclusivO săptămână inainte

”Pas cu pas”, domnul prezident Klaus a urinat de sus, cu bolta, pe memoriul ofiterului si, strafulgerat de o groaznica inspiratie, l-a trimis spre competenta solutionare chiar la … SRI!!! Genial, nu!?

AVERTISMENTELE INSTITUTIONALE ALE COL. (R) SRI GULIANU FLORIN TRANSMISE, IMPREUNA SAU SEPARAT CU/DE MR. (R) SRI FLOREA DANIEL, INCA DE...

ExclusivO săptămână inainte

Incisiv de Prahova a avut, din nou, dreptate! Regulamentul intern nr. 2330/01.08.2016 al Politiei Locale Ploiesti este ILEGAL!/Decizia instantei

Va dezvaluim de cca 2 ani de zile faptul ca, la Poliţia Locală Ploieşti se aplică Legile lui Murphy Deoarece...

ExclusivO săptămână inainte

Drapaje evidente de la lege ale LCK, inca din data de 26.09.2016, nesesizate de politicieni si experti!/Unde a fost Comisia de Control Parlamentar a SRI? A dormit!?

(PRELUARE INPOLITICS.RO–B.I.): Scrie ieri  contributors.ro: ”Că Augustin Lazăr nu a fost un erou în vremea comunismului, asta este o certitudine....

Exclusiv2 săptămâni inainte

EXCLUSIV/Dosarele Mineriadei si Revolutiei “finalizate” in bataie de joc/Dosarul Mineriadei s-ar putea întoarce la Parchetul Militar/10 aprilie ultimul termen din Camera Preliminara a ICCJ

Procurorul general Augustin Lazar si seful Parchetelor Militare, generalul ”Gigi” Cosneanu, impreuna la acoperirea tortionarilor. Una dintre intelegerile secrete dintre...

Uncategorized2 săptămâni inainte

AVI, asistentul vocal de la Allview, trece într-o nouă etapă de dezvoltare Comenzi complexe-răspunsuri eficiente

Allview anunță integrarea unui sistem de înțelegere avansată a comenzilor pentru AVI, unicul asistent vocal în limba română, prin implementarea...

Exclusiv2 săptămâni inainte

Urmeaza surprize, surprize la Primaria si Politia Locala Branesti

„Maturatorul” Poliției Locale Branesti….Albu Gheorghe zis „Gică Albu” fost cadru MAI, actualmente pensionar MAI …”omul de casă ” al Primarului...

Uncategorized2 săptămâni inainte

Conectivitate puternică prin USB-C: Philips lansează noul monitor 329P9H

București, 8 aprilie 2019 – MMD, partenerul licențiat al monitoarelor Philips, lansează monitorul Brilliance LCD Philips 329P9H/01 cu andocare USB-C....

Uncategorized2 săptămâni inainte

Cip-urile Samsung Exynos Multi-Mode aduc tehnologia 5G mai aproape de utilizatori

Modem-urile 5G și cip-urile RF au început să fie produse în masă pentru cele mai recente device-uri mobile București, 8...

Exclusiv2 săptămâni inainte

Klaus Iohannis – Augustin Lazar, fratia fricii de parnaie!

Efectul pervers al mega-scandalului care îl vizează pe procurorul general Augustin Lazăr este faptul că asistăm practic la o redistribuire...

Exclusiv2 săptămâni inainte

Zona colaboratorilor acopertii si activi ai SRI si nu numai

Este necesar sa se verifice cine sunt aceste persoane si ce rol au dansii in societatea civila si in ce...

Exclusiv2 săptămâni inainte

Elemente de incompatibilitate pentru accesul la informaţii secrete de stat/SRI este “stat” in “stat”/Dragnea si Tariceanu nu s-au trezit si Iohannis isi rade in „barba”

Cei doi numiti in functia de demnitate publica respectiv presedintele Senatului si presedintele Camerei Deputatilor din cadrul Parlamentului Romaniei, chiar...

Știrile Săptămânii