Connect with us

Exclusiv

Codruța, PNL și efectele afișului electoral

Publicat

pe

PNL și-a făcut afiș electoral în toată regula cu Laura Codruța Kovesi, cu sigla sa și cu sigla Partidului Popular European, cu chipul fostei șefe DNA și cu enunțul triumfalist „am învins”. Și a lipit afișul pe pereți. Cu ce efect?

Mesajul direct este că, în urma eforturilor europarlamentarilor liberali, care s-au adăugat celor ale Partidului Popular European, doamna Laura Codruța Kovesi a învins la Bruxelles. Că s-a dovedit a fi cel mai potrivit viitor procuror șef al Uniunii Europene. Că votul ținut la sân de Monica Macovei a fost nu numai adecvat, ci și norocos. Că decizia PNL, comunicată ferm cu câteva zile înainte, de a o susține cu toate forțele pe doamna Kovesi în competiția cu ceilalți doi candidați veniți din cele mai puternice state ale Europei, Germania și Franța, s-a dovedit corectă. Și câștigătoare.

Dacă acesta este mesajul direct al afișului, să vedem care este mesajul subliminal și să aflăm astfel de ce el are un caracter electoral, reprezentând un produs marca PNL, util viitoarelor alegeri. Defilând pe stindard cu Kovesi, șefii PNL care au luat acestă decizie sugerează implicit preferința pe care o au pentru această figură emblematică pentru unii români și pentru mulți europeni, în ceea ce privește rostul și eficiența luptei anticorupție. Cât timp Laura Codruța Kovesi rămâne unde e, adică în țară, anchetată pentru mai multe prezumtive infracțiuni, iar în Europa o zeiță a luptei anticorupție, la un pas de a fi numită oficial întâiul procuror al continentului, conotațiile acestui afiș și efectele sale în plan psihologic se înscriu în limite acceptabile. Dar dacă dinspre Europa va porni un vânt potrivnic în ceea ce o privește pe controversata doamnă? Dacă zarurile, care astăzi par aruncate într-un anumit fel, se mai sucesc odată pe tabla de joc europeană, ce se va întâmpla atunci cu frumosul afiș în care se disting pletele jucate cu delicatețe de vânt ale fostei șefe DNA?

Dacă privim din perspectivă electorală acest afiș cu mesaj triumfaist al PNL, putem trage instantaneu două concluzii:1) Că pentru PNL, votul dat de cele două Comisii ale Parlamentului European tranșează definitiv competiția pentru desemnarea marelui procuror european, iar acest rezultat este obținut prin eforturi și colaborarea strânsă dintre Partidul Popular European și Partidul Național Liberal din România; 2) Că acest rezultat este implacabil și, deci, nu va putea fi răsturnat. La fel cum bătut în cuie pare a fi și succesul pe care îl va obține PNL în alegerile europarlamentare, un câștig estimat de cei mai optimiști a un procent de 35% iar de cei mai pesimiști liberali la 28% și care se va concretiza într-un număr ridicat de mandate, care vor îngroșa în Parlamentul European rândurile popularilor. Nu există așadar nicio urmă de îndoială că așa stau lucrurile. Nici cel mai mic semn de întrebare referitor la decizia finală, care o va pironi în scaunul de procuror șef pe Laura Codruța Kovesi în următorii cinci ani, începând din 2020.

Dar dacă lucrurile nu stau așa? Dacă, cum sugeram mai sus, zarurile se vor mai întoarce o dată? Care este în esență situația? Și care este efectul, dacă se produce din nou o răsturnare de scor? Ce au văzut la Bruxelles românii care au urmărit evenimentele cu sufletul la gură?

E clar că desemnarea viitorului procuror șef al Uniunii Europene este o operațiune și o afacere politică sută la sută. Votul în toate rundele este dat exclusiv de oameni politici și în totalitate în baza unor criterii politice. Al doilea fapt pe care a putut să-l observe toată lumea este că, fiind o procedură cu totul și cu totul nouă, această desemnare a procurorului șef, nu au existat reguli prestabilite. Regulile au fost convenite pe parcursul jocului și schimbate în funcție de necesități. În linii mari, au fost epuizate până în prezent două runde. O rundă în care reprezentanții statelor membre, acreditați de guvernele lor, au acordat, fiecare în parte, un anumit punctaj celor trei candidați de pe lista scurtă. Procurorul francez a ocupat primul loc, la un scor aproape dublu de ceilalți doi clasați, procurorul român și procurorul german. Și astfel a fost exprimată voința guvernelor europene. În următoarea rundă, două comisii de specialitate ale Parlamentului European au votat la rândul lor în condițiile în care popularii europeni i-au retras sprijinul reprezentantului Germaniei, care nu a mai primit decât un singur vot. Acestă rundă s-a încheiat cu victoria Laurei Codruța Kovesi la o diferență de patru puncte față de candidatul francez. Și urmează runda a treia. Care poate fi sau care poate nu va fi ultima.

A treia rundă este cea mai dificilă. Și de această dată candidații nu mai au niciun rol de jucat. Trebuie să se ajungă la un consens deplin între cei care au produs primele rezultate atât de diferite. Cu alte cuvinte, guvernele europene, prin reprezentanții lor și Parlamentul European, prin politicienii care urmeză să fie desemnați, trebuie să negocieze până când vor ajunge la o înțelegere lipsită de orice echivoc. Nu se va mai vota. Când vor ieși din încăperea în care va avea loc respectiva negociere și unii și alții vor merge sută la sută pe mâna unui singur candidat dintre cei doi. Dar o negociere, orice negociere, presupune un schimb de avantaje. Oferi ceva, pentru a primi altceva. Ce ofertă vor putea face statele membre Parlamentului European, primind în schimb desemnarea candidatului Franței? Ce ofertă ar putea face statelor Parlementul European pentru a obține drept trofeu desemnarea Laurei Codruța Kovesi? Este greu de răspuns la această întrebare. Pur și simplu, pentru că nu a mai existat un precedent pentru acst tip de negocieri, ale căror reguli vor fi și ele adoptate din mers. Și adaptate în funcție de modul în care decurge disputa.

Cele mai multe dintre statele europene au optat pentru candidatul fancez. Franța însăși reprezentând al doilea pol de putere al Uniunii Europene. Cu toată mândria și cu tot orgoliul care derivă de aici. La Paris avem un președinte tânăr, aflat într-un prim mandat și care face eforturi consistente pentru a se reinventa și pentru a recupera pierderea electorală suferită încă înainte de ieșirea în stradă a vestelor galbene. Al doilea pol de putere, Germania, a renunțat la poporul candidat în condiții dezonorante pentru acesta, dar și pentru juriul care a făcut prima selecție și o susține pe Laura Codruța Kovesi. O susține atât statul german cât și Partidul Popular European la cârma căruia Berlinul s-a instalat. Iar eminența cenușie a acestei operații este indiscutabil cancelarul Angela Merkel, un om politic aflat la sfârșitul carierei sale de cancelar, poate la începutul unei noi cariere la vârful acestei familii de partide sau la vârful Uniunii Europene. Avem deci, la Paris și la Berlin, lideri de prim rang și extrem de motivați pentru a obține ce vor. Ce putem anticipa pornind de la această premiză? Că în spatele negocierior care vor avea loc la Bruxelles între Parlament și state vor sta cele două personalități de prim rang ale Uniunii Europene, care își vor disputa influența. Din această perspectivă, în prima rundă Franța s-a dovedit mai puternică. Ea a atras de partea candidatului francez un număr semnificativ mai mare dintre statele UE. Germania deci, acționând cu discreție în fundalul negcoierilor care vor avea lor la Bruxelles va trebui, rând pe rând, să convingă un număr suficient de mare de state să întoarcă armele și să meargă pe mâna Laurei Codruța Kovesi. Berlinul pleacă așadar această dispută cu un handicap. Dar pe care în principiu are forța de a-l anula. Utilizând o metodă cât se poate de clasică. Zahărul și biciul.

Este posibilă însă și o înțelegere la vârf. O înțelegere făcută pur și simplu peste capul satelor europene. O înțelegere directă pe axa Berlin-Paris. O înțelegere cum s-au mai văzut atâtea altele în trecut. La capătul ei, unul dintre cei doi poli de putere ai Europei ar putea să renunțe la luptă în favoarea celuilalt pol. În schimbul altor beneficii politice.

Am prezentat pe larg și poate prea amănunțit scenariile care se pot desfășura în următoarele câteva zile. Am făcut-o pentru a mă întoarce la afișul PNL, pe care l-am taxat drept un afiș în subliminal de tip electoral. Și pentru a putea să răspund acum, în fine, la întrebarea ce se va întâmpla dacă, din diverse motive, la capătul negocierii care urmează, Laura Codruța Kovesi pierde. Ce se va întâmpla în viața politică de la București. La prima vedere, efectul asupra imaginii PNL după distribuirea acestui afiș triumfalist ar putea fi devastatoare. Se va spune că PNL a proclamat o victorie pe care nu a obținut-o. A anunțat un gol, dar a trimis mingea în tribune. Pierderea de credibilitate ar putea fi majoră, la atât de scurt timp înaintea alegerilor europarlamentare. Cu această concluzie simplă aș putea să închei pur și simplu analiza de mai sus. Lucrurile însă se pot complica. După opinia mea, acest afiș electoral conține un al doilea mesaj subliminal. Care acoperă și situația în care Laura Codruța Kovesi este scoasă din joc. Este scoasă din jocul de la Bruxelles. este scoasă din jocul pentru șefia Parchetului European. Dar revine în forță în jocul intern. Și revine pentru că partenerii noștri europen, prin faptul că au selectat-o și prin punctajul deosebit de mare pe care i l-a acordat, au relegitimat-o în țară. Au șters cu buretele orice umbră adusă de ea însăși sau de alții onorabilității fostului șef DNA. Au făcut-o pentru fanii ei infinit mai populară decât era. Au readus-o în mod pozitiv sub formă de zeiță a luptei împotriva corupției în atenția unei mase de cetățeni chemată să se pronunțe asupra viitorului României de patru ori în fața urnelor. Astfel reșapată, Laura Codruța Kovesi este numai bună de candidat. De candidat europarlamentar la început. Și apoi de candidat prezidențial. Candidatul cui? Evident, candidatul #Rezist și al electoratului USR plus PLUS, în măsura în care popularitatea lui Cioloș este sensibil pusă în umbră de noua popularitate a Laurei Codruța Kovesi. Ca atare, Klaus Iohannis se va alege cu un contracandidat mai periculos și mai puternic susținut decât Dacian Cioloș.

Dar ce face astfel PNL? Își înfige singur un cuțit în spate? Sau Ludovic Orban sugerează discret că PNL nu reprezintă doar o simplă remorcă a lui Iohannis? Și că pentru PNL la prezidențiale există încă alternative? Acesta a fost, cred eu, al doilea mesaj subliminal al unui afiș politic de natură să-i dea frisoane actualului președinte, care, pentru moment, aleargă singur pe teren în cursa care se va desfășura la sfârșitul acestui an.

Sorin Rosca Stanescu

 

Articolul Codruța, PNL și efectele afișului electoral apare prima dată în Ziarul Incisiv de Prahova.

Facebook Comments

Exclusiv

PROMO/Stoica Ion și-a trecut pe persoana fizica administrarea Parcului Industrial Brazi

Publicat

pe

De

Va relatam în articolele noastre anterioare despre faptele penale pe care le-a săvârșit domnul Stoica Ion, inca directorul Parcului Industrial Brazi sub umbrela protectoare a unor politicieni.

Se pare ca primul are motive temeinice sa se gândească, dacă soarta lui nu va fi la fel ca a unuia dintre acestia, proaspăt demis de la conducerea Consiliului de Administrare al SC Hale și Piețe Ploiești.
Și pentru ai reimprospata memoria domnului Stoica Ion le ce vom dezvălui, în curând, pe lângă concedierile recente care a făcut ca numărul de oameni ce fac parte din C. A. la Parcul Industrial Brazi sa fie mai mare decat numărul de angajati, ii recomandam sa verifice cu specialiștii din mafia pe care o coordoneaza dacă constanta de curent pe baza căreia facturează mai departe către consumatorii finali și pe care o folosește în relația cu Pragosa este aceeași ca la restul clienților de energie de la parc, nu de alta dar credem ca toți ar dori sa aibă consumul pe care sa îl are Pragosa, daca se plătească iarna o factura de energie, ca la o garsoniera.
Și totul la ordinul direct al – inca- directorului Stoica Ion.
Bogdan Toader, la Hale si Piete directoarea a intrat brusc in concediu..Prietenii stiu de ce…
La Parcul Industrial Brazi ne miscam si noi cu „talent”? (Cristina T.).

Articolul PROMO/Stoica Ion și-a trecut pe persoana fizica administrarea Parcului Industrial Brazi apare prima dată în Ziarul Incisiv de Prahova.

Facebook Comments
Citeste in continuare

Exclusiv

Sa nu va mai aud cu sintagma „apa de ploaie” pentru a desemna ceva derizoriu

Publicat

pe

De

Pai, Apa Nova traieste si propaseste in primul rand prin apa de ploaie. Da, Doamne, sa ploua mai mult! se roaga francezul concesionar al serviciului de colectare ape pluviale. Dupa cum fac ei calculul, mp/mc/an si in conditiile in care dracu’ stie ce cantitate de apa meteorica se aduna, ca doar n-o masoara nimeni cu galeata, trai neneaca pe banii prostilor de ploiesteni care, singuri, nu stiau sa se gospodareasca si trebuia sa vina ditamai grupul frantuzesc sa ne dea sa bem si sa bage apa in canal!

Am gasit pe site-ul Apa Nova Ploiesti tarifele la servicii specifice incepand cu 04 iulie 2019:
Tarife apa potabila si canalizare
Incepand cu data de 4 iulie 2019, tarifele la serviciul public de alimentare cu apa si de canalizare in municipiul Ploiesti sunt urmatoarele:
·apa potabila: 2,91 lei/mc (exclusiv TVA)
·canalizare (ape uzate si ape pluviale): 1,26 lei/mc (exclusiv TVA)
Cota legala de TVA pentru serviciul public de alimentare cu apa si de canalizare este de 9%.
Din iunie 2000, adica de fix 10 ani, Apa Nova nu a reusit sa amelioreze (a se citi inlocuiasca / reabiliteze) marile tronsoane / magistrale din Ploiesti prin care este asigurat serviciul de furnizare a apei potabile, infrastructura, uneori cea mostenita de la comunisti, fiind de fapt mai mult carpita. Luam aleatoriu exemplul avariei majore din 09 februarie 2019, din cauza căreia apa a devenit nepotabilă în centrul şi în zona de nord a oraşului Ploieşti.
De fiecare data, Direcţia de Sănătate Publică Prahova instituie in zona de aprovizionare cu apă potabilă afectată (in acest caz cartierul Nord, cartierul Republicii, străzile Gheorghe Doja si Splaiului, zona dintre străzile Zidari si Deltei, unde mai bine de 30 de mii de oameni s-au trezit că la robinete curge apa cu rugină şi pământ – adica vreo 20% din Ploiesti) interdicţie de consum de apa distribuita prin reţeaua de distribuţie, interdicţia vizând consumul de apa pentru băut, gătit, spălat, spălat pe dinţi. „Apa va putea fi folosita doar pentru evacuarea apelor uzate. Măsura este valabilă până la confirmarea potabilităţii apei.”
Multumim pentru amabilitate!
Dupa atatia ani de operare, o alta hiba nerezolvata a APA Nova Ploiesti, si nu numai, apare atunci cand nu se coordoneaza cu lucrarile altor operatori, retelarii de gaze, de termoficare, de cabluri subterane de energie electrica. Iese o bulibaseasa incat, biata strada respectiva supusa unui haos de lucrari, este sparta si reasfaltata de vreo trei ori, spre disperarea riveranilor.
Chiar daca sunt francezi, muncitorii sunt tot romani, gen Dorel. Fac niste lucrari de interventie de sta mata in coada. Seful de echipa e cam habarnist, meseriasii, desi ar cam sti ce-i de facut sunt dupa o bauta, sculele si utilajele tocmai nu le-au luat pe toate de la atelier, astfel ca e un dans al fetelor de la Capalna in jurul gropii sau gheizerului de ti-e mai mare dragul.
Pe de alta parte, APA Nova Ploiesti se poate profila si pe bazine de scaldat ad hoc cand ploua mult. Sunt zone in Ploiesti, aceleasi de ani de zile, unde se infunda canalizarile sub dimensionate sau necuratate, incat poti pescui si naviga cu un mic caiac.


Calitatea lucrarilor APA Nova Ploiesti o puteti vedea si in fotografia alaturata, daramatura blocand accesul in spatele parcarii blocului si ca este un pericol pentru copii si batrani (str. Gh. Gr. Cantacuzino nr. 220 A, bloc 130 C).


„Lasa, ba, ca la romani merge si asa!” Si gura aceea de canal cu un capac pus aiurea se multiplica de ordinul zecilor la nivel de Ploiesti. Nu deranjeaza pe nimeni din conducerea Apa Nova.
Bani, insa, vor, pentru luxul patronilor din Franta. (Cristina T.).

Facebook Comments
Citeste in continuare

Exclusiv

EDITORIAL/G L I S S A N D O – M I L I T A R – C I V I L (IV)

Publicat

pe

De

Retrospectivă şi perspective între oniric si realitatea abordarii demilitarizării unor structuri din sistemul de securitate naţională (IV)
Pentru continuitatea temei abordate până acum, simt nevoia ca, aici, să-i reproduc lui Radu Tudor (pe care nu-l simpatizez deoarece, în opinia mea strict personală, este un dalmaţian cameleonic) un articol mai vechi, „Demilitarizarea serviciilor secrete românești”, care vine, cumva, să contureze mai bine ce s-a scris până în prezent.

                                                     Sase structuri, o singura „exceptie”.
<< Subiectul demilitarizarii serviciilor secrete romanesti a aparut in anul 2003, in urma unei dezbateri in cadrul Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. Prima sedinta pe 2004 a CSAT a reluat aceasta discutie, existand premise clare ca procesul demilitarizarii sa inceapa anul acela, nu intamplator, fiind cel in care Romania intra in NATO.
Toate serviciile de informatii din Romania si structurile departamentale, cu o singura exceptie, aveau forma de organizare militara când Tudor a scris articolul. Centrala serviciului si directiile subordonate sunt unitati militare, cu indicativ, comandant, loctiitori, sef de stat major, regulamente militare etc. In aceasta situatie sunt Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Paza, Directia Generala de Informatii a Apararii din MApN (cu cele doua ramuri, Directia Siguranta Militara – intern si Directia de Informatii si Reprezentare Militara – extern), Serviciul Independent de Protectie si Anticoruptie din Ministerul Justitiei. Exceptia o constituie Directia Generala de Informatii si Protectie Interna din Ministerul Administratiei si Internelor (MAI), care dupa ce a avut organizare militara si doua indicative binecunoscute, UM 0215 si UM 0962, a fost demilitarizat in cadrul procesului ce a cuprins intreg MAI.

                                                                         Controlul civil
Singura exceptie in privinta organizarii militare a serviciilor secrete pana in prezent a fost acceptarea unei conduceri civile la nivelul directorului serviciului (cu rang de ministru) si a adjunctilor acestuia (cu rang de secretar de stat). De asemenea, acestia isi pot angaja pe functii de consilieri persoane civile. Acest prim pas a fost considerat drept unul premergator controlului civil, democratic asupra serviciilor de informatii.
Controlul civil implica si existenta unor comisii comune parlamentare de control, cum este cazul SRI si SIE. In cazul celorlalte structuri, Comisiile de aparare, ordine publica si siguranta nationala din Camera Deputatilor si Senatului au creat subcomisii de control pentru domenii specifice sau cheama la audieri pe sefii respectivelor structuri.
Tot o forma de control civil este si faptul ca sefii serviciilor secrete din Romania sunt toti numiti de cei mai inalti factori politici, care au acces la putere prin alegeri democratice. Presedintele Romaniei numeste in functie seful SRI, SIE si SPP, iar prim-ministrul pe sefii structurilor departamentale: DGIA, DGIPI si SIPA (siluită şi omorâtă între timp). In schimb toti sunt instalati in functie prin acceptul CSAT, ceea ce implica un acord intre Presedinte si prim-ministru.

                                                  DGIA, singurul serviciu militar de informatii
Singura structura informativa ce urma a ramane pur militara era DGIA, dat fiind faptul ca face parte din MApN. Aceasta structura culege in proportie de 90 la suta informatii ce privesc amenintari cu caracter militar. Este firesc ca ea sa fie condusa de un general cu experienta. Exista voci care spun ca pe viitor si DGIA, care este in subordinea directa a ministrului Apararii (civil si el), ar putea avea un sef civil. Dar acesta ar avea nevoie de o prea lunga perioada de adaptare cu specificul muncii de informatii militare pentru a fi efficient (adevăr valabil şi la celelalte Servicii, dar nu se pune!!). In plus, ramura de informatii externe (DIRM) este subordonata si sefului Statului Major General si apare in structura SMG ca J2 si are o traditie de peste 100 de ani in domeniul atasaturii militare.
Discutiile pe tema demilitarizarii serviciilor secrete erau incurajate de reprezentanti ai NATO si de partenerii occidentali ai Romaniei.
Nu ştim ce au păţit între timp, pentru că au renunţat să ne mai demilitarizeze. Probabil au înţeles ce haos s-ar fi produs cu civilian susţinută de ei!

                                                                   Largirea bazei de recrutare
In marea lor majoritate, serviciile secrete din comunitatea informativa a NATO au structuri civile. Exista insa si exceptii, cum ar fi Italia.
Acest proces era considerat ca extrem de important pentru evolutia serviciilor de informatii romanesti inspre democratie deplina. Cel mai important beneficiu este acela al largirii bazei de recrutare. Specialisti civili in economie, sociologie, psihologie si alte domenii vor putea fi atrasi mult mai usor in randurile serviciilor. Procedura angajarii lor se va simplifica prin eliminarea rigorilor specifice unui viitor cadru militar, iar acestia vor aduce un suflu proaspat in institutie. Implicit, procentul schimbarii de personal, care este inca o problema serioasa de ani buni in serviciile secrete romanesti, va creste semnificativ. In plus, in cazul unor persoane incompatibile care au grade de colonel sau general, nu va mai fi nevoie sa se astepte varsta pensionarii pentru ca acesta sa fie scos din activitate. Trecerea in rezerva presupune acum o procedura destul de greoaie, pentru gradul de general fiind nevoie de semnatura presedintelui.

                                                                              Costuri mari
Problema demilitarizarii nu era una foarte simpla. De la acceptarea ideii pana la punerea in practica erau pasi importanti. Din punct de vedere financiar, militarii din structurile informative pierdeau avantaje importante. Platile compensatoriii pentru hrana si echipament inseamna sume bune in solda unui ofiter. In acest caz trebuie gasite compensatii ce pot fi acordate celor care devin din militari, civili. Schimbarea intregii conceptii privind managementul resurselor umane, a formularisticii, a modului de organizare, pensiile militare ce trebuie acordate celor care trec in rezerva sunt doar cateva aspecte din problematica demilitarizarii, ce implica mari costuri. Dar beneficiile sunt indiscutabile si procesul trebuie finalizat cat mai urgent. >>

Cu ce nu suntem de acord? Fix cu concluzia, potrivit căreia beneficiile ar fi discutabile!

Aşadar, până aici, Radu Tudor a surprins suficient de riguros efectele la vedere ale demilitarizării, dar a ajuns la o concluzie greşită, aceea potrivit căreia „Dar beneficiile sunt indiscutabile si procesul trebuie finalizat cat mai urgent.”
Demilitarizarea serviciilor secrete ar avea mai multe consecințe sarcopenice asupra organizaţiei militare în ansamblul ei.  Ierarhia, responsabilitatea, onoarea, disciplina etc. nu vor mai fi sub autoritatea legii militare.
Patriotismul într-un serviciu militar are altă forţă forţă, profunzime şi este conştientizat şi trăit, parcă, mai cu toată fiinţa militarului aflat sub jurămând şi slujind sub drapel. Nu ştiu cum este la alte naţii, dar în românism aşa este! S-ar produce un sindrom caracterizat prin pierderea progresivă şi generalizată a contentului activităţilor informative-operative care îşi vor pierde forţa (performanţa), se vor “dilua”, cu riscul de apariţie al unor efecte adverse, cum ar fi dizabilitatea organizatorică şi funcţională a respectivului Serviciu secret, calitate de muncă scăzută şi, finalmente, sucombarea în propria neputinţă, marasm.
Apolitismul (care nici astăzi nu este prea respectat de capii serviciilor) va ieși și el de sub incidența regulii de fier a interdicției militare. Intrarea în civilie, comerţul (trocul) politic sau alte păcate lumești nu sunt lucruri pe care, ca cetățeni, ni le dorim la un serviciu special secret. Nimic nu se compară cu sentimentul că siguranța cetățeanului și a comunității se află în mâinile unor fii ai patriei.

                       DIRECŢIA GENERALĂ DE INFORMAŢII ŞI PROTECŢIE INTERNĂ A MAI

”Doi şi un sfert” transformat într-un cal orb şi şchiop


Serviciul secret al MAI a purtat de-a lungul timpului diverse denumiri: U.M 0215, U.M 0962, iar după demilitarizarea din anul 2002 Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă şi Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă.Dar denumirea care a prins în spaţiul public şi care va rămâne probabil în istorie, va fi acest joc de cuvinte: ”doi şi un sfert”în loc de ”215”. Acestă denumire conţine şi o anumită doză de simpatie din partea opiniei publice, creându-i o anume celebritateîn ciuda unui scenariu aplicat permanentîn scopul discreditării şi prezentarea structurii de informaţii a internelor ca un adevărat ”bau-bau” naţional.
Se pare că tocmai această celebritate, datorată în primul rând activităţii desfăşurate, i-au adus şi „sucombarea” în două rânduri, în nişte momente extrem de controversate. Nici până în prezent nu sunt clarificate motivele reale ale desfiinţărilor repetate ale serviciului secret al MAI, cele făcute publice stârnind mai mult nedumerire decât certitudini. De fiecare dată serviciul a renăscut din propria-i cenuşă, ajungând în topul structurilor de intelligence din România. De această dată se pare că lucrurile stau altfel, fiindcă cei care au pus la cale anihilarea lui ”doi şi un sfert” au dorit să nu mai rămână piatră de piatră, să fie practic ştearsă amintirea lui.
La o analiză mai atentă, gestul luiDragoş Tudorache, ministrul de interne din Guvernul Cioloş, nu are nici o raţiune, dar ridicarea tuturor documentelor de la serviciile judeţene şi centrale pentru a face să dispară orice urmă a activităţii acestui serviciu,spune mai mult decât vor autorii să fie făcut public. Desfiinţarea lui ”doi şi un sfert” de Guvernul Cioloş este o copie la xerox a desfiinţării SIPA, serviciul secret al Ministerului Justiţiei în anul 2006. În ambele cazuri, documentele operative ale ofiţerilor, care constituiau în primul rând cazurile aflate în lucru, dar şi arhiva, au fost ridicate cu o grabă mai mult decât suspectă şi depozitate în nişte locaţii secrete. Din acel moment situaţia arhivelor a devenit incertă, nimeni nu ştie condiţiile în care sunt păstrate documentele şi mai ales cine are acces la ele, dacă au fost accesate fraudulos şi mai ales dacă conţinutul lor a fost sau este folosit în jocuri obscure.
Urmatorul ministru de Interne, Carmen Dan, a făcut publică informaţia că serviciul secrete al Internelor va deveni operaţional100% din data de 1 iulie 2017. Erau geu de crezut cele spuse de oficialul MAI, mai ales pentru cei avizaţi cu subiectul, după ce au fost ridicate din mapele ofiţerilor operativi şi hârtiile care nu prezentau nici o valoare, iar majoritatea cadrelor, circa 85%, au fost forţate să iasă la pensie sau au migrat spre alte structuri ale MAI.
La momentul desfiinţării, serviciul avea circa 1.800 de angajaţi. Au rămas doar cei foarte tineri, oameni fără experienţă în munca informativ-operativă, fără arhivă. Nici măcar regimul comunist imediat după război nu a procedat în acest mod, la constituirea noilor structuri informative ale statului, au păstrat profesioniştii din sistem, arhivele vechilor structuri au constituit baza de plecare a celor noi.O structură de informaţii ca să devină funcţională, luând-o de la zero, fără profesioniştii care să-i îndrume pe noii veniţi, are nevoie de un timp apreciabil pentru a începe să miroasă cu ce se mănâncă munca într-un domeniu atât de sensibil.
Softul implementat pe bani europeni, înlocuit cu unul al SRI
Carmen Dan a mai spus că situaţia de la DIPI nu se poate compara cu aceea de la SIPA, că arhiva nu a plecat din instituţie şi nu a fost distrusă, având un back-up într-un sistem electronic. Oare? Chiar să nu ştie că întreaga activitate operativă a celor de la ”doi şi un sfert” se afla pe un soft creat în baza unei proiect european cu bani europeni, circa 5 milioane de euro şi că softul respectiv a fost înlocuit cu un soft al SRI-ului de către ”cârtiţele” infiltrate de acelaşi SRI şi tot conţinutul activităţii secrete este cunoscut până la punct şi virgulă de serviciul concurent?
În realitate softul DIPI a fost înlocuit în mod nelegal de către ultimul şef al structurii, Rareş Văduva, cel care a rămas ca interimar până la desfiinţarea serviciului, cu un soft al SRI-ului.
Mai nou pe tema DIPI a izbucnit un nou scandal, cu mize adânci privind controlul acestui serviciu secret: cine va numi şeful acestei structuri – guvernul prin ministrul de interne sau preşedintele cu avizul CSAT?
Citeşte şi https://www.cotidianul.ro/soft-de-20-de-milioane-de-euro-si-1-000-de-dosare-distruse/
Alba-neagra
Indiferent de numele pe care l-a purtat structura informativă a MAI, obiectivele principale le-au constituit cunoaşterea riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor pe zona de competenţă a Internelor, pentru asigurarea unei abordări eficiente şi integrate a situaţiei operative, în vederea aplicării legii şi susţineri statului de drept şi a democraţiei.
”Doi şi un sfert” a fost înfiinţat la 1 februarie 1990 la iniţiativa lui Gelu Voican Voiculescu, iniţial sub denumirea de Direcţia Specială de Informaţii, subordonată direct ministrului de interne.
În luna mai 1998, pentru a acoperi scandalul ”Ţigareta”, CSAT a decis desfiinţarea U.M.0215, pe motivul pueril că unitatea a preluat în rândurile ei foste cadre din poliţia politică de dinainte de 1989 şi că serviciul şi-a depăşit atribuţiile legale. Activitatea a fost catalogată de membrii CSAT de la timpul respectiv drept o formă mascată de poliţie politică.Din ”doi şi un sfert” au rezultat două servicii, Serviciul de Protecţie al MI, condus de Virgil Ardelean, şi Direcţia Generală de Investigare a Criminalităţii din Poliţia Română, condusă de Constantin Dârnă.
În aprilie 1999, Constantin Dudu Ionescu, ministru de interne, a semnat ordinul de înfiinţare al Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie a MI, U.M 0962, la conducere pe filieră politică ajungând Virgil Ardelean. În 5 octombrie 1999, Direcţia de Investigare a Criminalităţii din Poliţia Română a fost integrată ca Diviziune de Informaţii din U.M 0962, reuşind în scurt timp să spargă monopolul SRI în domeniul informaţiilor interne.
În 2001, Adrian Năstase, printr-o OUG, a autorizat U.M 0962 să utilizeze ”mijloace tehnice specifice”, adică să intercepteze telefoanele în regie proprie în procesul de obţinere a informaţiilor, cu mandat de la judecător, fără a mai trece pe la SRI. În anul 2012, de asemenea printr-o OUG, şeful DGIPI, cu rang de secretar de stat şi cei doi adjuncţii, subsecretari de stat au fost numiţi prin decizie a premierului, nu prin ordin al ministrului de interne.
În anul 2013, DGIPI, s-a reorganizat prin înfiinţarea DIPI.
În noiembrie 2016, printr-o altă OUG, structura a fost desfiinţată şi s-a decis înfiinţarea Direcţiei Generale de Protecţie Internă şi militarizarea acesteia şi punerea sub control parlamentar. De fapt, până la această ora, noua structură informativă a MAI nu are un nume. Inclusiv pe site-ul MAI, la capitolul organigramă apare structura ca direcţie în cadrul ministerului, cu un secretar de stat şi doi subsecretari de stat, ca ordonator terţiar de credite în finanţarea directă a ordonatorului principal de credit.

                                                                      Campanie de recrutări
Faţă de fostul, actualul ”doi şi un sfert” este doar mârţoagă chioară şi şchioapă.Principala misiune, culegerea de informaţii de interes pentru poliţie, mai ales cele legate de combaterea fenomenului de ”crimă organizată”, au fost eliminate, domeniul trecând exclusiv în aria de competenţă a SRI. Să fi fost acesta miza desfiinţării serviciului?
Militarizarea serviciului este o chestiune pe care nimeni nu a înţeles-o, deşi în procesul de aderare la UE, la capitolul ”justiţie şi afaceri interne”, demilitarizarea structurii de informaţii a MAI a fost o condiţie obligatorie de îndeplinit în vederea aderării.
A început o campanie masivă de recrutări, unitatea funcţionând ”la nivel de microorganism”, atât la centru, cât şi la structurile judeţene.
Într-o adevărată campanie hei-rupistă se întocmesc de zor fişele pentru posturile care vor fi încadrate, urmând ca începând cu data de 1 iunie 2017 să înceapă masiv recrutările pentru personalul de execuţie. Posturile de conducere se pare că au fost deja adjudecate, prin organizarea de concursuri, după principiul ”câştigă cine este stabilit”.Recent, în parlament au fost operate mai multe modificări legislative în legătura cu nou înfiinţata structură de informaţii. Deocamdată nu se cunoaşte numele viitorului comandant al serviciului, actualul şef Mihai Cristian Mărculescu nu este în graţiile puterii, pentru legături cu Teodor Atanasiu, el urmând să fie schimbat.
De ce să facem din DGIPI un fel de moașă comunală, care să facă de toate, când și așa are destule pe cap? Cunoaşteţi bine ce s-a întâmplat cu demilitarizarea acestei unităţi!
Printr-o ambuscadă de tip „Marțea Neagră”, PSD a deturnat legea de organizare a celei mai controversate structuri de informații din România: Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI), adică departamentul de informații al Ministerului de Interne,  poreclit “Doi și-un sfert”. DGPI a rămas exclusiv sub autoritatea ministrului de Interne, după ce un punct esențial în lege a fost schimbat pe ascuns. Miza acestei „preluări ostile de lege, bazate pe un fals” era controlul asupra arhivei DGPI unde s-ar afla documente incriminatorii la adresa șefului de atunci al PSD, Liviu Dragnea. Au dispărut, astfel, avizul CSAT și ierarhizarea militară. Același serviciu a monitorizat organizația “Dragnea – Tel Drum” în 2011.
Operațiunea a vizat afacerile cu bani publici ale grupării, zeci de licitații, controlul real al firmei Tel Drum, lucrări fictive, donații suspecte la partid, cercuri relaționale și de influență.
Ministrul Carmen Dan, șefa absolută a DGPI după promulgarea legii, a fost consiliera lui Liviu Dragnea la CJ Teleorman. De atunci, pe cei doi îi leagă servicii mai vechi.
Apoi, Velea a facut-o de oaie! Chiar de ţap, am zice.
Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, l-a numit pe controversatul colonel Tiberiu Silviu Dumitrache la conducerea serviciului de informații al ministerului. Circul dracului!
Colonelul Dumitrache este un apropiat al fostului deputat PSD Sebastian Ghiță și ginerele sindicalistului Liviu Luca.
Procurorii anticorupție l-au acuzat pe Dumitrache de mai multe infracțiuni de corupție în dosarul legat de deturnarea fondurilor operative ale serviciului secret de la Interne. În primă fază, procurorii DNA l-au făcut „scăpat” pe Dumitrache.
Numirea lui Dumitrache vine în contextul în care urmează alegerile locale și parlamentare. În ultimii 30 de ani, cadrele temutului serviciu secret „Doi și-un sfert” au fost suspectate că se ocupau de filarea liderilor politici încă de la înființare, ba chiar au filmat vizita Regelui Mihai, în 1994.
Fostul președinte al României, Traian Băsescu, declara în urmă cu câțiva ani că „serviciul DGPI a fost pus total de domnul Nica la dispoziția domnului Vanghelie, a lui Mitică Iliescu și a lui Voicu, parlamentarul”. Cine l-a preluat acum?
                                                                Dumitrache, numit de Vela
Ministerul Afacerilor Interne a transmis printr-un comunicat de presă că, începând cu data de 20 ianuarie 2020, prin ordin al ministrului afacerilor interne, Ion Marcel Vela, a încetat împuternicirea colonelului Petru – Răzvan Măgură în funcția de director general al Direcției Generale de Protecție Internă și cea a lt.- colonelului Lucian – Mihai Popa în funcția de prim-adjunct al directorului general al DGPI.
„Cu aceeași dată, prin ordin al ministrului afacerilor interne, domnul colonel Tiberiu – Silviu Dumitrache, directorul Direcției Contrainformații, a fost împuternicit să exercite funcția de director general al Direcției Generale de Protecție Internă a MAI”, se menționează în comunicatul ministerului.
                                                                         Anchetat de DNA
Serviciul secret al ministerului de interne, cunoscut sub numele de „Doi și-un sfert” (dar care are numele oficial de Direcția Generală de Protecție Internă – DGPI), a fost implicat într-un uriaș scandal de corupție în toamna anului 2016. Atunci au fost puși sub acuzare de către Direcția Națională Anticorupție nu mai puțin de 24 de ofițeri.
Printre ei se aflau foști șefi ai serviciului secret: comisarul șef Rareș Văduva, chestorul principal de poliție Gheorghe Nicolae, chestorul principal de poliție Gelu Marin Oltean, chestorul Nelu Zărnică, comisarul șef Gheorghe Popa și comisarul șef Ioan Dorin Popa.
Toți, susține DNA, se lăfăiau pe banii alocați informatorilor DGPI.
Comisarul șef Silviu Dumitrache, director general al Direcției Protecție Internă din DGPI, adică șeful contrainformațiilor, apare în rechizitoriul cauzei ca fiind complice la cheltuirea fictivă a unor fonduri. Cu toate acestea, deși ar fi trebuit să fie primul care să descopere ilegalitățile, DNA nu l-a pus sub acuzare. Bergenbier, prietenii ştiu de ce!
                                              Dumitrache și-a acoperit colegii în dosarul DNA?
Procurorii DNA au descris cu lux de amănunte faptele colonelului Silviu Dumitrache, pe atunci șeful contrainformațiilor din serviciul secret al Internelor. Adică, numărul 3 din serviciul secret. Culmea, Dumitrache avea toate motivele să ancheteze ilegalitățile de la „Doi și-un sfert”, datele fiind deja descoperite de către o comisie de control a fondurilor operative de la Direcției.

* *
                         Oricum, a fost o luptă teribilă, vorbea lui Nenea Iancu. Şi, cică ar continua!
De morbul reformării serviciilor secrete şi al modernizării / actualizării legislaţiei nu a scăpat nici Preşedintele Iohannis. După instalarea în funcţie, în primul mandat, spunea: ”Noul Parlament are multă treabă în domeniul securității naționale. Împreună cu consilierii mei am numărat încă o dată și am constatat că este nevoie de modernizarea sau îmbunătățirea a cel puțin 12 legi din domeniul securității naționale, din care jumătate se referă la munca Serviciilor.
Pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale scrie:
„…Buna funcţionare a instituţiilor din domeniul securităţii naţionale şi de apărare este direct determinată de asigurarea unui cadru legislativ care să corespundă provocărilor actuale. Din această perspectivă, legile aflate acum în vigoare necesită o adaptare la noile concepte de securitate, la contextul internaţional şi la statutul României de stat membru NATO şi UE.
Astfel, a fost demarată revizuirea și armonizarea prevederilor actualelor acte normative în sensul clarificării terminologiilor confuze, eliminării acelor prevederi care sunt depăşite şi aducerii la zi a conceptelor şi instrumentelor necesare asigurării securităţii naţionale.
Pe bune?! A fost demarată? Când, în 2004-2005, adică acum 15 ani?!!
Astăzi, în schimb, raporturile politice sînt mai puţin clare. Şi poate de aceea nimeni nu se mai grăbeşte să propună o nouă reformă.

EDITORIAL/G L I S S A N D O – M I L I T A R – C I V I L (III)

EDITORIAL/G L I S S A N D O – M I L I T A R – C I V I L  ( II )

EDITORIAL/Retrospectivă şi perspective între oniric si realitatea abordarii demilitarizării unor structuri din sistemul de securitate naţională

Facebook Comments
Citeste in continuare

Parteneri

Ultimile stiri locale

Exclusiv17 ore inainte

PROMO/Stoica Ion și-a trecut pe persoana fizica administrarea Parcului Industrial Brazi

Va relatam în articolele noastre anterioare despre faptele penale pe care le-a săvârșit domnul Stoica Ion, inca directorul Parcului Industrial...

Social21 de ore inainte

Cătălin Gherzan, Președintele Partidului Ecologist Român filiala Piteşti

Așa cum am spus-o şi în intervențiile mele online, decizia Primăriei Piteşti de a include în cadrul Planului Urbanistic General...

Eveniment22 de ore inainte

Colgate – Palmolive donează peste 65.000 de produse pentru sănătate și igienă în România și sprijină campania globală #SafeHands pentru combaterea COVID – 19

Produse pentru sănătate și igienă în valoare de 20 de milioane de dolari vor fi donate organizațiilor non-profit din toată...

Exclusiv2 zile inainte

Sa nu va mai aud cu sintagma „apa de ploaie” pentru a desemna ceva derizoriu

Pai, Apa Nova traieste si propaseste in primul rand prin apa de ploaie. Da, Doamne, sa ploua mai mult! se...

Exclusiv3 zile inainte

EDITORIAL/G L I S S A N D O – M I L I T A R – C I V I L (IV)

Retrospectivă şi perspective între oniric si realitatea abordarii demilitarizării unor structuri din sistemul de securitate naţională (IV)Pentru continuitatea temei abordate...

Exclusiv4 zile inainte

Incisiv de Prahova, Incisiv de Dâmboviţa si Incisiv de Constanţa sunt gata de lansare, cu periodicitate săptămânală, şi în format print

(#YouGotTheAnswer – SELECTIE DE PE TERMENE.RO) În primele zile după ce criza COVID-19 a ajuns în România, 60% dintre companii...

Afaceri7 zile inainte

Închirieri microbuze și autocare pentru un eveniment important

Unul dintre evenimentele importante și mult așteptate în viața fiecărui cuplu îndrăgostit este nunta. Totul ar trebui să fie perfect în...

Exclusiv7 zile inainte

EDITORIAL/GANDURI DESPRE SI PENTRU DUPA CRIZA COVID – 19

Așa ceva nu s-a mai întâmplat. Ce puțin în istoria statului modern român. Eu unul nu am mai auzit până...

SocialO săptămână inainte

Gherzan Cătălin vine cu recomandări pentru a respira un aer mai curat!

Acum ceva timp, un bun prieten de-al meu, ce este şi consilier la Primăria Piteşti, doctorul Edi Morlova, a cerut...

ExclusivO săptămână inainte

INTERVIU SORIN GHISOI – FEBRUARIE 2020

Prima masina electrica de curse din Romania se pregateste pentru un nou an de performanta alaturi de echipa Kaufland e-Rally...

ExclusivO săptămână inainte

Povestea continuă/Fostul procuror Mircea Negulescu de la DNA Ploieşti in poarta, pe inserat, la un denuntator DNA

Ce ti-e si cu Portocala asta. Nu se cuminteste si pace. Jurnalistii de la Cancan au dezvaluit cum fostul procuror,...

AfaceriO săptămână inainte

Află cât de simplu și accesibil este să închiriezi un microbuz sau autocar

Indiferent care este motivul pentru care vei avea nevoie de închiriere microbuz sau autocar, există în capitală o firmă de...

ExclusivO săptămână inainte

Ziarul Incisiv de Prahova a lansat o aplicatie de mobil care ofera utilizatorilor posibilitatea sa gaseasca toate stirile importante intr-un singur loc

Daca se intreaba cineva ce tot are presa cu fostul judecator Corneliu-Bogdan Ion-Tudoran, de publica pe banda rulanta dezvaluiri despre...

ExclusivO săptămână inainte

Portocala vrea sa scape de inchisoare cu certificat medical

Ce ti-e si cu Portocala asta. Nu se cuminteste si pace. Jurnalistii de la Cancan au dezvaluit cum fostul procuror,...

Exclusiv2 săptămâni inainte

EDITORIAL/G L I S S A N D O – M I L I T A R – C I V I L (III)

Retrospectivă şi perspective între oniric si realitatea abordarii demilitarizării unor structuri din sistemul de securitate naţional Reforma serviciilor de informaţii...

Exclusiv2 săptămâni inainte

Bravo lor!/Luminița, Cristina și Alina – româncele curajoase din Brigada Antitero SRI

Reportaj Adelin Petrisor Luminița, Cristina și Alina – româncele curajoase din Brigada Antitero SRI   Articolul Bravo lor!/Luminița, Cristina și...

Știrile Săptămânii