Connect with us

Exclusiv

SOC SI GROAZA/ Procurorul Negulescu Mircea era perceput de sefii sai ierahici ca este interfata dintre procurorul general al Romaniei si Servicii, si cand spunem servicii ne referim la structurile informative S.R.I., S.I.E., UM 0962, actualul D.LP.I.

Publicat

pe

JUSTITIE CU TARNACOPUL – Avocata Ioana Prajescu a fost amendata cu 5.000 lei de judecatorul Dragos Bogdan Achitei de la Judecatoria Campina fiindca n-a fost prezenta la sedinta de judecata pe masuri preventive pentru o inculpata pe care o asistase din oficiu la parchet. Legea lasa barourile sa stabileasca daca avocatul din oficiu de la parchet trebuie sa mearga cu inculpatul si la judecatorul de drepturi si libertati. Achitei a trecut ultimul examenul de capacitate dezvaluie cei de la Lumea Justitiei.

 Un caz revoltator este cel al unei avocate amendate de catre un judecator cu maximul prevazut de lege. Este vorba despre avocata Ioana Prajescu (foto 1), din Baroul Prahova, cea care se lupta in instanta sa-i fie anulata amenda judiciara de 5.000 de lei primita de la judecatorul Dragos Bogdan Achitei, de la Judecatoria Campina, dintr-un motiv cat se poate de uluitor.

Pentru inceput, trebuie sa precizam ca Dragos Achitei si-a facut cei doi ani de stagiu la Parchetul de pe langa Judecatoria Galati, obtinand cea mai mica medie la examenul de capacitate organizat in 2019, respectiv 8,634 (dovada aici). Achitei a optat sa fie numit judecator la Judecatoria Campina (detalii aici), ceea ce s-a si intamplat, presedintele Klaus Iohannis semnand in acest sens pe 16 aprilie decretul nr. 286/2019 (pe care il gasiti aici).

Revenind la cazul de fata: totul a inceput pe 10 august 2019, cand o femeie retinuta de Parchetul de pe langa Judecatoria Campina pentru presupuse fapte de marturie mincinoasa si favorizarea faptuitorului a fost prezentata in fata instantei pentru arestarea preventiva. Judecatorul Dragos Bogdan Achitei a amanat cauza pentru ziua urmatoare, din pricina ca avocata Ioana Prajescu – care o asistase pe inculpata la audierile de la parchet – nu s-a prezentat la instanta. Totodata, judecatorul i-a aplicat avocatei amenda maxima prevazuta de Codul de procedura penala in acest caz: 5.000 de lei.

Iata ce spune art. 283 alin. (3) CPP invocat de magistrat:

Lipsa nejustificata a avocatului ales sau desemnat din oficiu, fara a asigura substituirea, in conditiile legii, sau refuzul nejustificat al acestuia de a asigura apararea, in conditiile in care s-a asigurat exercitarea deplina a tuturor drepturilor procesuale, se sanctioneaza cu amenda judiciara de la 500 lei la 5.000 lei. Baroul de avocati este informat cu privire la amendarea unui membru al baroului”.

Inainte sa va prezentam delicatul context legislativ, mentionam ca avocata Ioana Prajescu a contestat in instanta amenda primita. In dosarul nr. 6423/204/2019*/a1, judecatorul George Octavian Nicolae de la Judecatoria Campina a amanat pronuntarea pentru data de 14 octombrie 2019.

Problema este ca textul de Cod de procedura penala citat mai sus nu specifica in ce cazuri putem vorbi despre „lipsa nejustificata a avocatului” sau „refuzul nejustificat al acestuia de a asigura apararea”. De altfel (asa cum puteti citi mai jos), acesta este unul dintre argumentele folosite de catre avocata Prajescu in cererea de anulare a amenzii judiciare, adresata judecatorului Nicolae: faptul ca judecatorul Achitei nu a specificat teza din art. 283 alin. 3 CPP in baza careia i-a aplicat amenda.

Cautand mai departe in Codul de procedura penala, dam de articolul 91, dedicat avocatului din oficiu:

(1) In cazurile prevazute in art. 90 (n.r. privind asistenta juridica obligatorie), daca suspectul sau inculpatul nu si-a ales un avocat, organul judiciar ia masuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu.

(2) In tot cursul procesului penal, cand asistenta juridica este obligatorie, daca avocatul ales lipseste nejustificat, nu asigura substituirea sau refuza nejustificat sa exercite apararea, desi a fost asigurata exercitarea tuturor drepturilor procesuale, organul judiciar ia masuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu care sa il inlocuiasca, acordandu-i acestuia un termen rezonabil si inlesnirile necesare pentru pregatirea unei aparari efective, facandu-se mentiune despre aceasta intr-un proces-verbal ori, dupa caz, in incheierea de sedinta. In cursul judecatii, cand asistenta juridica este obligatorie, daca avocatul ales lipseste nejustificat la termenul de judecata, nu asigura substituirea sau refuza sa efectueze apararea, desi a fost asigurata exercitarea tuturor drepturilor procesuale, instanta ia masuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu care sa il inlocuiasca, acordandu-i un termen de minimum 3 zile pentru pregatirea apararii.

(3) Avocatul din oficiu desemnat este obligat sa se prezinte ori de cate ori este solicitat de organul judiciar, asigurand o aparare concreta si efectiva in cauza.

(4) Delegatia aparatorului din oficiu inceteaza la prezentarea aparatorului ales.

(5) Daca la judecarea cauzei avocatul lipseste si nu poate fi inlocuit in conditiile alin. (2), cauza se amana”.

Pentru maxima claritate, prezentam definitia extensionala a organelor judiciare, asa cum apare ea in art. 30 CPP:

Organele specializate ale statului care realizeaza activitatea judiciara sunt:

  1. a) organele de cercetare penala;
  2. b) procurorul;
  3. c) judecatorul de drepturi si libertati;
  4. d) judecatorul de camera preliminara;
  5. e) instantele judecatoresti”.

Dupa cum vedeti, Codul de procedura penala il obliga pe avocatul din oficiu sa se prezinte de fiecare data cand i-o cere organul judiciar, dar nu precizeaza ce se intampla cand se schimba organul judiciar. Mai exact, cand dosarul trece de la procuror la judecatorul de drepturi si libertati.

Ultimul cuvant il au barourile

Alt act relevant in acest sens este Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat. Abia aici gasim dezlegarea problemei si compensatia pentru textul ambiguu al Codului de procedura penala: avocatul din oficiu actioneaza in functie de ceea ce-i spune baroul.

Iata in acest sens prevederile articolelor 39 (alineatul 1), 40 si 70 (alineatul 1, litera a) din Legea nr. 51/1995:

„Art. 39 alin. 1

(1) Avocatul este dator sa studieze temeinic cauzele care i-au fost incredintate, angajate sau din oficiu, sa se prezinte la fiecare termen la instantele de judecata sau la organele de urmarire penala ori la alte institutii, conform mandatului incredintat, sa manifeste constiinciozitate si probitate profesionala, sa pledeze cu demnitate fata de judecatori si de partile din proces, sa depuna concluzii scrise sau note de sedinta ori de cate ori natura sau dificultatea cauzei cere aceasta ori instanta de judecata dispune in acest sens. Nerespectarea imputabila a acestor indatoriri profesionale constituie abatere disciplinara.

Art. 40

Avocatul este obligat sa acorde asistenta juridica in cauzele in care a fost desemnat din oficiu sau gratuit de catre barou.

Art. 70 alin. 1 lit. a

(1) In cazurile prevazute de lege, barourile asigura asistenta judiciara in urmatoarele forme:

  1. a) in cauzele penale, in care apararea este obligatorie potrivit dispozitiilor Codului de procedura penala”.

Trecand din registrul legal in cel infralegal, avem doua acte normative relevante:

Statutul profesiei de avocat (adoptat prin Hotararea nr. 64/2011 a Consiliului Uniunii Nationale a Barourilor din Romania si modificat ultima oara prin Hotararea nr. 431/2019 a Consiliului UNBR);

Regulamentul – Cadru pentru organizarea, functionarea si atributiile serviciilor de asistenta judiciara ale barourilor (Hotararea nr. 180/2016 a Consiliului UNBR).

Si acestea le confera barourilor puterea de a clarifica procedura reprezentarii din oficiu. In plus, Regulamentul prevede ca avocatul din oficiu de la parchet este obligat sa-l apere pe inculpat si in fata judecatorului de drepturi si libertati doar daca inculpatul cere expres acest lucru.

Cititi ce spune art. 168 alin. 1 din Statut:

Acordarea asistentei judiciare obligatorii se face numai ca urmare a solicitarii motivate din partea instantei, a organului de urmarire penala, a organului de cercetare penala sau a organului administratiei publice locale, adresata baroului. Acordarea asistentei judiciare se realizeaza exclusiv in baza delegatiei de avocat eliberate de serviciul de asistenta judiciara, conform modelului prevazut in anexa nr. III”.

Vedeti si textul articolelor 35 si 43 din Regulament:

„Art. 35

In situatia in care fata de inculpat, se formuleaza propunere de arestare preventiva, avocatul care a asigurat asistenta judiciara asigura asistenta si in fata judecatorului de drepturi si libertati competent cu solutionarea in fond si in contestatie a propunerii de arestare, atunci cand a obtinut si atestat in referat acordul special al beneficiarului.

Art. 43

Avocatul care a asigurat asistenta judiciara in cursul urmaririi penale va asigura asistenta si in fata instantelor competente cu solutionarea cauzei inclusiv in procedura de camera preliminara, atunci cand a obtinut si atestat in referat acordul special al beneficiarului.

Decana baroului ia atitudine

Dupa cum puteti citi in documentele atasate integral la sfarsit, decana Baroului Prahova, Emanuela Antonescu (foto 2), ii ia apararea avocatei Ioana Prajescu, sustinandu-i in totalitate argumentele si adaugand ca judecatorul de drepturi si libertati ar fi trebuit sa cunoasca Regulamentul-cadru:

Necunoasterea acestui Regulament nu absolva de o eventuala vina a abuzului partea care il incalca.

Avand in vedere atitudinea instantei fata de Hotararile organelor de conducere, respectiv UNBR, ne vedem nevoiti sa sesizam organele abilitate in rezolvarea acestei situatii create exclusiv de dumneavoastra (fiind un caz singular)”.

Iata mai intai incheierea prin care judecatorul Dragos Bogdan Achitei a amendat-o pe avocata Ioana Prajescu:

Judecatorul de drepturi si libertati,

avand in vedere ca inculpata nu este asistata de un avocat, precum si Procesul-verbal incheiat de grefierul de sedinta in data de 10.08.2019, ora 15:50, fila nr. 10 din dosar, in care se arata ca a fost contactata telefonic dna avocat Dobre Cristina (coordonator SAJ pe judetul Prahova) si i s-a adus la cunostinta continutul Rezolutiei de la fila nr. 9 din dosar si necesitatea de a lua legatura cu dna avocat Prajescu Ioana pentru a se prezenta la termenul acordat la data de 10.08.2019, ora 15:45, aceasta precizand ca a inteles si ca vom primi raspunsul Baroului, dispune ca grefierul de sedinta sa mearga sa o contacteze din nou telefonic pe dna avocat Dobre Cristina pentru a preciza daca a luat legatura cu dna avocat Prajescu Ioana, in vederea prezentarii si asigurarii asistentei juridice obligatorii a inculpatei.

Grefierul de sedinta, in data de 10.08.2019, ora 16:07, in timpul sedintei, din dispozitia judecatorului de drepturi si libertati, procedeaza la recontactarea telefonica a dnei avocat Dobre Cristina, coordonator SAJ pe judetul Prahova, punandu-i in vedere necesitatea prezentarii dnei avocat Prajescu Ioana, in calitatea sa de aparator ales din oficiu. Dna avocat Dobre Cristina precizeaza ca este necesar ca judecatorul de drepturi si libertati sa emita o adresa prin care sa solicite un avocat din oficiu, deoarece delegatia pentru asistenta judiciara obligatorie care a fost emisa pentru dna avocat Prajescu Ioana este valabila numai la politie si la parchet.

Judecatorul de drepturi si libertati pune in discutie incidentul procedural ivit.

Reprezentantul Ministerului Public considera ca acelasi avocat care a fost desemnat in faza de urmarire penala trebuie sa asigure asistenta juridica si la discutarea propunerii de luare a masurii arestarii preventive, deoarece acesta face parte din urmarirea penala. A mai precizat ca avocatul trebuie sa participe la orice procedura care are loc la urmarirea penala, conform protocolui incheiat intre Ministerul Justitiei si UNBR.

Inculpata Dumitru C. Loredana-Fanica lasa la aprecierea instantei.

Judecatorul de drepturi si libertati

Fata de mentiunile din Procesul-verbal din data de 10.08.2019, incheiat de grefierul de sedinta, si de cele din prezenta Incheiere de sedinta cu privire la recontactarea telefonica a dnei avocat Dobre Cristina, coordonator SAJ pe judetul Prahova, constata lipsa nejustificata, fara asigurarea substituirii, a dnei avocat Prajescu Ioana, desemnata aparator din oficiu pentru inculpata Dumitru C. Loredana-Fanica, conform delegatiei pentru asistenta judiciara obligatorie nr. 0011011.

Potrivit art. 3 alin. 1, 4, 5 Cod procedura penala, art. 53 lit. C Cod procedura penala, art. 5 alin. 1 lit. a din Protocolul privind stabilirea onorariilor cuvenite avocatilor, inregistrat la nivelul Ministerului Justitiei cu nr. 14511/14.02.2019, art. 91 Cod procedura penala, art. 40 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, art. 168, art. 169 din Statutul profesiei de avocat, adoptat prin Hotararea Consiliului UNBR nr. 64/2011 si art. 274 alin. 1 Cod procedura penala, dna avocat Prajescu Ioana are calitatea de avocat desemnat din oficiu in faza de urmarire penala, respectiv pentru toate procedurile desfasurate de organele de urmarire penala si de judecatorul de drepturi si libertati, si are obligatia de a se prezenta ori de cate ori este chemata.

Fata de cele mentionate mai sus, in temeiul art. 283 alin. 3 Cod procedura penala, o va sanctiona pe dna avocat Prajescu Ioana cu amenda judiciara in cuantum de 5.000 lei, pentru lipsa nejustificata si neasigurarea substituirii.

Va dispune efectuarea de verificari in sistemul DEPABD pentru a fi obtinute datele de identitate ale dnei avocat Prajescu Ioana, in vederea punerii in executare a amenzii judiciare aplicate.

Totodata, se va emite adresa catre Baroul Prahova pentru desemnarea unui alt aparator. In adresa se vor mentiona obiectul procedurii, numele si prenumele inculpatei, incadrarea juridica a faptei pentru care este cercetata si termenul de judecata care va fi acordat la 11.08.2019, ora 09:00, astfel incat sa-i permita avocatului care va fi desemnat pregatirea apararii.

De asemenea, se va emite o adresa catre Baroul Prahova prin care se va comunica un extras din considerentele si dispozitivul prezentei incheieri de sedinta cu privire la incidentul procedural al neprezentarii dnei avocat Prajescu Ioana.

In vederea prezentarii inculpatei la termenul urmator, va dispune emiterea unui mandat de aducere cu executare efectiva”.

Prezentam pasajele esentiale din cererea avocatei Prajescu de anulare a amenzii judiciare primite de la judecatorul Achitei:

In faza de urmarire penala, am asigurat si asigur asistenta judiciara obligatorie justitiabilei Dumitru Loredana-Fanica (…), cercetata in dosarul penal nr. 1689/P/2019 pentru savarsirea infractiunilor de marturie mincinoasa, prev. de art. 273 Cod penal, si favorizarea faptuitorului, prev. de art. 269 Cod penal.

Cercetarile au avut loc in prezenta mea in ziua de vineri, 09.08.2019, dar au continuat si a doua zi, sambata, 10.08.2019, fiind contactata telefonic de catre organele de cercetare penala din cadrul Politiei Campina, aducandu-mi-se la cunostinta ca trebuie sa ma prezint din nou la sediul Politiei mun. Campina in vederea indeplinirii altor proceduri, ceea ce am si facut, aceasta activitate incetand in jurul orelor 15:00 ale zilei de sambata.

Am aflat ulterior ca tot in data de 10.08.2019, Parchetul de pe langa Judecatoria Campina a propus si masura arestarii preventive a numitei Dumitru Loredana Fanica, totodata ca am fost sanctionata cu 5.000 lei, prin incheierea sedintei camerei de consiliu din acea zi.

Din lecturarea acelei incheieri, am constatat ca intre judecatorul de drepturi si libertati Achitei Dragos Bogdan si avocat Dobre Cristina – coordonatorul SAJ pe judetul Prahova – au existat opinii diferite referitoare la prezenta mea in instanta in vederea asigurarii asistentei juridice obligatorii a numitei Dumitru Loredana Fanica.

Astfel ca, in insasi incheierea sedintei camerei de consiliu din data de 10.08.2019, este mentionata pozitia Baroului Prahova, aceea ca: este necesar ca judecatorul de drepturi si libertati sa emita o adresa prin care sa solicite un avocat din oficiu, deoarece delegatia pentru asistenta judiciara obligatorie care a fost emisa pentru subsemnata este valabila numai la Politie si Parchet.

In practicaua incheierii de sedinta a camerei de consiliu, se arata ca si procurorul de sedinta – Teodorescu Valentin, reprezentant al Ministerului Public – considera ca ‘acelasi avocat care a fost desemnat la faza de urmarire penala trebuie sa asigure asistenta juridica si la discutarea propunerii de luare a masurii arestarii preventive (…) si ca se impun aplicarea unei amenzi judiciare’.

Astfel fiind, in lipsa mea, fara ca eu sa fiu instiintata in vreun mod (nota telefonica sau adresa) ca trebuie sa fiu prezenta la Judecatoria Campina in data de 10.08.2019, la ora 15:45, judecatorul de drepturi si libertati a considerat ca lipsesc nejustificat si nu mi-as fi asigurat substituirea, dispunand sanctionarea cu amenda.

Consider ca am fost sanctionata abuziv, eu fiind delegata sa reprezint interesele justitiabilei doar in dosarul nr. 1689/P/2019 al Parchetului de pe langa Judecatoria Campina, si NU in dosarul nr. 6423/204/2019 al Judecatoriei Campina, mandatul meu privind asistenta judiciara obligatorie incetand, conform si prevederilor Regulamentului-cadru pentru organizarea, functionarea si atributiile de asistenta judiciara ale barourilor, aprobat prin Hot. 180 din 17.12.2016 a UNBR.

Totodata, am contactat si reprezentantii Baroului Prahova in vederea emiterii unui punct de vedere. Baroul mi-a comunicat faptul ca, prin raportare la disp. art. 35 si 43 din Regulamentul-cadru pentru organizarea, functionarea si atributiile de asistenta judiciara ale barourilor, aprobat prin Hotararea 180 din 17.12.2016 a Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, ‘instanta de judecata trebui sa emita o noua adresa si este obligatoriu a se prezenta un nou aparator, iar pentru a putea asigura asistenta suspectei ar fi trebuit ca, in prealabil, sa-si exprime expres acordul in acest sens’, acord ce nu exista la dosarul cauzei.

Art. 35 din Regulamentul-cadru pentru organizarea, functionarea si atributiile de asistenta judiciara ale barourilor prevede ca ‘in situatia in care fata de inculpat se formuleaza propunere de arestare preventiva, avocatul care a asigurat asistenta judiciara asigura asistenta si in fata judecatorului de drepturi si libertati competent cu solutionarea in fond si in contestatie a propunerii de arestare, atunci cand a obtinut si atestat in referat acordul special al beneficiarului’.

De asemenea, art. 43 arata: ‘Avocatul care a asigurat asistenta judiciara in cursul urmaririi penale va asigura asistenta si in fata instantelor competente cu solutionarea cauzei, inclusiv in procedura de camera preliminara, atunci cand a obtinut si atestat in referat acordul special al beneficiarului’.

Or, asa cum am mai aratat, nu am obtinut acordul expres al inculpatei si nici presedintele completului de judecata nu a formulat o adresa catre Baroul Prahova, in vederea desemnarii unui aparator din oficiu.

Mai mult, in incheierea de sedinta a camerei de consiliu se arata ca am fost sanctionata cu suma de 5.000 lei conform art. 283 alin. 3 Cod procedura penala, dar fara a se arata, in mod expres, teza in baza careia am fost sanctionata.

Acest text de lege arata doua situatii distincte privind sanctionarea – si anume:

– Lipsa nejustificata a avocatului ales sau desemnat din oficiu, fara a asigura substituirea, in conditiile legii,

sau

– Refuzul nejustificat al acestuia de a asigura apararea, in conditiile in care s-a asigurat exercitarea deplina a tuturor drepturilor procesuale.

Or, subsemnata, nu am lipsit nejustificat si nici nu am refuzat asistenta judiciara obligatorie. Din cate am inteles, in cca. 15 min. dupa terminarea sedintei de judecata, cand ‘s-a constatat lipsa mea nejustificata’, grefierul de sedinta a contactat coordonatorul de oficii – av. Ursuleanu Miralena – si i-a inmanat o adresa din partea instantei, pentru asigurarea asistentei obligatorii pentru termenul din data de 11.08.2019, solicitand prin aceasta in mod expres ‘un alt avocat’, in conditiile in care in dosarul nr. 6423/204/2019 nu exista vreo delegatie pentru asigurarea asistentei juridice obligatorii pe numele meu.

In situatia in care, prin absurd, s-ar mentine o astfel de sanctiune, pe principiile evocate de acest complet de judecata (singular, de altfel), se poate invoca, cu lejeritate, nulitatea masurilor luate fata de inculpati (masurile arestarii preventive, in cursul urmaririi penale), intrucat acelasi aparator nu poate, conform regulamentului, sa asigure asistenta obligatorie, atat in faza cercetarii penale, cat si la masura arestarii, masura luata de judecatorul de drepturi si libertati, nu de procurorul de caz.

Consider ca masura sanctionarii subsemnatei este nelegala, prin raportare la dispozitiile Regulamentului-cadru pentru organizarea, functionarea si atributiile de asistenta judiciara ale barourilor, sens in care solicit admiterea prezentei cereri si anularea sanctiunii aplicate.

Totodata, invederez instantei ca acest Regulament-cadru nu trebuie publicat in Monitorul Oficial pentru a fi cunoscut si aplicat de instanta de judecata.

In acest sens, Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia de contencios administrativ si fiscal a pronuntat Decizia nr. 1262 din 19 martie 2015 (n.r. pe care o gasiti dand click aici), sens in care Regulamentul mai sus indicat este opozabil tuturor, prin simpla publicare pe site-ul UNBR (…), neaplicandu-se disp. art. 11 alin. 1 din Legea nr. 24/2000, deoarece UNBR este, potrivit art. 78 din Statutul profesiei de avocat, ‘persoana juridica de interes public, infiintata prin lege, cu patrimoniu propriu si organizare de sine statatoare’, si nu autoritate publica.

Consiliul UNBR este, potrivit art. 66 alin. 1 lit. a din Legea nr. 51/1995, ‘organul reprezentativ si deliberativ al barourilor din Romania, asigura activitatea permanenta a UNBR si adopta hotarari in interesul profesiei’.

Astfel, Regulamentul-cadru pentru organizarea, functionarea si atributiile de asistenta judiciara ale barourilor este opozabil si instantelor de judecata, fiind un Regulament de functionare a Serviciului de asistenta judiciara obligatorie.

Conform art. 9 din Regulamentul-cadru,

‘(1) Avocatul acorda asistenta judiciara numai in baza delegatiei emise de SAJ, din dispozitia decanului, la solicitarea scrisa motivata a organului judiciar sau a organului administratiei publice din circumscriptia baroului.

(2) Avocatul desemnat sa acorde asistenta judiciara are toate drepturile si obligatiile prevazute de Lege, Statut si Regulament-cadru’.

De asemenea:

  1. art. 3 alin. (1) lit. a, b, c, d din noul Cod de procedura penala prevede separarea functiilor judiciare in mod distinctiv:

– lit. a) functia de urmarire penala;

– lit. b) functia de dispozitie asupra drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei in faza de urmarire penala;

– lit. c) functia de verificare a legalitatii trimiterii ori netrimiterii in judecata;

– lit. d) functia de judecata.

  1. art. 5 alin. (1) lit. k din Protocol prevede suma de 313 lei pentru asistenta judiciara acordata in alte cazuri (altele decat cele mentionate anterior), la solicitarea instantelor, a organelor de urmarire penala sau a locurilor de detentie, in conditiile legii penale.
  2. art. 5 alin. (2) din Protocol prevede:

‘Onorariile cuvenite avocatilor pentru asistenta judiciara acordata, potrivit prevederilor alin. 1, in cursul urmaririi penale, se acorda o singura data:

  1. a) prin ordonanta sau rechizitoriul procurorului, pentru intreaga durata a urmaririi penale;
  2. b) prin hotarare, in cursul judecatii, separat pentru fiecare grad de jurisdictie.

* Cititi aici incheierea prin care judecatorul Achitei a amendat-o pe avocata Prajescu

* Cititi aici cererea de anulare a amenzii

* Cititi aici adresa Baroului Prahova catre judecatorul Achitei

 

Facebook Comments

Exclusiv

Care este serverul perfect pentru voi

Publicat

pe

De

Procurorul Ionuţ Botnaru, unul dintre cei cinci candidaţi admişi la interviurile de la Ministerul Justiţiei pentru funcţia de şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, şi-a retras candidatura.

„Noi urma să ne continuăm activitatea cu interviul domnului Ionuţ Botnaru, dar vreau să vă fac cunoscut că am în faţă o solicitare a domnului Botnaru, o informare, în sensul că şi-a retras candidatura pentru funcţia de procuror-şef al DNA”, a anunţat, joi, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, la finalul interviului susţinut de candidatul programat înaintea lui Botnaru.
Ionuţ Botnaru este procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.
Reamintim ca, Incisiv de Prahova a dezavluit faptul ca, o serie de acţiuni s-ar fi desfăşurat în ultima vreme, încă din decembrie 2019, din partea unor membri ai secţiei de procurori a CSM care ar insista să-şi impună toţi “aleşii lor” pentru şefia marilor parchete- DNA, PG şi DIICOT, arată mai multe surse judiciare şi din Justiţie.
Mizele ar fi fost două: exercitarea unui control nelalocul lui al Secţiei de Procurori a CSM asupra PG, DNA şi DIICOT, pentru a şti tot ce se întâmplă în aceste instituţii, ce dosare se fac şi cui, şi preconizata desfiinţare a SIIJ şi mutarea dosarelor pe magistraţi înapoi în DNA. Iar importantă pentru “deţinerea frâielor reale ale Justiţiei” este această pârghie pe dosarele magistraţilor.
4 candidaţi “din partea” Secţiei de Procurori a CSM
Vorbim despre candidatul pentru şefia DIICOT- Viorel Badea, care este director adjunct al INM, fost procuror DIICOT, despre Răzvan Horaţiu Radu- actualul adjunct al Procurorului General, fost agent guvernamental la CJUE şi CEDO, soţul judecătoarei ÎCCJ, Cristina Rotaru Radu, iar la DNA Secţia de procurori a CSM ar avea chiar 2 candidaţi. Pe Ionuţ Botnaru, procurorul general al PCA Ploieşti şi pe Crin Nicu Bologa, actual prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj.
Ionuţ Botnaru care şi el s-a înscris pe ultima sută de metri pentru şefia DNA, fără să aibă nicio expertiză în domeniu pe speficitatea investigării corupţiei, nicio intrumentare spectaculoasă, ba chiar mai mult a fost procuror DIICOT, procuror şef DIICOT Ploieşti şi apoi candidat unic, fără contracandidat şi competiţie, singur, din toată justiţia prahoveană, pentru ocuparea funcției de procuror șef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, funcţie pe care o ocupă şi în prezent.


În 2015, Ionuț Botnaru, atunci procuror șef al DIICOT Ploiești, a susținut examenul în fața unei comisii a Parchetului General, condus de Tiberiu Nițu, și el prahovean și apropiat al lui Victor Ponta, trecând bineînțeles examenul şi devenind noul procuror șef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.
Numai că Ionuț Botnaru, care în 2019-2020 vrea să devină chiar şeful DNA, apare menționat în 2014, chiar în calitatea sa de șef al DIICOT Ploiești, într-o ordonanță clasată de procurorul Lucian Papici, ca un apropiat al clanului Cosma/Alexe din Prahova, intervenind în dosarul în care toți aceștia erau cercetați. Clasarea avea să genereze dosarul Ghiţă, care a detonat atât DNA Ploieşti cât şi dosarul lui Sebastian Ghiţă. Iată pasajele:
“Acţionând concertat pe mai multe planuri, de data aceasta prin intermediul lui Saghel Mihail Emanuel, Alexe Răzvan l-a capacitat, pentru atingerea scopurilor sale oculte, şi pe Botnaru Ionuţ, procuror şef al DIICOT – Serviciul Teritorial Ploieşti. Iniţial, acesta l-a asigurat pe Alexe Răzvan că, la nivelul structurii pe care o conduce nu era înregistrată nicio lucrare penală în care să figureze el sau persoane din cercul său de interese, ca învinuiţi sau ca inculpaţi. Mai apoi, Botnaru Ionut a apelat la Mihailă Aurelian Constantin pentru a avea acces la date legate de stadiul dosarelor penale ce îl vizau pe Alexe Razvan, pentru a le comunica acestuia.


Astfel, la data de 11.09.2013, Botnaru Ionut l-a vizitat la biroul de lucru pe Mihailă Aurelian Constantin şi şi-a exprimat solicitarea ca atare, sens în care cel din urmă l-a convocat imediat pe procurorul de caz Negulescu Mircea, sunându-l pe telefonul mobil, prin centrala parchetului, la orele 12:02 şi l-a chestionat cu privire la demersurile derulate în cauză, respectiv, dacă s-a început urmarirea penală şi faţă de cine, pentru ce fapte, daca au fost solicitate/obţinute autorizatii pentru interceptarea convorbirilor telefonice ale făptuitorilor, dacă s-a epuizat perioada legală de autorizare a interceptărilor, dacă s-a soicitat prelungirea autorizaţiilor iniţiale. (…)
Mai apoi, Mihailă Aurelian Constantin i-a comunicat cu celeritate datele obţinute lui Botnaru Ionut, în biroul acestuia de lucru, existând indicii că acesta, la rându-i le-a comunicat lui Saghel Mihai Emanuel, care le-a remis lui Alexe Razvan. (…) “
Procuroul Ionuț Botnaru a fost vehiculat în 2015, pentru conducerea DIICOT central, fiind considerat un apropiat al actualului ministru al Justiției, Robert Cazanciuc, și el prahovean, coleg și el de facultate cu Victor Ponta, iar presa a scris că este un apropiat al SRI Prahova.
De asemenea, surse din magistratură arată că Botnaru este apropiat şi de un alt membru al Secţiei de Procurori din CSM, Codruţ Olaru.
Tot în 2015, Ionuț Botnaru prin structura condusă de el s-a apucat să investigheze și cazul Romprest, omul de afaceri Florian Walter fugind din țară chiar înaintea investigației iar pentru asta structura condusă de Ionuț Botnaru nu a putut să dea explicații.
Interviuri favorabile cu noul șef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, Ionuț Botnaru, au apărut de-a lungul timpului în media locale apropiate grupărilor din PSD, apropiatul său, procurorul Ionuț Matei de la DIICOT Ploiești, fiind atunci delegat în locul său să coducă structura DIICOT în locul lui Botnaru.
De la scurgerile din dosare a intervenit şi cearta între procorurul Ionuţ Botnaru şi fostul procuror DNA, Mircea Negulescu. Iar la finele lui 2013, DNA i-a pus telefoanele sub supraveghere lui Botnaru.
Ulterior, după apariţia scandalului Negulescu în presă în 2017 şi devoalarea unor discuţii telefonice cu soţiile inculpaţilor, Negulescu a făcut referire la “o zdreanţă ordinară. Aia şi cu procurorul general, o altă zdreanţă ordinară”. În acea seară de 14 februarie 2017, procurorul general de atunci, Augustin Lazăr a dat comunicat pe 15 februarie 2017 că nu este el “zdreanţa ordinară” la care face referire Negulescu, ci procuroarea Luminiţa Cristea de la PÎCCJ, care în realitate activează la PCA Ploieşti şi şeful acesteia, procurorul general al PCA Ploieşti, care era Ionuţ Botnaru. Cert este că nimeni în 2 ani l-a lămurit până la urmă cine e “zdreanţa ordinară” de care zicea Negulescu: Cristea sau Botnaru?
Un procuror înstărit, “băiat orientat”, şi avid după funcţii cu susţinere de la alţii, aflat în asociaţia profesională “Team Just”, Ionuţ Botnaru, cel care dorea să devină şeful DNA în 2020, deţine 5 terenuri intravilane în Prahova, 1 apartament şi o casă de vacanţă în Prahova, o maşină BMW X5 şi un Seat Toledo, are 2 conturi de 65.000 de lei la Banca Transilvania, un credit de 93.750 de euro la RBS, are venituri din bani publici de 3529 de euro lunar iar soţia sa, Irina Hermina Botnaru, judecător, la Curtea de Apel Ploieşti, fosta șefă a Secției a II-a Civilă de Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului Prahova, are venituri şi ea din bani publici de 3000 de euro pe lună.
Reamintim ca, Incisiv de Prahova a dezvaluit in exclusivitate intentia lui Butnaru Ionut de a „ocupa” sefia DNA Strcutura Centrala, inca din data de 03.01.2020 necomentand la aceea vreme acesta informatie socanta. (Cristina T.).

PROCURORUL GENERAL -Ionut Botnaru de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti „tinteste” la sefia DNA Structura Centrala

Dezvăluiri din subteranele bătăliei pentru “numirea” şefilor marilor Parchete, mişcări fără precedent.

Facebook Comments
Citeste in continuare

Exclusiv

Procurorul Ionuţ Botnaru şi-a retras candidatura pentru funcţia de şef al DNA

Publicat

pe

De

”Teroriștii” din decembrie au fost securiștii aflați sub comanda lui Iulian Vlad, securisti care ne conduc si azi si/sau sunt formatori de „opinie”.

Ziarul Incisiv de Prahova a publicat sute de articole despre acesta tema. In sfarist, un ziar de renume confirma dezvaluirile noastre, Newsweek Romania.
O serie de evenimente bizare din zilele tulburi ale Revoluției din decembrie ’89, petrecute la Brașov, au fost anchetate superficial de procurorul Cătălin Ranco Pițu, actual candidat la șefia Secției Parchetelor Militare (SPM).
Acesta nu lămurește aspecte esențiale în cazul ”Tudor Molan”, care ștaș din Brașov unul dintre teroriștii care au tras asupra militarilor și revoluționarilor, și a recunoscut acest lucru. În plus, el a afirmat că a folosit o armă pusă la dispoziție de un ofițer de Securitate.
Secția Parchetelor Militare (SPM) din cadrul Parchetului General a finalizat rechizitoriul în Dosarul Revoluției în aprilie 2019 și l-a înaintat instanței de judecată.
Procuror de caz a fost Cătălin Ranco Pițu (foto), iar rechizitoriul a fost contra-semnat de fostul șef al SPM, Gheorghe Coșneanu. Pițu este în momentul de față candidat la șefia Secției Parchetelor Militare, funcție rămasă vacantă după ce Coșneanu a fost trimis la pensie, începând cu 3 ianuarie.
Principalul reproș care le este adus procurorilor militari este că au evitat să ancheteze responsabilitatea Securității conduse de generalul Iulian Vlad în crimele din timpul Revoluției, în special după 22 decembrie 1989.
Despre vinovăția securiștilor a scris istoricul Mădălin Hodor, în studiul intitulat „Cine a tras în noi după 22- Studiu asupra vinovățiilor pentru victimele Revoluției Române din decembrie 1989”, semnat împreună cu Andrei Ursu și Roland O. Thomasson.
Studiul a fost publicat în revista Noua Revistă a Drepturilor Omului (NRDO) din aprilie 2018. Acest studiu este un instrument foarte eficient în a demonstra ”stângăciile”, ca să folosim un eufemism, procurorilor militari în investigarea evenimentelor din decembrie ’89.
În mod evident, rechizitoriul poate fi lesne catalogat drept incomplet, superficial, în ciuda faptului că a fost așteptat 30 de ani de opinia publică din România.
Newsweek România a analizat cazul ”Tudor Molan” și a identificat multe vulnerabilități în rechizitoriu, fiind vorba fie despre incompetență, fie de lipsă de preocupare pentru aflarea adevărului.
Tudor Molan este, după cum spuneam, printre puținii suspecți de terorism- dacă nu singurul- care a recunoscut acest lucru. Doar în primă fază. A admis că a tras asupra brașovenilor cu o armă, ce i-a fost pusă la dispoziție de un ofițer de Securitate.
Declarația aceasta susține ipoteza cercetătorilor Ursu, Hodor și Thomasson, potrivit căreia ”teroriștii” din decembrie au fost securiștii aflați sub comanda lui Iulian Vlad.
Din păcate, Tudor Molan nu a mai recunoscut ulterior că a primit arma de la un ofițer de Securitate și a murit în arest, în condiții suspecte, la începutul anului 1990.
Ce s-a întâmplat în decembrie ’89
Reconstituirea evenimentelor se bazează pe studiul celor trei istorici, Ursu, Hodor și Thomasson, dar și pe sinteza efectuată în 1994 de Parchetele Militare despre cauzele privind evenimentele din decembrie 1989, ce are la bază concluziile Comisiei Senatoriale, dosar nr. 53/J.I.3, la capitolul intitulat „Suspecţi de acte terorist-diversioniste”. Sinteza este citată pe larg în rechizitoriul SPM de anul trecut.
Astfel, pe 24 decembrie 1989, Procuratura Militară Brașov a dispus începerea urmăririi penale pentru deţinere ilegală de armament și a emis mandatul de arestare nr. 24/301 pe numele lui Tudor Molan, de profesie poștaș, care a depus în Arestul Miliţiei judeţene Braşov.
În dimineața zilei de 23 decembrie 1989, locotenentul Negulescu conducea un pluton de militari amplasat în zona Oficiului Poștal nr. 1 din Brașov. După o noapte în care în zona centrală a orașului s-a tras din toate părțile și au existat numeroase victime, el a primit ordinul să cerceteze turnul Bisericii Evanghelice, loc în care existau informații că s-ar fi adăpostit ”teroriști”.
Însoțit de militarii din subordine, ofițerul s-a deplasat în zonă și după ce oamenii săi au executat un foc de baraj asupra turnului, ofițerul a cercetat intrarea în biserică și a descoperit că aceasta era încuiată.
De asemenea, ușa de acces spre turn era și ea încuiată pe dinafară, astfel încât a tras concluzia că nimeni nu ar fi putut urca sus pentru a trage. Tocmai când se pregătea să se întoarcă și să raporteze rezultatele misiunii sale, atenția i-a fost atrasă de strigătele unor cetățeni, care i-au semnalat că doi indivizi înarmați au sărit gardul cimitirului protestant și au fugit în direcția unor blocuri din zonă.
Însoțit de o parte a plutonului, a pornit în urmărirea lor, dar nu a ajuns prea departe, pentru că, în dreptul intrării în Cimitirul Evanghelic, a dat nas în nas cu un civil, care avea pe umăr un PSL (pușcă semiautomată cu lunetă- n.a.) și muniție.
Respectivul era urmat de o mulțime agitată care striga <<Uite-l! Uite-l! Ăsta e!>>. Soldatul M. Mustețiu, unul dintre militarii din pluton, l-a somat să se predea.
Conform declarației acestuia dată în fața procurorilor militari, în acel moment <<civilul>> Tudor Molan, a ridicat mâna stângă în sus, iar cu dreapta a îndreptat arma asupra militarilor, cu intenția de a deschide focul asupra lor.
Mustețiu a executat foc de avertisment la picioare cu pistolul-mitralieră din dotare, fără a-l lovi. Cetățenii, care între timp l-au ajuns din urmă pe civil, i-au smuls arma, l-au imobilizat și au început să-l lovească.
Conform aceluiași martor, în momentul când oamenii i-au predat respectiva armă, a observat că avea cartuș pe țeavă și încă două în magazie.
După ce situația s-a mai liniștit, locotenentul Negulescu l-a scos pe Molan din clădirea Poștei și l-a dus la sediul Comitetul Județean de Partid unde se instalase conducerea revoluționară.
Aici l-a predat generalului Florescu (rechizitoriul procurorilor militari menționează numele Florea- n.red.), comandantul garnizoanei, ales ad-hoc șef al F.S.N. Brașov, și i-a raportat circumstanțele în care l-a capturat. Florescu a decis să cheme imediat un procuror militar și l-a dat în paza unui ofițer aflat în sediu, împreună cu arma capturată, solicitând ca acesta să-l interogheze.
Spre surprinderea tuturor, Molan, nu numai că a recunoscut senin că a tras în noaptea de 22/23 decembrie 1989 asupra oamenilor și militarilor adunați în Piața Centrală din Brașov, dintr-un cavou aflat în incinta Cimitirului Evanghelic, dar a afirmat și că primise arma de la un ofițer de Securitate pe nume Morariu. Despre acesta a spus că era coordonatorul unei rețele formate din colaboratori înarmați, care au primit aceeași misiune ca și el.
La indicațiile lui, militarii au scris pe două bucăți de plic alb numele a opt persoane, însoțite de adresele lor și de tipul de armă cu care ar fi fost înarmați (pistoale, puști cu lunetă și arme automate) de același ofițer Morariu.
Când procurorul Câmpean i-a luat prima declarație, în aceeași zi, Molan a reconfirmat în scris cele relatate verbal. A oferit și alte detalii. A recunoscut că era informator al Securității și că face parte din rețeaua dirijată de locotenentul-major Lazăr Morariu, ofițer de obiectiv la Oficiul Poștal nr. 1, unde el se angajase din anul 1973.
Conform celor relatate de el, pe 20 decembrie 1989, ar fi fost convocat, împreună cu alte persoane, la o casă conspirativă situată într-o vilă de pe Dealul Cetății, unde Morariu le-ar fi dat arme și le-ar fi ordonat să tragă în „oamenii și militarii adunați în piață”.
De asemenea, ofițerul de Securitate ar fi afirmat că situația „s-a înrăutățit” și că „nu ne vor mai lua prin surprindere ca la Timișoara”.
Neconcordanțe între istorici și procurori
Cei trei istorici susțin că Tudor Molan și-a schimbat declarația inițială pe 25 decembrie. Procurorii militari spun că pe 25 decembrie Molan și-a menținut declarațiile inițiale, pe care le-a schimbat abia pe 31 decembrie.
El a modificat un singur aspect din cele relatate inițial: nu a mai recunoscut că are arma de la ofițerul de Securitate Morariu.
În acest punct apar noi neconcordanțe între istorici și procurori.
Procurorii susțin că Molan i-a ”îndepărtat din declarații pe ofițerii de securitate”. Care ofițeri, din moment ce Molan a menționat un singur nume: Morariu? Lucru menționat, culmea, în rechizitoriul SPM.
Apoi procurorul Pițu întărește ideea că au fost mai multe persoane: ”Persoanele indicate în declaraţiile iniţiale au negat orice legături cu faptele relatate de Molan Tudor”.
Mai mult, chiar procurorii recunosc că au luat declarații doar de la ”martori oculari privind conduita lui Molan Tudor, prinderea, agresarea şi detenţia acestuia.”
Nu a fost interogat ofițerul Morariu sau alte persoane care să confirme sau să infirme cele susținute de Molan în declarația inițială.
Ca să nu mai vorbim de faptul că, la 15 ianuarie 1990, Mihai Clipea, a declarat, potrivit cotidianului ”Adevărul”, că la 23 decembrie 1989 se afla în arestul Miliţiei Braşov, unde a stat în celulă cu Molan.
Clipea a afirmat că, după câteva zile, în aceeaşi cameră a fost introdus şi ofiţerul de Securitate Lazăr Morariu, adică exact cel pe care Tudor Molan îl indicase că ar fi stat la originea activării reţelei de informatori care au tras din diverse puncte.
Mărturia lui Mihai Clipea lipsește din rechizitoriul întocmit de procurorul- candidat Pițu.
Referitor la acest caz, fostul senator Adrian Popescu-Necşeşti, membru în Comisia Senatorială pentru Cercetarea Evenimentelor din Decembrie 1989, declara: „Acest Morariu l-a găsit pe Molan în celulă şi l-a bătut, i-a spart sternul, i-a spart coastele, ca să revină asupra declaraţiilor. Molan a murit pentru că a fost bătut în închisoare de acel ofiţer de Securitate care i-a dat arma. Cazul Molan e unul concret în care se vede că teroriştii au fost agenţi recrutaţi de Securitate”.
O neconcordanță și mai flagrantă: istoricii spun că Molan ar fi susținut că primit arma ”de la Victor Adochiței, rezident al rețelei dirijate de Morariu, pe data de 22 decembrie 1989, orele 16.00.”
Procurorii insistă că Molan a indicat doi indivizi necunoscuți. ”În dimineaţa de 23.12.1989, mergând la serviciu, în dreptul şcolii de partid, doi indivizi necunoscuţi l-au obligat să ia de la ei arma cu lunetă , l-au condus la cimitir, de unde a tras şi el câteva focuri de armă.”
Numele Adochiței este important, pentru că cercetările pot fi extinse și se poate ajunge la ”rețeaua Morariu”. Un aspect pe care procurorul Pițu l-a ignorat.
În plus, Secția Parchetelor Militare nu a cercetat o chestiune extrem de importantă din dosar.
”La data de 27 decembrie 1989, procurorul militar a întocmit o notă în care a consemnat că i s-a confirmat telefonic de către comandantul UM 01090 Predeal că arma respectivă (cu care Molan a recunoscut că a tras- n. red.) aparţine acelei unităţi şi a fost în dotarea soldatului I.L. care a fost împuşcat mortal în noapte de 22/23.12.1989 în apropierea poştei din Braşov”.
Acest aspect nu a fost verificat de procurorul Pițu, iar șeful său ierarhic nu i-a cerut să investigheze în profunzime.
În rechizitoriu scrie doar că ”în cimitir s-au găsit unele tuburi de cartuşe, pentru arma ZB şi pentru pistol mitralieră calibru 7,62 mm”.
Procurorii SPM menționează însă: ”Inexplicabil este faptul că până la 27.12.1989 nu a existat nicio preocupare în legătură cu arma şi muniţia găsite asupra lui Molan Tudor. Nu se ştie unde a stat şi cine a preluat-o până la această dată (…)”
Asta înseamnă că în acest interval arma putea fi înlocuită. Ceea ce impunea cu atât mai mult o cercetare mai amănunțită.
Mistere medicale
Pe de altă parte, istoricii scot în evidență o sarabandă de mistere medicale, care culminează cu moartea lui Tudor Molan.
Astfel, pentru că procurorul Câmpeanu avea deja dubii referitoare la declarațiile acestuia, a decis, după schimbarea bruscă a celor relatate de Molan, să-l supună unui examen medical complet, inclusiv psihiatric.
Comisia medico-legală compusă din doctorii Alexandru Moga (medic primar) Mihaela Gădărițeanu și Horia Bota (medici psihiatri) l-a examinat pe Teodor Molan în ziua de 28 decembrie 1989.
Concluziile expertizei cu nr. 4073/E au fost că are „discernământ păstrat” și că „prezintă unele leziuni corporale (excoriații și echimoze) pentru vindecarea cărora necesită îngrijire medicală”.
Prin urmare a devenit necesară efectuarea unei investigații medicale mai atente, care s-a realizat pe 3 ianuarie 1990. Laboratorul de Medicină Legală Brașov a eliberat, la această dată, o expertiză care menționează că Molan Tudor a fost examinat radiologic și „prezintă fracturi cu deplasarea posterioară a coastei a IX-a dreapta și a coastelor VIII-IX stânga. Loviturile pot data din 23 decembrie 1989 și necesită 14-15 zile îngrijire”.
Deși, de la ultima examinare medicală, cea din 28 decembrie 1989, starea sănătății lui Molan părea să se fi agravat, din nou nu exista nici un indiciu că aceasta ar fi fost de natură să îi pună viața în pericol.
Adevăratul mister medical a început însă în noaptea de 8/9 ianuarie 1990, pentru că, în respectiva noapte, Tudor Molan a decedat în celula în care era încarcerat în arestul Miliției Brașov.
Autopsia, efectuată de același medic, Alexandru Moga, cel care îl consultase prima dată în 28 decembrie 1989, menționează că „la nivelul scheletului toracic se constată fractura transversală a corpului sternal și fractura coastelor de II-XII, pe linie axială medie”.
Asta înseamnă că toracele lui Tudor Molan fusese zdrobit. În mod paradoxal, se menționează că moartea a fost „patologică, neviolentă și s-a datorat insuficienței cardiace acute”.
Dosarul a fost redeschis în 1995
Această neconcordanță flagrantă i-a atras atenția generalului magistrat Ioan Dan, în anul 1994, când a cerut redeschiderea anchetei în cazul Molan. Era nemulțumit și de faptul că toate cercetările fuseseră sistate încă din 1990.
Cazul primise un NUP motivat de „decesul suspectului”, dar soluția era complet ilegală pentru că se referea doar la acuzația inițială de „deținere ilegală de armament”, fără să facă nicio trimitere la faptul că Molan fusese reținut de fapt ca suspect de terorism și nici la moartea bizară a acestuia.
Despre deces se afirma că era rezultatul bătăii din 23 decembrie 1989. La 30 august 1994, procurorul Ioan Dan a întocmit Ordonanța de efectuare a expertizei medico-legale în cazul Molan.
În document a introdus un set de întrebări concrete, între altele cerând ca experții legiști de la „Mina Minovici” să-i răspundă clar dacă o persoană poate supraviețui timp de 17 zile (23 decembrie 1989-8/9 ianuarie 1990) cu toracele zdrobit, așa cum se descoperise la autopsie.
În sinteza Parchetelor Militare dată publicităţii în 1994 se arată că verdictele medicilor sunt contradictorii şi absurde şi că decesul lui Molan a survenit ca urmare a unor lovituri primite după ce a fost arestat.
„Dacă fracturile constatate la autopsie ar fi survenit ca urmare a loviturilor primite în 23 decembrie, este greu de crezut că Molan Tudor putea supravieţui peste două săptămâni în condiţiile în care fiecare inspiraţie sau expiraţie este însoţită de mişcarea permanentă a grilajului costal şi, deci, de dureri insuportabile. La momentul examinării din 28 decembrie, Molan nu acuza astfel de dureri”, se arată în sinteza Parchetului.
Procurorul solicitase inițial toate datele medicale de la IML Brașov și primise răspunsuri mai mult decât ciudate. De fapt, pe 3 ianuarie 1990 nu se făcuse nicio radiografie deoarece „în perioada decembrie 1989 – ianuarie 1990 lipseau substanțele reactive”, apoi că se făcuse ceva, dar „substanțele reactive erau de proastă calitate și citirea rezultatelor putea fi viciată”.
În esență, aducând motive care erau la limita plauzibilului, IML Brașov nu se clintea de la concluzia că Molan murise în 8/9 ianuarie 1990 din cauza loviturilor de pe 23 decembrie 1989. Care concluzie se potrivea ca o mănușă cu NUP-ul din 1990.
Răspunsul de la „Mina Minovici” a venit cu adresa A5/12862/24.03.1995 și conținea următoarele concluzii: „Moartea lui Molan Tudor a fost violentă, politraumatism cu fracturi multiple, fracturi ale scheletului toracic (fracturi de stern, coastele laterale). Modul de producere: posibila comprimare între două corpuri dure”.
Problema era că respectiva expertiză conținea și sintagma „Pot data din 23.12.1989”, ceea ce anula întregul raționament.
Superficialitate
În rechizitoriul SPM, procurorul Pițu expediază toate aceste întâmplări bizare în doar câteva fraze: ”Cazul a făcut şi obiectul cercetărilor recente, fiind obţinute declaraţiile martorilor , martori oculari privind conduita lui Molan Tudor, prinderea, agresarea şi detenţia acestuia. Relatările pot fi analizate în cuprinsul volumului III – Declaraţii. Este prezentată o stare de fapt confuză, aşa cum rezultă şi din Sinteza amintită. Cert este că, imediat după reţinere, Molan Tudor a suferit violenţe fizice extreme în zona toracico-abdominală şi la cap, astfel încât întreaga sa conduită ulterioară a fost grevată de consecinţele acestor traumatisme.”
Cu alte cuvinte, Molan a fabulat rostind numele securitului Morariu, din cauza loviturilor primite.
Apoi vine concluzia care îngroapă cu totul acest caz: ”Cel mai important element este identificarea armei găsită asupra lui Molan Tudor ca aparţinând unei unităţi MApN. Pe cale de consecinţă, se poate afirma că nu există probe certe care să-l catalogheze pe Molan Tudor ca fiind terorist sau membru al vreunei structuri militare interne total legendate. De altfel, circumstanţele în care acesta a fost reţinut (plimbându-se pe străzile din Braşov, pe lumina zilei, cu arma în mână, la vedere) nu denotă un comportament militar profesionist”.

Facebook Comments
Citeste in continuare

Exclusiv

,,Poți să îi prostești pe puțini de multe ori, pe mulți de puține ori, dar niciodata pe mulți de multe ori”/Că așa e cu statul de drept

Publicat

pe

De

”Teroriștii” din decembrie au fost securiștii aflați sub comanda lui Iulian Vlad, securisti care ne conduc si azi si/sau sunt formatori de „opinie”.

Ziarul Incisiv de Prahova a publicat sute de articole despre acesta tema. In sfarist, un ziar de renume confirma dezvaluirile noastre, Newsweek Romania.
O serie de evenimente bizare din zilele tulburi ale Revoluției din decembrie ’89, petrecute la Brașov, au fost anchetate superficial de procurorul Cătălin Ranco Pițu, actual candidat la șefia Secției Parchetelor Militare (SPM).
Acesta nu lămurește aspecte esențiale în cazul ”Tudor Molan”, care ștaș din Brașov unul dintre teroriștii care au tras asupra militarilor și revoluționarilor, și a recunoscut acest lucru. În plus, el a afirmat că a folosit o armă pusă la dispoziție de un ofițer de Securitate.
Secția Parchetelor Militare (SPM) din cadrul Parchetului General a finalizat rechizitoriul în Dosarul Revoluției în aprilie 2019 și l-a înaintat instanței de judecată.
Procuror de caz a fost Cătălin Ranco Pițu (foto), iar rechizitoriul a fost contra-semnat de fostul șef al SPM, Gheorghe Coșneanu. Pițu este în momentul de față candidat la șefia Secției Parchetelor Militare, funcție rămasă vacantă după ce Coșneanu a fost trimis la pensie, începând cu 3 ianuarie.
Principalul reproș care le este adus procurorilor militari este că au evitat să ancheteze responsabilitatea Securității conduse de generalul Iulian Vlad în crimele din timpul Revoluției, în special după 22 decembrie 1989.
Despre vinovăția securiștilor a scris istoricul Mădălin Hodor, în studiul intitulat „Cine a tras în noi după 22- Studiu asupra vinovățiilor pentru victimele Revoluției Române din decembrie 1989”, semnat împreună cu Andrei Ursu și Roland O. Thomasson.
Studiul a fost publicat în revista Noua Revistă a Drepturilor Omului (NRDO) din aprilie 2018. Acest studiu este un instrument foarte eficient în a demonstra ”stângăciile”, ca să folosim un eufemism, procurorilor militari în investigarea evenimentelor din decembrie ’89.
În mod evident, rechizitoriul poate fi lesne catalogat drept incomplet, superficial, în ciuda faptului că a fost așteptat 30 de ani de opinia publică din România.
Newsweek România a analizat cazul ”Tudor Molan” și a identificat multe vulnerabilități în rechizitoriu, fiind vorba fie despre incompetență, fie de lipsă de preocupare pentru aflarea adevărului.
Tudor Molan este, după cum spuneam, printre puținii suspecți de terorism- dacă nu singurul- care a recunoscut acest lucru. Doar în primă fază. A admis că a tras asupra brașovenilor cu o armă, ce i-a fost pusă la dispoziție de un ofițer de Securitate.
Declarația aceasta susține ipoteza cercetătorilor Ursu, Hodor și Thomasson, potrivit căreia ”teroriștii” din decembrie au fost securiștii aflați sub comanda lui Iulian Vlad.
Din păcate, Tudor Molan nu a mai recunoscut ulterior că a primit arma de la un ofițer de Securitate și a murit în arest, în condiții suspecte, la începutul anului 1990.
Ce s-a întâmplat în decembrie ’89
Reconstituirea evenimentelor se bazează pe studiul celor trei istorici, Ursu, Hodor și Thomasson, dar și pe sinteza efectuată în 1994 de Parchetele Militare despre cauzele privind evenimentele din decembrie 1989, ce are la bază concluziile Comisiei Senatoriale, dosar nr. 53/J.I.3, la capitolul intitulat „Suspecţi de acte terorist-diversioniste”. Sinteza este citată pe larg în rechizitoriul SPM de anul trecut.
Astfel, pe 24 decembrie 1989, Procuratura Militară Brașov a dispus începerea urmăririi penale pentru deţinere ilegală de armament și a emis mandatul de arestare nr. 24/301 pe numele lui Tudor Molan, de profesie poștaș, care a depus în Arestul Miliţiei judeţene Braşov.
În dimineața zilei de 23 decembrie 1989, locotenentul Negulescu conducea un pluton de militari amplasat în zona Oficiului Poștal nr. 1 din Brașov. După o noapte în care în zona centrală a orașului s-a tras din toate părțile și au existat numeroase victime, el a primit ordinul să cerceteze turnul Bisericii Evanghelice, loc în care existau informații că s-ar fi adăpostit ”teroriști”.
Însoțit de militarii din subordine, ofițerul s-a deplasat în zonă și după ce oamenii săi au executat un foc de baraj asupra turnului, ofițerul a cercetat intrarea în biserică și a descoperit că aceasta era încuiată.
De asemenea, ușa de acces spre turn era și ea încuiată pe dinafară, astfel încât a tras concluzia că nimeni nu ar fi putut urca sus pentru a trage. Tocmai când se pregătea să se întoarcă și să raporteze rezultatele misiunii sale, atenția i-a fost atrasă de strigătele unor cetățeni, care i-au semnalat că doi indivizi înarmați au sărit gardul cimitirului protestant și au fugit în direcția unor blocuri din zonă.
Însoțit de o parte a plutonului, a pornit în urmărirea lor, dar nu a ajuns prea departe, pentru că, în dreptul intrării în Cimitirul Evanghelic, a dat nas în nas cu un civil, care avea pe umăr un PSL (pușcă semiautomată cu lunetă- n.a.) și muniție.
Respectivul era urmat de o mulțime agitată care striga <<Uite-l! Uite-l! Ăsta e!>>. Soldatul M. Mustețiu, unul dintre militarii din pluton, l-a somat să se predea.
Conform declarației acestuia dată în fața procurorilor militari, în acel moment <<civilul>> Tudor Molan, a ridicat mâna stângă în sus, iar cu dreapta a îndreptat arma asupra militarilor, cu intenția de a deschide focul asupra lor.
Mustețiu a executat foc de avertisment la picioare cu pistolul-mitralieră din dotare, fără a-l lovi. Cetățenii, care între timp l-au ajuns din urmă pe civil, i-au smuls arma, l-au imobilizat și au început să-l lovească.
Conform aceluiași martor, în momentul când oamenii i-au predat respectiva armă, a observat că avea cartuș pe țeavă și încă două în magazie.
După ce situația s-a mai liniștit, locotenentul Negulescu l-a scos pe Molan din clădirea Poștei și l-a dus la sediul Comitetul Județean de Partid unde se instalase conducerea revoluționară.
Aici l-a predat generalului Florescu (rechizitoriul procurorilor militari menționează numele Florea- n.red.), comandantul garnizoanei, ales ad-hoc șef al F.S.N. Brașov, și i-a raportat circumstanțele în care l-a capturat. Florescu a decis să cheme imediat un procuror militar și l-a dat în paza unui ofițer aflat în sediu, împreună cu arma capturată, solicitând ca acesta să-l interogheze.
Spre surprinderea tuturor, Molan, nu numai că a recunoscut senin că a tras în noaptea de 22/23 decembrie 1989 asupra oamenilor și militarilor adunați în Piața Centrală din Brașov, dintr-un cavou aflat în incinta Cimitirului Evanghelic, dar a afirmat și că primise arma de la un ofițer de Securitate pe nume Morariu. Despre acesta a spus că era coordonatorul unei rețele formate din colaboratori înarmați, care au primit aceeași misiune ca și el.
La indicațiile lui, militarii au scris pe două bucăți de plic alb numele a opt persoane, însoțite de adresele lor și de tipul de armă cu care ar fi fost înarmați (pistoale, puști cu lunetă și arme automate) de același ofițer Morariu.
Când procurorul Câmpean i-a luat prima declarație, în aceeași zi, Molan a reconfirmat în scris cele relatate verbal. A oferit și alte detalii. A recunoscut că era informator al Securității și că face parte din rețeaua dirijată de locotenentul-major Lazăr Morariu, ofițer de obiectiv la Oficiul Poștal nr. 1, unde el se angajase din anul 1973.
Conform celor relatate de el, pe 20 decembrie 1989, ar fi fost convocat, împreună cu alte persoane, la o casă conspirativă situată într-o vilă de pe Dealul Cetății, unde Morariu le-ar fi dat arme și le-ar fi ordonat să tragă în „oamenii și militarii adunați în piață”.
De asemenea, ofițerul de Securitate ar fi afirmat că situația „s-a înrăutățit” și că „nu ne vor mai lua prin surprindere ca la Timișoara”.
Neconcordanțe între istorici și procurori
Cei trei istorici susțin că Tudor Molan și-a schimbat declarația inițială pe 25 decembrie. Procurorii militari spun că pe 25 decembrie Molan și-a menținut declarațiile inițiale, pe care le-a schimbat abia pe 31 decembrie.
El a modificat un singur aspect din cele relatate inițial: nu a mai recunoscut că are arma de la ofițerul de Securitate Morariu.
În acest punct apar noi neconcordanțe între istorici și procurori.
Procurorii susțin că Molan i-a ”îndepărtat din declarații pe ofițerii de securitate”. Care ofițeri, din moment ce Molan a menționat un singur nume: Morariu? Lucru menționat, culmea, în rechizitoriul SPM.
Apoi procurorul Pițu întărește ideea că au fost mai multe persoane: ”Persoanele indicate în declaraţiile iniţiale au negat orice legături cu faptele relatate de Molan Tudor”.
Mai mult, chiar procurorii recunosc că au luat declarații doar de la ”martori oculari privind conduita lui Molan Tudor, prinderea, agresarea şi detenţia acestuia.”
Nu a fost interogat ofițerul Morariu sau alte persoane care să confirme sau să infirme cele susținute de Molan în declarația inițială.
Ca să nu mai vorbim de faptul că, la 15 ianuarie 1990, Mihai Clipea, a declarat, potrivit cotidianului ”Adevărul”, că la 23 decembrie 1989 se afla în arestul Miliţiei Braşov, unde a stat în celulă cu Molan.
Clipea a afirmat că, după câteva zile, în aceeaşi cameră a fost introdus şi ofiţerul de Securitate Lazăr Morariu, adică exact cel pe care Tudor Molan îl indicase că ar fi stat la originea activării reţelei de informatori care au tras din diverse puncte.
Mărturia lui Mihai Clipea lipsește din rechizitoriul întocmit de procurorul- candidat Pițu.
Referitor la acest caz, fostul senator Adrian Popescu-Necşeşti, membru în Comisia Senatorială pentru Cercetarea Evenimentelor din Decembrie 1989, declara: „Acest Morariu l-a găsit pe Molan în celulă şi l-a bătut, i-a spart sternul, i-a spart coastele, ca să revină asupra declaraţiilor. Molan a murit pentru că a fost bătut în închisoare de acel ofiţer de Securitate care i-a dat arma. Cazul Molan e unul concret în care se vede că teroriştii au fost agenţi recrutaţi de Securitate”.
O neconcordanță și mai flagrantă: istoricii spun că Molan ar fi susținut că primit arma ”de la Victor Adochiței, rezident al rețelei dirijate de Morariu, pe data de 22 decembrie 1989, orele 16.00.”
Procurorii insistă că Molan a indicat doi indivizi necunoscuți. ”În dimineaţa de 23.12.1989, mergând la serviciu, în dreptul şcolii de partid, doi indivizi necunoscuţi l-au obligat să ia de la ei arma cu lunetă , l-au condus la cimitir, de unde a tras şi el câteva focuri de armă.”
Numele Adochiței este important, pentru că cercetările pot fi extinse și se poate ajunge la ”rețeaua Morariu”. Un aspect pe care procurorul Pițu l-a ignorat.
În plus, Secția Parchetelor Militare nu a cercetat o chestiune extrem de importantă din dosar.
”La data de 27 decembrie 1989, procurorul militar a întocmit o notă în care a consemnat că i s-a confirmat telefonic de către comandantul UM 01090 Predeal că arma respectivă (cu care Molan a recunoscut că a tras- n. red.) aparţine acelei unităţi şi a fost în dotarea soldatului I.L. care a fost împuşcat mortal în noapte de 22/23.12.1989 în apropierea poştei din Braşov”.
Acest aspect nu a fost verificat de procurorul Pițu, iar șeful său ierarhic nu i-a cerut să investigheze în profunzime.
În rechizitoriu scrie doar că ”în cimitir s-au găsit unele tuburi de cartuşe, pentru arma ZB şi pentru pistol mitralieră calibru 7,62 mm”.
Procurorii SPM menționează însă: ”Inexplicabil este faptul că până la 27.12.1989 nu a existat nicio preocupare în legătură cu arma şi muniţia găsite asupra lui Molan Tudor. Nu se ştie unde a stat şi cine a preluat-o până la această dată (…)”
Asta înseamnă că în acest interval arma putea fi înlocuită. Ceea ce impunea cu atât mai mult o cercetare mai amănunțită.
Mistere medicale
Pe de altă parte, istoricii scot în evidență o sarabandă de mistere medicale, care culminează cu moartea lui Tudor Molan.
Astfel, pentru că procurorul Câmpeanu avea deja dubii referitoare la declarațiile acestuia, a decis, după schimbarea bruscă a celor relatate de Molan, să-l supună unui examen medical complet, inclusiv psihiatric.
Comisia medico-legală compusă din doctorii Alexandru Moga (medic primar) Mihaela Gădărițeanu și Horia Bota (medici psihiatri) l-a examinat pe Teodor Molan în ziua de 28 decembrie 1989.
Concluziile expertizei cu nr. 4073/E au fost că are „discernământ păstrat” și că „prezintă unele leziuni corporale (excoriații și echimoze) pentru vindecarea cărora necesită îngrijire medicală”.
Prin urmare a devenit necesară efectuarea unei investigații medicale mai atente, care s-a realizat pe 3 ianuarie 1990. Laboratorul de Medicină Legală Brașov a eliberat, la această dată, o expertiză care menționează că Molan Tudor a fost examinat radiologic și „prezintă fracturi cu deplasarea posterioară a coastei a IX-a dreapta și a coastelor VIII-IX stânga. Loviturile pot data din 23 decembrie 1989 și necesită 14-15 zile îngrijire”.
Deși, de la ultima examinare medicală, cea din 28 decembrie 1989, starea sănătății lui Molan părea să se fi agravat, din nou nu exista nici un indiciu că aceasta ar fi fost de natură să îi pună viața în pericol.
Adevăratul mister medical a început însă în noaptea de 8/9 ianuarie 1990, pentru că, în respectiva noapte, Tudor Molan a decedat în celula în care era încarcerat în arestul Miliției Brașov.
Autopsia, efectuată de același medic, Alexandru Moga, cel care îl consultase prima dată în 28 decembrie 1989, menționează că „la nivelul scheletului toracic se constată fractura transversală a corpului sternal și fractura coastelor de II-XII, pe linie axială medie”.
Asta înseamnă că toracele lui Tudor Molan fusese zdrobit. În mod paradoxal, se menționează că moartea a fost „patologică, neviolentă și s-a datorat insuficienței cardiace acute”.
Dosarul a fost redeschis în 1995
Această neconcordanță flagrantă i-a atras atenția generalului magistrat Ioan Dan, în anul 1994, când a cerut redeschiderea anchetei în cazul Molan. Era nemulțumit și de faptul că toate cercetările fuseseră sistate încă din 1990.
Cazul primise un NUP motivat de „decesul suspectului”, dar soluția era complet ilegală pentru că se referea doar la acuzația inițială de „deținere ilegală de armament”, fără să facă nicio trimitere la faptul că Molan fusese reținut de fapt ca suspect de terorism și nici la moartea bizară a acestuia.
Despre deces se afirma că era rezultatul bătăii din 23 decembrie 1989. La 30 august 1994, procurorul Ioan Dan a întocmit Ordonanța de efectuare a expertizei medico-legale în cazul Molan.
În document a introdus un set de întrebări concrete, între altele cerând ca experții legiști de la „Mina Minovici” să-i răspundă clar dacă o persoană poate supraviețui timp de 17 zile (23 decembrie 1989-8/9 ianuarie 1990) cu toracele zdrobit, așa cum se descoperise la autopsie.
În sinteza Parchetelor Militare dată publicităţii în 1994 se arată că verdictele medicilor sunt contradictorii şi absurde şi că decesul lui Molan a survenit ca urmare a unor lovituri primite după ce a fost arestat.
„Dacă fracturile constatate la autopsie ar fi survenit ca urmare a loviturilor primite în 23 decembrie, este greu de crezut că Molan Tudor putea supravieţui peste două săptămâni în condiţiile în care fiecare inspiraţie sau expiraţie este însoţită de mişcarea permanentă a grilajului costal şi, deci, de dureri insuportabile. La momentul examinării din 28 decembrie, Molan nu acuza astfel de dureri”, se arată în sinteza Parchetului.
Procurorul solicitase inițial toate datele medicale de la IML Brașov și primise răspunsuri mai mult decât ciudate. De fapt, pe 3 ianuarie 1990 nu se făcuse nicio radiografie deoarece „în perioada decembrie 1989 – ianuarie 1990 lipseau substanțele reactive”, apoi că se făcuse ceva, dar „substanțele reactive erau de proastă calitate și citirea rezultatelor putea fi viciată”.
În esență, aducând motive care erau la limita plauzibilului, IML Brașov nu se clintea de la concluzia că Molan murise în 8/9 ianuarie 1990 din cauza loviturilor de pe 23 decembrie 1989. Care concluzie se potrivea ca o mănușă cu NUP-ul din 1990.
Răspunsul de la „Mina Minovici” a venit cu adresa A5/12862/24.03.1995 și conținea următoarele concluzii: „Moartea lui Molan Tudor a fost violentă, politraumatism cu fracturi multiple, fracturi ale scheletului toracic (fracturi de stern, coastele laterale). Modul de producere: posibila comprimare între două corpuri dure”.
Problema era că respectiva expertiză conținea și sintagma „Pot data din 23.12.1989”, ceea ce anula întregul raționament.
Superficialitate
În rechizitoriul SPM, procurorul Pițu expediază toate aceste întâmplări bizare în doar câteva fraze: ”Cazul a făcut şi obiectul cercetărilor recente, fiind obţinute declaraţiile martorilor , martori oculari privind conduita lui Molan Tudor, prinderea, agresarea şi detenţia acestuia. Relatările pot fi analizate în cuprinsul volumului III – Declaraţii. Este prezentată o stare de fapt confuză, aşa cum rezultă şi din Sinteza amintită. Cert este că, imediat după reţinere, Molan Tudor a suferit violenţe fizice extreme în zona toracico-abdominală şi la cap, astfel încât întreaga sa conduită ulterioară a fost grevată de consecinţele acestor traumatisme.”
Cu alte cuvinte, Molan a fabulat rostind numele securitului Morariu, din cauza loviturilor primite.
Apoi vine concluzia care îngroapă cu totul acest caz: ”Cel mai important element este identificarea armei găsită asupra lui Molan Tudor ca aparţinând unei unităţi MApN. Pe cale de consecinţă, se poate afirma că nu există probe certe care să-l catalogheze pe Molan Tudor ca fiind terorist sau membru al vreunei structuri militare interne total legendate. De altfel, circumstanţele în care acesta a fost reţinut (plimbându-se pe străzile din Braşov, pe lumina zilei, cu arma în mână, la vedere) nu denotă un comportament militar profesionist”.

Facebook Comments
Citeste in continuare

Parteneri

Ultimile stiri locale

Exclusiv22 de ore inainte

Care este serverul perfect pentru voi

Procurorul Ionuţ Botnaru, unul dintre cei cinci candidaţi admişi la interviurile de la Ministerul Justiţiei pentru funcţia de şef al...

Exclusiv2 zile inainte

Procurorul Ionuţ Botnaru şi-a retras candidatura pentru funcţia de şef al DNA

”Teroriștii” din decembrie au fost securiștii aflați sub comanda lui Iulian Vlad, securisti care ne conduc si azi si/sau sunt...

Exclusiv3 zile inainte

,,Poți să îi prostești pe puțini de multe ori, pe mulți de puține ori, dar niciodata pe mulți de multe ori”/Că așa e cu statul de drept

”Teroriștii” din decembrie au fost securiștii aflați sub comanda lui Iulian Vlad, securisti care ne conduc si azi si/sau sunt...

Exclusiv5 zile inainte

Afla cum poti solicita si tu credite nebancare de la Provident!

Tot mai multi romani sunt tentati de ideea unei afaceri pe cont propriu, care le ofera atat libertatea programului, cat...

Exclusiv6 zile inainte

OPINIE/Politicienii, preocupați doar de soarta lor, preferă să sacrifice o țară și un popor decât să renunțe la furtul din banii publici

Caracter, conștiință, bun simț, altruism, muncă, modestie cinste, onoare, devotament, credință, atribute ale civilizației și ale lumii moderne, sunt pentru...

Exclusiv7 zile inainte

Șeful DGIA, la mâna celui mai loial ”iohannist” din sistem – noul ministru al Apărării

(Preluare National – Catalin Tache): Generalul Ciucă nu uită și nu iartă! Mai ales că șeful Direcției Generale de Informații...

ExclusivO săptămână inainte

Justiţia României, sub supraveghere în masă şi control total!/Peste 1900 de judecători vizaţi de dosare penale în tot DNA

(Preluare PRESA CURATĂ): Dosare penale ţinute în DNA şi peste 12 ani, instanţe cercetate aproape cu totul. 97,08% din cererile...

ExclusivO săptămână inainte

Au dat foc ca să-și numească omul, soțul consilierei lui Iohannis

Profesorul Mircea Beuran era șef pe Secția Clinică Chirurgie III, iar chirurgul Mihnea Avram a fost șef la Secția […]...

Exclusiv2 săptămâni inainte

„Diferenţa dintre prostie şi gripă este aceea că pentru gripă există vaccin“

(Preluare National – Catalin Tache): Autointitulat ”Samuraiul” Justiției române, procurorul Daniel Horodniceanu trage tare pentru a se întoarce la șefia...

Exclusiv2 săptămâni inainte

Romania „gulerelor albe” /Într-o lume dominată de concurența hoției publice, nimeni nu mai intră în politică influențat de altruism uman

Problema cea mai gravă a României este că, încă de pe timpul lui Năstase, puterea a fost preluată și țara...

Exclusiv2 săptămâni inainte

Fostul sef Antitero, combinatorul SRI, a făcut milioane de euro de pe urma traficului de țigări și parfumurilor de lux care erau dosite in cala avioanelor

Cum se explică faptul că bugetul pe acest an, impus de PNL prin siluirea Constituției, nu prevede sume cât de...

Exclusiv2 săptămâni inainte

Politia Locala Ploiesti este admirabilă, e sublimă, putem zice, dar lipseşte cu desăvârşire

Benzile transportoare sunt de obicei o parte importantă a sistemelor de fabricație automatizate. Acestea transferă piese și produse în siguranță...

Afaceri2 săptămâni inainte

Cum sa alegem fronturile de mobila

Multa lume se intreaba atunci cand vor sa isi reamenajeze bucataria ce fel de materiale de mobilier sa aleaga pentru...

Exclusiv2 săptămâni inainte

PROMO/DOCUMENTE BOMBA/ADEVARUL despre „TARANUL” de la DNA ST Ploiesti, inca in functie/Etapa: „Fabricarea de dosare”

Am incheiat anul cu o inflatie de 4 ori mai mare decat in Zona Euro (cele mai recente cifre raportate...

Exclusiv3 săptămâni inainte

Nu uitati ca vom fi alaturi mereu de dumneavoastra! La multi ani!

De Revelion sa sarbatorim noul inceput cu multa bucurie caci acesta ne deschide usa spre noi posibilitati. La multi ani...

Exclusiv3 săptămâni inainte

Declarația de presă a unui „paradit” al procurorului DNA, Mircea Negulescu (Ultimele schimonoseli spasmodice ale muribundului ”stat paralel”)

În fapt:Subsemnatul Radu Adrian Ovidiu sunt jurnalist încă din anul 2004, activând în prima fază în calitate de consilier al...

Știrile Săptămânii