Exclusiv
Focar de infectie si o nepasare vadita fata de lege la o asociatie de proprietari din Ploiesti/Primaria, ISU si DSP PRAHOVA sunt in letargie
* 100 de sesizări de plagiat în teze de doctorat au fost înregistrate și în doar 71 au fost verdicte pronunțate.
* 23 de sesizări care vizează nume grele sunt lăsate moștenire noului CNATDCU, care urmează să fie numit zilele viitoare de ministrul Educației.
* În cazul puternicilor zilei, care dețin funcții și influență, nu au fost pronunțate decizii, toate termenele legale fiind depășite.
* În cazul lui Bogdan Licu, prim-adjunct al procurorului general, au trecut 1.501 de zile fără a fi emis un verdict.
* Două dintre deciziile de menținere a titlurilor pronunțate în cazurile Laura Codruța Kövesi și Codruț Olaru au setat precedente periculoase pentru sănătatea mediului academic: procentul acceptabil de plagiat.
* Restul detaliilor, în text.
#doctorinimpostura

- Primul CNATDCU care își duce mandatul la bun sfârșit are un bilanț amestecat: a făcut unii pași pentru curățenia doctoratelor plagiate, dar a ezitat inexplicabil în cazul unor sesizări în care sunt vizați oameni cu funcții active în stat.
- În acest moment, actualul CNATDCU nu a dat încă un verdict asupra a 7 sesizări depuse încă din 2016, anul în care Consiliul abia își începuse mandatul.
- Deși a dat 71 verdicte definitive – unele de retragere a titlurilor, unele de menținere – nu a reușit, în niciunul dintre dosare, să respecte termenul legal de 45 de zile pentru emiterea unor verdicte.
- O analiză a deciziilor de retragere a titlurilor arată că acestea au fost pronunțate, cu foarte puține excepții, abia după ce persoana vizată și-a pierdut funcția oficială – astfel s-a întâmplat în cazul foștilor miniștri Petre Tobă, Florian Bodog sau Darius Vâlcov.
- În total, membrii CNATDCU lasă moștenire succesorilor lor peste o cincime din sesizările primite în perioada 2016-2020; pe listă figurează tezele lui Bogdan Licu, Mihai Tudose sau Lucian Netejoru.
- O altă moștenire lăsată de actualul CNATDCU este precedentul periculos stabilit prin modul în care s-a pronunțat în cazurile Codruța Kövesi și Codruț Olaru: a fixat un prag de plagiat tolerabil de 5,2% în cazul lui Kovesi, pe care l-a mărit la 10,4% în cazul lui Olaru.
- În aceste zile se află pe ultima sută de metri procedura prin care ministrul Educației Monica Anisie va stabili componența viitorului Consiliu.
- Articolul de azi este o analiză a celor patru ani de mandat și o descriere a tacticilor de blocare a verdictelor aplicate atât din interiorul instituției, cât și din afara ei.
Sumarul
100 de sesizări de plagiat în teze de doctorat înregistrate în 4 ani și doar 71 de verdicte pronunțate.
Dintre aceste 71 de verdicte, 49 s-au soldat cu retragerea definitivă a titlurilor de doctor, iar 22 cu menținerea definitivă a titlurilor. Alte 4 decizii sunt, în prezent, în diverse faze de contestare. O altă sesizare dintre cele 100 a fost clasată din motive procedurale.

Rămân 23 de sesizări „în lucru”, pentru care Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) – instituția care soluționează sesizările de plagiat în tezele de doctorat – nu s-a pronunțat în cei patru ani de mandat (mai 2016 – iunie 2020).
Bilanțul cifrelor indică, la prima vedere, o aparentă eficiență și intransigență academică.
La o analiză atentă, însă, reiese că 32 din cele 49 de titluri retrase definitiv au avut la bază solicitări făcute de Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” – pe scurt, Academia SRI – care, în urma unui proces de evaluare internă, a constatat că lucrările pe care le-a girat în timp sunt plagiate. În total, Academia SRI a reclamat la CNATDCU 41 de teze.
În cei patru ani de mandat – primul pe care CNATDCU și l-a exercitat integral, după desființarea din 2012 și reînființarea în 2016 – instituția a fost în atenția opiniei publice în principal din pricina acuzațiilor de plagiat formulate împotriva unor persoane cu funcții importante în stat.
Dacă în multe cazuri sesizările s-au soldat cu retragerea definitivă a titlurilor, ies în evidență cazurile în care CNATDCU fie nu s-a pronunțat deloc – deși au trecut ani de la depunerea plângerilor – fie a pronunțat decizii discutabile.
Un exemplu: 1.501 de zile au trecut din 10 mai 2016, data la care pe numele lui Bogdan Licu, prim-adjunct al procurorului general la acel moment – reconfirmat în funcție anul acesta –, a fost înregistrată o sesizare de plagiat pentru teza de doctorat susținută la Academia SRI.
Termenul de soluționare a sesizării, de 45 de zile, a fost depășit de peste 33 de ori fără ca CNATDCU să emită o decizie.
Alte exemple: exact în aceeași zi cu sesizarea care îl viza pe Licu au fost depuse plângeri și pentru tezele lui Mihai Stănișoară, fost ministru al Apărării în guvernul Boc (2008–2009), Neculai Onțanu, fost primar al Sectorului 2 (2000–2016) sau Loredana Radu, nepoata lui Gabriel Oprea, fost vicepremier și coordonator a 8 doctorate care au fost declarate oficial, între timp, drept plagiate.
Nici pentru aceștia CNATDCU nu a dat un verdict, după patru ani bătuți pe muchie de la depunerea sesizărilor.
De altfel, CNATDCU a găsit diverse subterfugii, cel puțin în ultimii doi ani, pentru a nu emite hotărâri pentru persoane care ocupă funcții active în administrația publică sau în politică.
Este și cazul lui Mihai Tudose, europarlamentar și fost premier al României, Bogdan Despescu, chestor de poliție și secretar de stat în Ministerul de Interne, Lucian Netejoru, judecător și șeful Inspecției Judiciare, Cătălin Alexandru Ioniță, chestor de poliție și directorul Direcției Generale Anticorupție din Ministerul de Interne, sau Robert Negoiță, primarul Sectorului 3.
Toate aceste blocaje se înregistrează la una dintre cele 35 de comisii ale CNATDCU: Comisia de Științe militare, informații și ordine publică, care însă a acționat foarte prompt atunci când sesizările au venit chiar de la Academia SRI, dar care nu a reușit să soluționeze la fel de prompt petițiile formulate de alți reclamanți.
Începutul
După 2012 – când CNATDCU a fost desființat intempestiv, iar atribuțiile legale i-au fost amputate în încercarea de a-l salva de un rușinos verdict de plagiat pe premierul în funcție la acel moment, Victor Ponta – Consiliul care tocmai își încheie mandatul este primul care își duce activitatea la termen.
Membrii CNATDCU (2016–2020) au fost numiți prin ordin al ministrului Educației Adrian Curaj în urma unui proces de selecție catalogat drept riguros, la vremea respectivă, de către membrii comunității academice.
Totuși, după ce PSD a revenit la guvernare în 2017, iar Ecaterina Andronescu a fost numită ministru al Educației în 2018 pentru un al patrulea mandat, comisiile asupra cărora exista un interes foarte mare au fost modificate.
Miza a fost fie blocarea unor verdicte incomode în comisii precum cea de Științe Juridice, fie oferirea controlului acestora unor moguli universitari, cum s-a întâmplat cu Comisia de Matematică.
Soluția găsită de ingenioasa Ecaterina Andronescu pentru a modifica structura inițială a CNATDCU a fost înlocuirea președinților comisiilor de specialitate, dar și extinderea numărului de membri, astfel fiind răsturnate majoritățile exigente cu unele convenabile.
Astfel, președintele Comisiei Juridice, profesorul Mircea Bob la de la Universitatea Babeș-Bolyai, a fost înlocuit cu profesorul Viorel Roș, de la Universitatea „Nicolae Titulescu”, iar președintele Comisiei de Matematică, profesorul Vasile Brînzănescu, de la Universitatea din București, a fost înlocuit cu profesorul Vasile Berinde, de la Universitatea din Baia-Mare.
Bilanțul CNATDCU în cifre
Indicii importante privind capacitatea Consiliului care tocmai și-a încheiat mandatul de a aplica – sau nu – legea și normele academice pot fi detectate nu doar în cazurile soluționate, ci mai ales în cele pentru care Consiliul nu s-a pronunțat.
În acest moment, asupra a 23 dintre cele 100 de sesizări primite, CNATDCU nu s-a pronunțat în niciun fel: această cifră duce la peste o cincime dosarele pe care membrii selectați în 2016 le lasă moștenire succesorilor lor.
Pentru alte 22 de sesizări de plagiat, Consiliul a decis menținerea titlurilor. De exemplu, Comisiile de Filologie, Fizică sau Medicină au pronunțat decizii de menținere în toate plângerile asupra cărora s-au pronunțat până acum.
Două dintre deciziile de respingere a sesizărilor și menținere a titlurilor pronunțate de Comisia de Științe Juridice în cazurile Kövesi și Olaru – asupra cărora voi reveni pe larg în acest text – au setat precedente periculoase pentru sănătatea mediului academic: procentul acceptabil de plagiat.

Toate cele 100 de sesizări de plagiat în teze de doctorat au ajuns la doar 16 din cele 35 de comisii de specialitate ale CNATDCU, la celelalte 19 comisii nefiind înregistrată, în cei patru ani de mandat, nicio sesizare.
Asta nu înseamnă că celelalte comisii nu au avut deloc activitate, din contră: au evaluat tezele de doctorat susținute în ultimii patru ani și dosarele de abilitare pentru obținerea calității de conducător de doctorat.
Între 2016 și 2020, CNATDCU a validat dosare de abilitare pentru 1.746 de profesori care au obținut astfel dreptul de a conduce doctorate, iar alte 84 de dosare le-a respinse pentru că nu îndeplineau criteriile stabilite prin lege.

În plus, în același interval, CNATDCU a validat 8.519 teze de doctorat în toate cele 35 de comisii ale sale și a invalidat alte 153 de titluri.
Comisia care a validat cele mai multe lucrări științifice între 2016 și 2020 a fost cea de Medicină, cu 1.240 de teze, urmată la mare distanță de Comisia de Științe economice și administrarea afacerilor, cu 882 de teze.

Productivitatea domeniului Științe militare, informații și ordine publică s-a prăbușit, în schimb. În patru ani de zile, această comisia a validat 198 de teze de doctorat în condițiile în care doar în 2015 – anul în care au apărut primele dezvăluiri despre tezele plagiate ale unor puternici ai zilei și a izbucnit scandalul legat de plagiatele din acest domeniu – a acordat 89 de titluri.
Prăbușirea domeniul este extrem de vizibilă și în numărul de abilitări validate în patru ani: doar 9, cel mai mic număr din toate cele 35 de comisii ale CNATDCU.
Cea mai aglomerată comisie CNATDCU: Științe militare, informații și ordine publică
Cele mai multe reclamații – 56 din 100 – au fost depuse la Comisia de Științe militare, informații și ordine publică, abilitată să evalueze tezele de doctorat elaborate în trei universități: Academia SRI, Academia de Poliție și Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP).

Volumul mare de sesizări înregistrate la această comisie indică, până la urmă, amploarea fenomenului plagiatului în învățământul superior militar în care s-au acordat – după 1990 și până în 2019 –, 2.093 de titluri de doctor, multe unor persoane cu funcții în instituții publice și în politică.
Inflația de titluri de doctor s-a produs în patru domenii doctorale care funcționează sub denumirea generică de Științe militare și care au fost construite artificial în ultimii 20 de ani, cu largul sprijin al Ministerului Educației Naționale, în cadrul celor trei universități militare:
- (1) informații și securitate națională;
- (2) securitate națională;
- (3) științe militare și informații;
- (4) ordinea publică și siguranța națională.
Toate aceste domenii sunt unice în lume, în niciun alt sistem academic neexistând școli doctorale care să acorde titluri științifice în aceste pretinse arii de studiu.
Despre culisele înființării școlii doctorale în Ordine publică și siguranța națională, „opera” lui Gabriel Oprea, am scris pe larg într-o anchetă publicată pe PressOne în urmă cu patru ani.
***
Din totalul de 56 de sesizări înregistrate la Comisia de Științe militare, 45 au vizat teze de doctorat susținute la Academia SRI, 7 la Academia de Poliție și alte 4 la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP).
Numărul uriaș de teze reclamate de la Academia SRI – cele mai multe teze sesizate de la o singură universitate – are o explicație simplă.
Într-un gest fără precedent pentru mediul academic din România, Academia SRI a notificat pentru plagiat la CNATDCU 41 de teze de doctorat susținute la școala sa doctorală, adică o jumătate din totalul lucrărilor.
Verificarea internă a propriei producții științifice a început la Academia SRI în 2018, după ce începând cu 2015 am scris constant despre titlurile de doctor acordate în baza unor lucrări plagiate unor politicieni, procurori, judecători sau altor funcționari publici ai statului.
În cazul celor 41 de teze reclamate chiar de Academia SRI, CNATDCU a decis, cu maximă celeritate, să retragă definitiv titlul de doctor pentru 32 de persoane după ce a constatat că sesizările de plagiat se confirmă.
Totuși, la CNATDCU au fost înregistrate alte 4 sesizări îndreptate împotriva unor teze de doctorat susținute la Academia SRI care, însă, nu au intrat în procedura internă de verificare, deși despre acele teze s-a scris în presă că sunt plagiate, iar Academia SRI fusese notificată pentru fiecare în parte.
Noului CNATDCU îi rămân moștenire 13 sesizări provenind de la Academia SRI: 4 dosare în care s-a pronunțat deja, dar pentru care au fost depuse contestații, și 9 sesizări al căror status este „în lucru”.
În total, la nivelul Comisiei de Științe militare, informații și ordine publică au fost retrase 38 de titluri de doctor, 4 decizii sunt în faza de contestare, o sesizare a fost respinsă pentru că era neconformă, iar alte 14 sesizări sunt în lucru.
Termenul legal: decizie în 45 de zile de la sesizare
Regulamentul de funcționare a CNATDCU spune că un verdict trebuie emis într-un termen de 45 de zile de la primirea sesizării.
„Raportul comisiei de analiză a contestației și decizia CNATDCU se transmit Ministerului Educației pentru a fi comunicate contestatarului, în termen de maximum 45 de zile de la înregistrarea oficială a contestației”.
Acest termen a fost încălcat în toate cele 71 decizii definitive pronunțate de CNATDCU – 49 de retragere a titlului și 22 de menținere.
Însă, o analiză individuală a sesizărilor relevă o realitate care poate fi catalogată cel puțin ciudată: în cazul persoanelor care încă ocupă funcții publice importante, CNATDCU s-a ferit să emită verdicte, chiar dacă lucrul asta a însemnat tergiversări întinse pe ani de zile și depășirea de zeci de ori a termenelor prevăzute de legislație.
- Bogdan Licu, prim-adjunct al procurorului general al României și procuror general interimar, sesizare din mai 2016;
- Robert Negoiță, primar al Sectorului 3, sesizare din iunie 2016;
- Mihai Tudose, actual europarlamentar, fost premier, sesizare din iulie 2017;
- Matei Dorel George, judecător la Curtea Militară de Apel București, sesizare din septembrie 2017;
- Lucian Netejoru, judecător și șeful Inspecției Judiciare, sesizare din septembrie 2018;
- Cătălin Alexandru Ioniță, chestor de poliție și directorul Direcției Generale Anticorupție din Ministerul de Interne, sesizare din ianuarie 2019;
- Gabriel Vlase, director al Serviciului de Informații Externe, sesizare din august 2019;
- Bogdan Despescu, secretar de stat în Ministerul de Interne, sesizare la CNATDCU din ianuarie 2020.

Evident, există și excepții: CNATDCU a emis și trei verdicte în cazul unor persoane când acestea încă se aflau în funcție: Laura Codruța Kövesi, șefa DNA, Dumitru Dumbravă, șeful Direcției Juridice din SRI, și Florentin Pandele, primarul orașului Voluntari.
În schimb, în cazul celor rămași fără funcții administrative sau politice, CNATDCU a emis verdicte imediate: Victor Ponta, fost premier, Gabriel Oprea, fost vicepremier, Daniel Moldoveanu, fost șef al Comunității Naționale de Informații și consilier al președintelui Traian Băsescu, Gabriel Naghi, fost șef SPP, Sorin Cozma, fost șef al Direcției Antiterorirsm din SRI, Adrian Iacob, fost rector al Academiei de Poliție, Radu Stroe, fost ministru de Interne, Florian Bodog, fost ministru al Sănătății, Darius Vâlcov, fost consilier al premierului Viorica Dăncilă.
***
Cazurile unor înalți oficiali ai statului și politicieni cu funcții active în care CNATDCU nu s-a pronunțat până acum, deși în unele situații au trecut și patru ani de la sesizare, sunt îngrijorător de multe și arată un joc subtil și complice prin care persoanele publice acuzate de plagiat sunt protejate.

Analiza situațiilor punctuale indică faptul că la Comisia de Științe militare nu a fost aplicată aceeași celeritate și pentru sesizările care au vizat teze de la Academia SRI, altele decât cele reclamate de instituție.
Cel mai concludent caz este cel al prim-adjunctului procurorului general al României, Bogdan Licu, pentru a cărui teză nu a fost emis un verdict în cei patru ani de activitate a CNATDCU.
1.501 zile au trecut de la momentul înregistrării unei sesizări pe numele lui Licu și până azi; întârzierea verdictului este de 1.456 zile.
Motivele de blocaj în cazul lui au fost multiple: timp de circa doi ani CNATDCU nu a stabilit o comisie de lucru, apoi Academia SRI a tergiversat predarea unor documente fără de care nu se putea stabili un verdict, iar mai apoi, chiar Licu a încercat să blocheze analizarea tezei prin două dosare deschise la Curtea de Apel.
Despre încercările repetate de împiedicare a unui verdict în teza lui Licu am scris pe larg de mai multe ori; cel mai recent text poate fi citit aici.
Dar Bogdan Licu nu este un caz singular.
Exact în aceeași zi în care era înregistrată sesizarea pentru Licu – 10 mai 2016 – au fost depuse reclamații și pe numele lui Mihai Stănișoară, fost ministru al Apărării, Neculai Onțanu, fost primar al Sectorului 2, Loredana Radu, nepoata lui Gabriel Oprea.
Nici pentru ei CNATDCU nu a dat, după patru ani bătuți pe muchie, o decizie.
În schimb, pentru Petre Tobă, fost ministru de Interne, Adela Popescu, fosta secretară a lui Gabriel Oprea, și Dumitru Pârvu, fost adjunct al Poliției Române – și ei reclamați tot în data de 10 mai 2016 –, Consiliul a emis decizii de plagiat și le-a retras titlurile de doctor.
***
Dacă e să dăm la o parte cele 41 de reclamații de plagiat depuse la CNATDCU de Academia SRI, rămân 59 de sesizări depuse de persoane fizice sau de asociații nonguvernamentale.
Cifra este una mică, dacă o raportăm la interesul crescut al publicului față de tezele de doctorat ale persoanelor publice, politicienilor sau funcționarilor statului cu funcții de conducere.
Totuși, după 2016, accesul la tezele de doctorat a fost mult îngreunat după ce Biblioteca Națională a blocat consultarea acestora, iar unele universități au blocat accesul la lucrările științifice în bibliotecile proprii.
Foarte probabil dinamica sesizărilor se va schimba în perioada următoare având în vedere faptul că ministrul Educației Monica Anisie a aprobat publicarea tuturor tezelor de doctorat susținute după anul 2016 pe o platformă a ministerului.
În momentul de față, pe această platformă pot fi accesate și descărcate 4.137 de teze. Alte 2.717 teze nu pot fi accesate deoarece autorii au solicitat publicarea lor și încă se află în termenul de grație de doi ani prevăzut de legislație.
Comisia cu verdicte discutabile
Comisia de Științe juridice a CNATDCU a fost a doua cea mai solicitată comisie, după cea de Științe militare, în ceea ce privește numărul de sesizări înregistrate: 10.
Această comisie a emis verdicte de plagiat în cele două cazuri care pot fi considerate piatra de temelie a ceea ce poate reprezenta reforma studiilor doctorale în România: tezele de doctorat ale lui Victor Ponta, fost premier, și Gabriel Oprea, fost vicepremier.
Deciziile de plagiat și de retragere a titlurilor celor doi politicieni au fost chiar primele emise de Consiliul din 2016–2020: pe 30 iunie 2016 pentru Victor Ponta și pe 1 august 2016 pentru Gabriel Oprea.
Cel mai rapid verdict emis de CNATDCU a fost cel care a vizat teza lui Victor Ponta: 52 de zile. Acesta a venit după ce în 2012 Consiliul Național de Etică – care a preluat atribuțiile CNATDCU după desființarea instituției tocmai în încercarea de a-l salva pe Ponta – a emis o scandaloasă decizie de neplagiat argumentată și de faptul că fontul și mărimea literelor folosite în teza lui Ponta difereau de cele din lucrarea autorului copiat de acesta.
Al doilea cel mai rapid verdict a vizat teza Laurei Codruța Kövesi, fosta șefă a DNA, actuala șefă a Parchetului European: 57 de zile.
Verdictul dat în cazul tezei lui Kövesi a stârnit, la acel moment, o aprinsă discuție în spațiul academic deoarece, deși s-a constatat faptul că peste 500 de rânduri din teză sunt plagiate, s-a decis menținerea titlului de doctor pe motiv că paginile plagiate reprezentau „doar” 4% din totalul lucrării.
De altfel, specialiștii cu care am stat de vorbă de-a lungul anilor despre această decizie au catalogat verdictul în cazul tezei lui Kövesi ca fiind incorect și periculos, pentru că stabilește un precedent nedorit – conform căruia un anume procent de pagini plagiate ar fi tolerabil –, precedent care ar putea sta, ca argument, sta la baza altor verdicte defectuoase; lucru care, de altfel, s-a și întâmplat.
Cum au fost manipulate procentele de plagiat
Pe 13 octombrie 2016, când a fost înregistrată la CNATDCU o sesizare de plagiat în teza de doctorat a Laurei Codruța Kövesi, aceasta era la apogeul carierei sale.
Era cea mai temută persoană din România, în ciuda criticilor acerbe venite din partea celor care au fost arestați sau puși sub acuzare de DNA după 2013 sau a vehemenților susținători ai politicienilor, angajaților statului sau ai oamenilor de afaceri cu dosare deschise de Parchetul Anticorupție.

Sesizarea îndreptată împotriva tezei lui Kövesi a fost depusă la CNATDCU de Grupul de Investigații Politice, condus de Mugur Ciuvică.
După 57 de zile, Consiliul General al CNATDCU anunța că raportul Comisiei de lucru a constatat că 557 de rânduri erau plagiate prin falsificare, iar alte 47 de rânduri reprezentau plagiat-parazitism, reprezentând, în total, 20 de pagini din întreaga teză.
În ciuda acestor constatări, decizia CNATDCU a fost de menținere a titlului de doctor, „retragerea acestuia apărându-ne ca fiind o sancțiune excesivă și neadaptată”. Totuși, CNATDCU i-a interzis lui Kövesi publicarea lucrării, care a fost catalogată „sub standardele de calitate ale unei teze de doctorat”.
Surse din mediul academic susțin că, dincolo de faptul că a fost stabilit un precedent prin acceptarea unui procent tolerabil de plagiat, decizia luată în cazul Kövesi nu a respectat legislația curentă în materie de analiză a unei sesizări.
Regulamentul de organizare și funcționare a CNATDCU stipulează faptul că analiza unei lucrări științifice reclamate pentru plagiat se face strict în raport cu sesizarea.
Asta înseamnă, concret, că o comisie de lucru nu poate analiza o teză în totalitatea ei pentru a constata dacă este plagiată sau nu, ci trebuie să analizeze strict ceea ce este cuprins în reclamație.
Grupul de Investigații Politice a reclamat la CNATDCU faptul că 4.705 rânduri din teza lui Kövesi, susține o sursă din CNATDCU, însă calcularea procentului final – de 4% – a fost făcută raportat la totalul de 11.512 rânduri pe care le conține întreaga lucrare.
„Pasajele care pot cădea sub calificarea legală română de plagiat reprezintă circa 20 de pagini din 444, ceea ce reprezintă aproape 4% din teza”, se precizează în raportul CNATDCU.
În fapt, procentul de „aproape 4%” este calculat greșit, în realitate fiind vorba de 5,2% din întreaga teză. Aceeași sursă din CNATDCU explică faptul că procentul de plagiat constatat în teza lui Kövesi în raport cu reclamația ar fi de 12,8%, dar că baza de calcul a fost mărită la întreaga teză cu scopul de a diminua procentul final.
Cum a fost dublat „procentul tolerabil” de plagiat
Decizia în cazul Kövesi – care a stabilit, ca precedent, că plagiatul e acceptabil dacă procentul e mic – a deschis calea către unele hotărâri de-a dreptul scandaloase.
Este vorba, de exemplu, despre o decizie care vizează teza procurorului Codruț Olaru, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și fost șef al DIICOT, al cărui doctorat a fost coordonat de fostul ministru al Justiției Tudorel Toader, revenit în 2019 în funcția de rector al Universității „Al. I. Cuza” din Iași.

Deși într-un simulacru de raport sunt constatate grave deficiențe de construcție și redactare a tezei și este calculat, în final, un procent de 10,4% de conținut plagiat – în condițiile în care zeci de pagini reclamate pentru plagiat, cu surse indicate în sesizare, nu au fost analizate –, CNATDCU a emis verdict de neplagiat și menținere a titlului.
Această decizie – prin care procentul de „doar 4%” stabilit drept acceptabil prin „precedentul Kövesi” a fost crescut la 10,4% – a fost dată în ultima ședință a Consiliului General al CNATDCU înainte de încheierea mandatului, care a avut loc online pe 20 martie 2020, în plină carantină. La această ședință nu am participat.
În schimb, în alte două ședințe ale Consiliului General la care am participat, cele din octombrie și decembrie 2019, raportul pentru teza lui Olaru – despre care scrisesem într-o amplă analiză că este defectuos și că încalcă legislația CNATDCU – nici nu a fost pus pe ordinea de zi.
Scandalosul verdict emis în cazul tezei procurorului Olaru a plecat tot de la Comisia de Științe Juridice, la fel ca în cazul Kövesi.
Autorii raportului au omis din analiza lor surse importante care indicau plagiatul în teza lui Olaru – 5 lucrări indicate în sesizare –, motivul fiind că sunt din „ediții vechi sau având accesul parolat, [deci] nu au putut fi procurate”. Scuza invocată de CNATCU e una mincinoasă: în fapt, toate sursele omise de raportul de analiză sunt cărți și publicații românești din perioada 2004–2009.
Totuși, după examinarea parțială a dovezilor, autorii raportului au admis că Olaru a plagiat 26 de pagini din teză, care are 249 de pagini, dar spun că lucrarea este una originală și calculează procentul de „conținut preluat” la „aproximativ 8%”. În realitate, procentul – chiar și fără analiza tuturor surselor din sesizare – este de 10,4%.
În alte cazuri, CNATDCU a decis diferit pentru un procent comparabil de „conținut preluat”, formulare pe care raportorii o folosesc pentru a evita cuvântul „plagiat”. În cazul lui Ionuț Vulpescu, fostul ministru al Culturii, Comisia de Etică a Universității București a cerut retragerea titlului de doctor pentru 16 pagini plagiate din cele 185 ale tezei, care reprezintă 8,6% din total. CNATDCU a confirmat analiza universității și a decis retragerea titlului lui Vulpescu.
Revenind la procurorul Codruț Olaru, pe numele acestuia există o a doua sesizare nesoluționată, înregistrată în noiembrie 2019, pe care va trebui să se pronunțe viitorul CNATDCU.
Amnistierea plagiatelor cu „mâna” CNATDCU
Cum numărul de sesizări de plagiat care vizau mai ales oameni cu funcții importante în stat a crescut în ultimii cinci ani, la sfârșitul anului 2018 a fost tot mai apăsat pusă în discuție în mod public ideea amnistierii plagiatelor mai vechi de 10–15 ani.
În încercarea de a reconstitui cine se află la originea acestui proiect, am stat de vorbă, la acel moment, cu toți actorii importanți din mediul academic care ar fi putut avea un cuvânt de spus.
Horia Iovu, vicepreședinte al CNATDCU în ultimii patru ani, admitea existența propunerii și declara atunci că propunerea „a pornit de la cineva din comisia de Drept de la CNATDCU”.
Totuși, niciunul dintre membrii Comisiei de Științe juridice nu a recunoscut că o asemenea discuție ar fi avut loc.
Ideea a fost respinsă și de Direcția de Învățământ Superior din Ministerul Educației și de secretariatul tehnic al CNATDCU.
Singura care a confirmat în mod explicit intenția de introducere a unei forme de amnistie a plagiatelor a fost ministrul Educației de la acel moment, Ecaterina Andronescu.
Totuși, ideea de a bloca sub o formă sau alta emiterea unor verdicte de plagiat de către CNATDCU nu a fost întru totul părăsită de o parte dintre susținătorii din mediul academic ai plagiatorilor.
În urmă cu mai puțin de o lună, într-o întâlnire de la Ministerul Educației – realizată în contextul transmiterii către reprezentanții mai multor instituții din învățământul superior a unor măsuri referitoare la gestionarea pandemiei de coronavirus de către universități –, Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnice din București, a afirmat că are în intenție amputarea atribuțiilor CNATDCU.
Potrivit mai multor surse prezente la respectiva întâlnire, Costoiu a susținut că dorește să promoveze în Parlament o modificare la Legea Educației prin care să preia de la CNATDCU atribuția verificării sesizărilor de plagiat și să o transfere către universități, în virtutea autonomiei universitare.
Cu alte cuvinte, dacă cineva constată că o teză susținută la Academia de Poliție este plagiată, atunci persoana respectivă se va adresa Comisiei de Etică a Academiei de Poliție pentru a verifica sesizarea.
Nu am dat întâmplător acest exemplu. Începând cu 2017, Comisia de Etică a Academiei de Poliție a emis doar verdicte de neplagiat și a refuzat să analizeze circa 60 de lucrări de doctorat cu procente mari de similitudine trecute printr-un soft de detectare a plagiatului.
Ideea transferului către universități a verificării plagiatelor este una mai veche, fiind susținută în trecut de Sorin Cîmpeanu, fost ministru al Educației în guvernul Victor Ponta și președinte al Consiliului Național al Rectorilor, în prezent membru PNL.
Cum se blochează un verdict: patru tactici de tergiversare
În lipsa unei soluții legale care să-i salveze de la iminente verdicte de plagiat, persoanele vizate de sesizări la CNATDCU au căutat alte variante pentru a tergiversa adoptarea unor decizii.
După patru ani de analiză a unor cazuri individuale am identificat patru variante distincte de împiedicare a verdictelor:
- prin constituirea comisiei de lucru a CNATDCU;
- prin universitatea unde a fost susținută teza;
- prin deschiderea unui dosar de cercetare penală la parchet;
- prin deschiderea unui proces la o instanță de judecată.
Comisia de lucru a CNATDCU
Comisia de lucru reprezintă primul și cel mai important filtru în verificarea unei sesizări primite.
Această comisie, care are trei membri și trebuie constituită pentru fiecare caz în parte, stabilește dacă o sesizare de plagiat este justificată sau nu, iar membrii ei sunt primii care se pronunță, propunând – în baza unui raport de analiză – retragerea sau menținerea titlului.
Raportul este trimis, mai apoi, tuturor membrilor Comisiei de specialitate a CNATDCU, care la rândul lor îl pot aproba sau respinge.
Mai departe, respectivul raport, împreună cu decizia de aprobare sau respingere a Comisiei de specialitate, ajunge la Consiliul General al CNATDCU, care emite decizia finală.
La nivelul instituției, procedura de analiză începe însă cu constituirea comisiei de lucru – care poate fi formată atât din membrii unei Comisii de specialitate a CNATDCU cât și din specialiști externi.
Procesul de constituire poate genera blocaje și conflicte de interese care pot întârzia demararea procedurii propriu-zise.
La Comisia de Științe militare, de exemplu – unde au ajuns 56% din sesizările depuse în ultimii patru ani – regula a fost ca alcătuirea comisiilor de lucru să fie făcută din membri ai Comisiei de specialitate.
Din acest motiv au apărut și cele mai frecvente blocaje – deoarece membrii se declarau în incompatibilitate, lucru de înțeles având în vedere că această comisie analizează teze elaborate în doar 3 universități, iar profesorii au interacționat între ei în mod frecvent în diverse contexte profesionale.
Au existat și situații în care Comisia de Științe militare a apelat la specialiști externi, cum a fost în cazul fostului ministru de Interne Petre Tobă, sau în cel al fostului rector al Academiei de Poliție Adrian Iacob.
Totuși, pentru analizarea sesizării care îl vizează pe secretarul de stat din Ministerul de Interne Bogdan Despescu nu s-a putut stabili o comisie de lucru.
Niciun membru al Comisiei de Științe militare nu a acceptat să facă parte din comisia de lucru, iar toți experții externi cărora li s-a propus au refuzat, susține o sursă din interiorul CNATDCU.
Astfel, deși sesizarea a fost depusă acum șase luni, la 9 ianuarie 2020, obligația de a stabili trei experți care să analizeze teza secretarului de stat Bogdan Despescu, nr. 2 în Ministerul de Interne, va reveni noului CNATDCU.
Universitățile
Multe dintre blocajele de ani de zile în emiterea unor decizii – mai ales în cazul sesizărilor de plagiat îndreptate împotriva unora dintre puternicii zilei – au fost generate de universitățile unde s-au susținut doctoratele reclamate pentru plagiat.
Atunci când la CNATDCU se înregistrează o sesizare de plagiat într-o teză, Regulamentul de soluționare a sesizărilor prevede o serie de etape.
Universitatea unde s-a susținut doctoratul este obligată să remită CNATDCU, în maximum 30 de zile, un punct de vedere – care este consultativ – cu privire la sesizarea de plagiat.
În plus, universitatea trebuie să trimită și o propunere de menținere sau de retragere a titlului de doctor, semnată de rector.
Dacă universitatea nu trimite punctul de vedere solicitat dintr-un motiv sau altul, CNATDCU nu poate parcurge etapele următoare, deci nu poate emite un verdict.
Această prevedere a fost folosită atât de Academia SRI, pentru a bloca un verdict în cazul procurorului Bogdan Licu și a fostului premier Mihai Tudose, cât și de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, pentru a bloca un verdict în cazul procurorului CSM Codruț Olaru.

De altfel, tergiversarea sistematică a Universității „Cuza” din Iași în cazul tezei lui Codruț Olaru era cât pe ce să-l coste pe Tudorel Toader – coordonatorul de doctorat al lui Olaru – funcția de rector.
Universitatea a sfârșit prin a emite un punct de vedere după 596 de zile – și a făcut-o doar după ce Consiliul de Etică și Management Universitar (CEMU) a amenințat-o cu retragerea acreditării Școlii Doctorale de Drept.
Dosarul penal
După ce am scris în vara lui 2016 că întreaga teză de doctorat a lui Robert Negoiță este plagiată, Parchetul General s-a autosesizat și a deschis un dosar de cercetare penală împotriva primarului de la Sectorul 3.
Dosarul a trenat timp de trei ani la Parchetul General – la a cărui conducere se află Bogdan Licu, el însuși acuzat de plagiat – iar în final a fost închis pentru prescrierea faptelor.
Deschiderea acestui dosar a blocat emiterea unei decizii cu privire la teză pentru că „penalul” blochează orice alt tip de verificare.
Aceeași situație a fost înregistrată și în cazul tezei comisarului-șef Liviu Gabriel Dumitru, directorul Școlii de Agenți de Poliție „Septimiu Mureșan” din Cluj-Napoca, a cărui teză a fost ridicată de Parchetul General într-un alt dosar de cercetare, care s-a închis fără vreo soluție între timp tot pentru prescrierea faptelor.
Și în cazul lui Negoiță, și al lui Dumitru este de așteptat ca noul CNATDCU să stabilească cu celeritate comisii de lucru și să se pronunțe, având în vedere termenele uriașe – 1.467 de zile în cazul lui Negoiță și 1.311 de zile în cazul lui Dumitru – scurse de la înregistrarea sesizărilor.
Procesul în instanță
Pronunțarea unui verdict poate fi blocată și de cel vizat în sesizare, nu numai de universități și de justiția penală.
În încercarea de a scăpa de un iminent verdict de plagiat, de exemplu, procurorul general-adjunct Bogdan Licu – pe numele căruia a fost depusă o sesizare de plagiat pe 10 mai 2016 – a recurs la toate variantele posibile, inclusiv la acționarea CNATDCU în judecată.
Prima încercare a lui Bogdan Licu de a evita un verdict de plagiat s-a concretizat printr-o cerere de renunțare la titlul științific, făcută în 3 martie 2016.
Posibilitatea de a renunța la titlu a fost introdusă în lege în anul 2014, în timpul guvernării Victor Ponta – și el acuzat de plagiat și rămas fără titlu – tot pentru a salva plagiatorii cu funcții în stat de la verdicte oficiale. Tot în guvernarea Ponta, în 2012, a fost desființat primul CNATDCU funcțional după adoptarea Legii educației în 2001.
După doi ani și jumătate de la prima cerere, pe 1 octombrie 2018, Licu a făcut o a doua solicitare de renunțare la titlul de doctor adresată Ministerului Educației, iar apoi a dat în judecată ministerul la Curtea de Apel București pentru a-l obliga să ia act de cererea lui de renunțare la titlul de doctor, care ar fi atras după sine suspendarea sesizării la CNATDCU.
Procurorul general-adjunct a pierdut la fond acest proces, recursul urmând a fi judecat la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Separat, printr-o altă cerere depusă în același dosar, procurorul Licu a cerut și suspendarea procedurilor de verificare a acuzațiilor de plagiat derulate de CNATDCU și de Academia SRI.
Licu a pierdut definitiv procesul care avea drept miză blocarea verificării lucrării lui de către Academia SRI și CNATDCU, care acum sunt obligate să reia procedurile de analiză a tezei intitulate „Corupția – risc major la adresa securității naționale”.
Coordonator de doctorat i-a fost Gabriel Oprea, căruia deja i-a fost retras titlul în 2016 – și care a fost îndrumător și pentru alte 8 doctorate cu verdict oficial de plagiat.
La același tertip a recurs și fostul premier Mihai Tudose, care pare chiar că s-a coordonat cu Licu, demersurile celor doi fiind similare și făcute în sincronie.
Și Tudose a pierdut în primă instanță procesul intentat Ministerului Educației prin care solicita retragerea titlului de doctor obținut în urmă cu 10 ani la Academia SRI, recursul urmând a fi judecat de Înalta Curtea de Casație și Justiție.
Exclusiv
Odorizante profesionale de aer – Improspatarea aerului in spatiile intens utilizate
Folositi odorizante profesionale ca instrumente de gestionare a mirosurilor, nu doar ca solutii care le acopera. Mai intai curatati sursa — gunoiul, scurgerile, textilele si gurile de ventilatie — apoi alegeti formule care fie mascheaza pe termen scurt, fie leaga moleculele de miros pentru un control mai indelungat. Amplasati unitatile in zonele cu aer inchis precum intrarile, toaletele si salile de asteptare si incepeti cu o intensitate redusa. Ajustati setarile in functie de dimensiunea incaperii, trafic si fluxul de aer, apoi reumpleti inainte ca performanta sa scada. Continuati astfel si veti vedea cum sa potriviti sistemele, parfumurile si programele fiecarui spatiu.
Ce fac odorizantele profesionale
Incepe prin a te gandi la odorizantele profesionale ca la gestionari ai mirosurilor, nu doar ca la simple dispensere de parfum. Le folosesti pentru a sustine un spatiu in care toata lumea se simte confortabil sa soseasca, sa ramana si sa revina. Mai intai, amplaseaza unitatile acolo unde tiparele de trafic concentreaza aerul invechit, cum ar fi intrarile, toaletele si zonele de asteptare. Apoi, alege setari care se potrivesc cu dimensiunea incaperii, gradul de ocupare si ventilatia, astfel incat difuzarea parfumului sa ramana uniforma, controlata si primitoare.
Apoi, mentine performanta constanta prin reumpleri de rutina, programare temporizata si verificari ale echipamentului. Vei crea o experienta de incredere pe care vizitatorii tai o pot recunoaste si in care pot avea incredere. Multe sisteme sprijina, de asemenea, obiectivele de igienizare a aerului, ajutand la mentinerea unui mediu mai proaspat intre curatari. In cele din urma, analizeaza rezultatele in mod regulat: observa cum se simte spatiul, cere feedback personalului si ajusteaza acoperirea pe masura ce nevoile se schimba. In felul acesta, mediul tau ramane incluziv, ingrijit si pregatit zi de zi.
Mascarea vs Eliminarea Mirosurilor
Odata ce odorizantele de aer functioneaza constant, concentreaza-te pe ceea ce fac ele de fapt: mascheaza un miros sau ajuta la eliminarea sursei acestuia. Incepe prin a verifica cand revine mirosul. Daca se intoarce rapid dupa ce parfumul se estompeaza, probabil ai de-a face cu mascare versus eliminare, nu cu o indepartare reala.
Apoi, inspecteaza spatiul in aceasta ordine: cosuri de gunoi, scurgeri, textile, guri de ventilatie si puncte de acces. Curata sau trateaza mai intai sursa, apoi foloseste parfumul pentru a sustine rezultatul. Aici conteaza chimia parfumului. Unele formule doar acopera mirosurile neplacute, in timp ce altele se leaga de moleculele de miros si le reduc impactul.
Alege produsele in functie de obiectivul tau. Pentru spatiile comune si aglomerate, ai nevoie de solutii pentru improspatarea aerului care ii ajuta pe toti sa se simta confortabil, inclusi si increzatori. Cand elimini cauza, spatiul tau miroase mai curat si mai primitor pentru mai mult timp.
Odorizante profesionale de aer pentru locuinte
Adu controlul mirosurilor la nivel comercial in casa ta, potrivind produsul cu incaperea, nivelul de trafic si sursa mirosului. Incepe cu bucatariile, holurile de la intrare, baile si zonele pentru animale de companie, unde mirosurile se acumuleaza cel mai repede. Alege formule enzimatice sau oxidante atunci cand ai nevoie de control microbian, nu doar de parfum.
Apoi, combina solutiile in straturi. Foloseste spray-uri tintite pentru textile, geluri pentru eliberare constanta si difuzoare pentru arome ambientale echilibrate in spatiile comune. Pastreaza parfumul discret in dormitoare si mai puternic langa litiere sau zonele de depozitare a gunoiului. Verifica etichetele pentru utilizare fara reziduuri pe tapiterie si covoare. Inlocuieste cartusele conform programului, curata dispenserele lunar si aeriseste dupa tratamentele intense. Daca in gospodaria ta sunt copii, animale de companie sau oaspeti cu sensibilitati, testeaza mai intai un singur produs. Cand fiecare camera miroase curat si primitor, casa ta pare pregatita pentru toti cei care ii trec pragul.
Odorizante de aer profesionale pentru birouri
Incepeti prin a identifica locurile in care mirosurile din birou se acumuleaza cel mai mult, cum ar fi zonele de intrare, salile de pauza si toaletele, astfel incat sa puteti amplasa odorizante profesionale de aer acolo unde vor functiona cel mai bine. Apoi, alegeti arome usoare si curate, care sa nu distraga atentia angajatilor sau sa ii deranjeze pe vizitatori, si evitati parfumurile puternice care pot deveni coplesitoare in spatiile comune. Apoi, testati acoperirea in fiecare zona si ajustati intensitatea sau amplasarea pana cand obtineti un control constant al mirosurilor, fara ca biroul sa miroasa prea puternic.
Strategii de control al mirosurilor
Deoarece mirosurile din birou se acumuleaza rapid in spatiile comune, abordati-le in etape: identificati sursa, imbunatatiti circulatia aerului, curatati suprafetele frecvent atinse si materialele textile dupa un program stabilit, apoi folositi odorizante profesionale pentru a mentine un parfum neutru si constant.
Incepeti prin a parcurge spatiul in perioadele aglomerate si prin a folosi analize ale mirosurilor pentru a identifica tiparele din apropierea intrarilor, bucatariilor, toaletelor si salilor de sedinta. Apoi, stabiliti zone de parfumare astfel incat fiecare zona sa primeasca nivelul potrivit de acoperire fara a va coplesi echipa. Goliti cosurile de gunoi, tratati scurgerile, curatati in profunzime covoarele si tapiteria inainte ca mirosurile sa se fixeze. Apoi verificati filtrele HVAC, deschideti caile de circulatie a aerului si amplasati dozatoarele acolo unde circulatia sustine o distributie uniforma. Revizuiti rezultatele saptamanal, cereti personalului feedback rapid si ajustati programarea sau dozajul. Cand gestionati mirosurile in acest mod, toata lumea se simte mai confortabil, mai concentrata si mai bine primita impreuna.
Sfaturi pentru alegerea parfumului
Dupa ce ati imbunatatit curatenia, circulatia aerului si amplasarea dispenserelor, alegeti un parfum care se potriveste modului in care este folosita fiecare zona a biroului. Incepeti cu zonele comune: alegeti note curate si discrete, precum citrice, ceai sau in usor, astfel incat toata lumea sa se simta confortabil si inclusa. Pentru receptie, folositi un parfum primitor, care sa para rafinat, nu coplesitor.
Apoi, potriviti intensitatea cu scopul. Mentineti salile de sedinta discrete pentru a sustine concentrarea. In salile de pauza, alegeti combinatii mai proaspete care sa neutralizeze mirosurile de mancare. Folositi stratificarea parfumurilor cu grija: combinati un parfum principal cu o nota complementara mai usoara in spatiile apropiate pentru a crea continuitate fara confuzie.
Apoi, analizati preferintele sezoniere. In lunile mai calde, folositi parfumuri acvatice sau verzi, cu note proaspete. In lunile mai reci, treceti la note delicate de lemn sau condimente. Testati optiunile impreuna cu echipa, urmariti feedbackul si ajustati pana cand biroul are in mod constant o atmosfera primitoare.
Odorizante profesionale de aer pentru spatii comerciale
Cand alegi odorizante profesionale de aer pentru spatii de retail, potriveste sistemul de parfumare cu dimensiunea magazinului, nivelul de trafic si atmosfera brandului tau, astfel incat parfumul sa ramana constant fara sa ii copleseasca pe cumparatori.
Apoi, defineste ambianta de retail pe care vrei ca clientii sa o simta in momentul in care intra. Alege un profil olfactiv care sa sustina identitatea brandului si sa intareasca perceptia clientilor in diferite departamente. Apoi analizeaza amplasarea rafturilor, a zonelor de proba si a categoriilor de produse, folosind note complementare care sa para naturale, nu fortate. Foloseste zonarea olfactiva pentru a oferi fiecarei zone un rol clar, pastrand in acelasi timp o experienta unitara in intregul magazin. In zonele aglomerate, prioritizeaza acoperirea constanta care sustine confortul si incurajeaza explorarea produselor. In cabinele de proba, la intrari si in zonele de checkout, mentine continuitatea pentru ca vizitatorii sa se simta bineveniti, recunoscuti si parte dintr-un mediu atent conceput, care reflecta zilnic valorile brandului tau.
Cum sa folosesti odorizante profesionale de aer
Dupa ce alegeti sistemul potrivit de odorizare a aerului pentru spatiul dumneavoastra, folositi-l dupa un plan clar, astfel incat parfumul sa ramana perceptibil, echilibrat si constant pe tot parcursul zilei.
Incepeti prin amplasarea unitatilor acolo unde fluxul de aer ajuta la distributie, nu direct langa usi, guri de ventilatie sau zonele unde stau clientii la coada. Respectati tehnicile corecte de instalare, astfel incat acoperirea sa fie uniforma in spatiile comune. Apoi, potriviti intensitatea in functie de dimensiunea incaperii si de fluxul de persoane; incepeti cu un nivel redus, apoi ajustati treptat pana cand parfumul se simte primitor, nu coplesitor. Testati din locuri diferite, deoarece oaspetii percep spatiul din multe unghiuri. Curatati periodic suprafetele din apropiere pentru ca parfumul sa nu concureze cu mirosurile invechite. Stabiliti programe simple de intretinere pentru verificarea setarilor, inlocuirea cartuselor si confirmarea faptului ca dispozitivele functioneaza corect. In cele din urma, cereti feedback de la personal si faceti rapid mici schimbari. Astfel, toti cei care intra in spatiul dumneavoastra se vor simti confortabil, inclusi si increzatori.
Cat timp dureaza odorizantele profesionale de aer
De obicei, odorizantele profesionale de aer dureaza de la cateva saptamani pana la cateva luni, in functie de sistem, intensitatea parfumului, programul de functionare si dimensiunea spatiului dumneavoastra. Pentru a estima performanta, incepeti prin a verifica traficul zilnic, ventilatia si orele de utilizare. Acesti factori afecteaza direct durata persistentei parfumului in zonele comune aglomerate.
Apoi, monitorizati cum se simte parfumul dupa prima saptamana. Daca se estompeaza rapid, cresteti frecventa de inlocuire a rezervei sau ajustati programul dispenserului. In incaperile mai mici, este posibil sa aveti nevoie de o intensitate mai redusa, in timp ce spatiile deschise necesita adesea o eliberare mai constanta. Pastrati un calendar simplu de intretinere astfel incat echipa dumneavoastra sa ramana coordonata, iar spatiul sa se simta mereu primitor. Cand urmariti tiparele de utilizare si inlocuiti rezervele inainte ca parfumul sa scada, creati o experienta mai fiabila pentru toti cei care intra, lucreaza acolo sau viziteaza regulat.
Ce sa cauti la un odorizant de aer profesional
Inainte sa alegi un odorizant profesional de aer, concentreaza-te pe trei aspecte esentiale: acoperirea, controlul intensitatii parfumului si intretinerea. Ai nevoie de o solutie care sa ajute spatiul sa se simta primitor in mod constant, nu coplesitor sau neglijat intre interventiile de service.
- Potriveste acoperirea cu dimensiunea incaperii, astfel incat fiecare zona sa fie inclusa, de la intrari pana la toalete.
- Verifica setarile intensitatii parfumului si alege un debit reglabil. Vei mentine parfumul perceptibil fara sa ii coplesesti pe angajati sau pe vizitatori.
- Analizeaza frecventa de reumplere inainte sa te decizi. Sistemele care necesita mai putina intretinere economisesc timp si iti ajuta echipa sa isi respecte programul.
- Cauta performanta fiabila in timpul orelor aglomerate. Alege aparate care ofera rezultate constante in ciuda deschiderii frecvente a usilor sau a miscarii continue.
Apoi, compara cerintele de instalare si intretinerea zilnica. Daca montajul este simplu si servisarea este previzibila, vei crea un mediu mai curat si mai confortabil, pe care toata lumea il poate aprecia in fiecare zi.
Cum sa alegi solutia Fitomag potrivita
Cand alegi solutia Fitomag potrivita, incepe prin a identifica locurile unde unitatea va functiona cel mai intens, cum ar fi intrarile, zonele de asteptare, holurile sau toaletele. Apoi, potriveste intensitatea cu nivelul de trafic, apoi alege parfumuri cu formule derivate din plante care sa para primitoare, nu coplesitoare. Daca mirosurile se schimba pe parcursul zilei, alege setari flexibile si planuri de reumplere.
| Spatiu | Nevoie | Sfat Fitomag |
| Intrare | Prima impresie puternica | Foloseste o acoperire echilibrata |
| Zona de asteptare | Atmosfera calma | Alege note mai discrete |
| Hol | Prospetime continua | Seteaza intervale constante |
| Toaleta | Controlul mirosurilor | Foloseste concentrate botanice mai puternice |
In final, verifica timpul de intretinere, disponibilitatea rezervelor si confortul utilizatorilor. Vei face alegeri mai inteligente atunci cand echipa ta se simte inclusa in testare. Astfel, toata lumea se bucura impreuna de un mediu mai curat, mai primitor si de o experienta zilnica mai buna.
Intrebari frecvente
Pot odorizantele profesionale declansa alergii sau sensibilitati respiratorii?
Da, poti dezvolta sensibilitati. Testeaza treptat, aeriseste bine, alege formule fara alergeni si opreste folosirea la reactii cutanate sau agravarea astmului. Daca apar simptome, consulta medicul; protejandu-te, ajuti si pe ceilalti sa respire confortabil.
Sunt Odorizantele Profesionale Sigure Pentru Animalele De Companie?
Da, daca verifici eticheta, aerisesti, testezi treptat si tii animalele departe initial. Eviti efecte toxice alegand formule pet-safe si previi interactiuni chimice nelasand produsul sa se combine cu alti agenti parfumatori.
Exista reglementari legale pentru folosirea odorizantelor in spatii publice?
Da, verifici legislatia locala inainte sa folosesti odorizante in spatii publice. Citesti cerintele privind etichetare produs, urmezi instructiunile de siguranta, apoi confirmi ventilatia si accesul publicului, ca sa pastrezi un mediu conform si primitor.
Cum Se Depoziteaza Corect Odorizantele Profesionale Nefolosite?
Pastreaza odorizantele nefolosite in ambalajul original, cu etichetare clara, intr-o stocare racoroasa, uscata, ferita de soare si caldura. Inchide-le bine, separa-le de alimente, verifica termenele si urmeaza instructiunile producatorului, mereu impreuna.
Pot Fi Folosite Odorizantele Profesionale Impreuna Cu Sistemele HVAC?
Da, le poti folosi cu HVAC daca verifici ventilatie compatibila. Citeste specificatiile, testeaza intai intr-o zona mica, apoi seteaza difuzare programabila. Asa pastrezi distributia uniforma si te asiguri ca spatiul vostru ramane placut.
Exclusiv
Recondiționarea ferestrelor vechi – Când apelăm la revitalizare şi când la înlocuire?
Tâmplăria PVC a devenit un element standard în majoritatea locuințelor datorită beneficiilor sale privind izolarea termică, fonică și durabilitatea în timp. Totuși, pe măsura trecerii anilor, chiar și materialele de calitate pot începe să-și piardă aspectul plăcut sau eficiența funcțională. Mulți proprietari consideră automat înlocuirea completă a ferestrelor vechi, fără să ia în calcul o soluție mai accesibilă, mai rapidă și mai ecologică: recondiționarea PVC-ului. În multe cazuri, o intervenție profesionistă poate readuce ferestrele la performanțe apropiate de starea inițială, cu costuri semnificativ mai mici.
Recondiționarea tâmplăriei PVC nu înseamnă doar îmbunătățirea aspectului exterior, ci și creșterea eficienței termoizolante și fonice prin remedieri precise. Așadar, merită să analizăm ce presupune revitalizarea tâmplăriei, care sunt etapele esențiale și în ce situații înlocuirea totală devine mai avantajoasă.
Curățarea profundă și tratamentele de lustruire
În timp, PVC-ul își poate pierde luciul, acumulând depuneri provenite din praf, poluare, fum sau locuri cu umiditate ridicată. Curățarea obișnuită cu apă și detergent nu este întotdeauna suficientă. O recondiționare corectă începe cu curățarea profesională, folosind soluții specializate care îndepărtează depunerile fără a afecta stratul superior al materialului.
Ulterior, pentru revenirea la aspectul inițial, se aplică tratamente de lustruire cu soluții polimerice, ce redau luciul PVC-ului și formează un strat protector împotriva razelor UV și a factorilor de mediu. Pentru ferestrele PVC cu folie decorativă (imităționale de lemn, mat, antracit etc.), se folosesc soluții delicate, pentru a evita deteriorarea texturii. O parte importantă a revitalizării estetice o reprezintă și curățarea și revigorarea baghetelor și a tocurilor, care, de multe ori, sunt neglijate. După aplicarea tratamentelor potrivite, aspectul final al ferestrei poate fi surprinzător de apropiat de cel al unei tâmplării noi.
Înlocuirea garniturilor și a elementelor de feronerie
Recondiționarea PVC-ului nu este completă fără intervenții funcționale. Garniturile din cauciuc, atât cele interioare, cât și exterioare, joacă un rol critic în etanșare. De multe ori, acestea se întăresc, se rup sau se comprimă excesiv, pierzând capacitatea de a izola corect.
Înlocuirea garniturilor îmbunătățește semnificativ:
- Etanșeitatea termică (reducerea pierderilor de căldură);
- Izolarea fonică (blocarea zgomotelor exterioare);
- Protecția împotriva infiltrațiilor de apă.
În paralel, feroneria – balamale, cremoane, mânere, mecanisme oscilobatante – poate fi ajustată, lubrifiată sau, dacă este uzată, complet înlocuită. Prin reglaje corecte, fereastra își recapătă mobilitatea și închiderea ermetică, ceea ce previne curenții de aer și reduce uzura suplimentară. În majoritatea cazurilor, costul acestor reparații este mult mai redus decât achiziția unei ferestre noi și prelungește durata de viață a tâmplăriei cu ani buni.
Când devine înlocuirea singura opțiune rezonabilă
Deși recondiționarea PVC-ului este o soluție rentabilă, există situații în care înlocuirea completă a tâmplăriei devine inevitabilă sau mai eficientă pe termen lung. Pentru a lua o decizie obiectivă, trebuie analizate următoarele aspecte:
- Profilul PVC este deteriorat structural – fisuri, deformări permanente, lovituri adânci.
- Ferestrele sunt fabricate din generații vechi de profile, cu maxim 3 camere, fără izolație performantă.
- Geamul termoizolant prezintă condens între foi, semn că bariera de etanșare a cedat definitiv.
- Pierderile de căldură sunt majore, chiar după reparații.
- Mecanismele sunt atât de uzate încât costul înlocuirii lor se apropie de prețul unui sistem nou.
În aceste cazuri, investiția într-o tâmplărie modernă (cu 6-7 camere, pachete de geam triplu, feronerie de clasă superioară) poate aduce economii considerabile la încălzire, confort sporit și o creștere a valorii imobilului.
Concluzie
Recondiționarea tâmplăriei PVC este, în multe situații, o alternativă excelentă la înlocuirea completă. Prin curățare profesională, tratamente de protecție, schimbarea garniturilor și reglarea feroneriei, ferestrele își pot recăpăta atât aspectul plăcut, cât și performanțele de izolare. Această abordare este eficientă din punct de vedere economic, ecologic și funcțional. Totuși, decizia finală trebuie luată în funcție de starea reală a elementelor structurale și de eficiența energetică a ferestrelor. Uneori, modernizarea completă este singura soluție practică pentru a obține confortul dorit.
Indiferent de scenariu, consultarea unui specialist în tâmplărie reprezintă primul pas corect. O evaluare profesionistă poate transforma o fereastră „obosită” într-una performantă sau poate demonstra că investiția într-un model nou va aduce beneficii pe termen lung. În final, cel mai bun rezultat este acela care îmbină estetica, eficiența și durabilitatea.
Exclusiv
Peste 1400 de spectatori entuziaști la premiera de gală a comediei ÎN PIELEA MEA, cu: George Tănase, Ioana State, Vlad Gherman, Oana Gherman, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Alexandra Răduță, Gabriel Vatavu, Ioana Ginghină, Daria Jane, Mihai Găinușă
Premiera de gală a comediei „În pielea mea” de la Cinema City AFI Cotroceni București a fost primită pe 9 februarie de peste 1400 de spectatori cu aplauze, râsete și bucurie.
Numeroase vedete și influenceri au fost alături de actorii George Tănase, Ioana State, Alexandra Răduță, Gabriel Vatavu, Vlad Gherman, Oana Gherman, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Ioana Ginghină, Mihai Găinușă, Daria Jane, Cătălin Coșarcă și Toto Dumitrescu.
„Este o comedie care nu urmărește tiparele ultimelor comedii lansate în ultimul timp la noi. Filmul are o narațiune jucăușă cu personaje construite în jurul unei tematici aprins dezbătută în societatea de astăzi. Filmul nu conține înjurături și este bazat pe situații inspirate din viața reală.”, spune regizorul Paul Decu.
Echipa filmului „În pielea mea”, scris și regizat de Paul Decu, propune spectatorilor o abordare amuzantă a unei situații des întâlnite în micile certuri dintr-un cuplu: pentru cine e mai greu/ mai ușor. În urma unei provocări pe care patru cupluri de prieteni o duc la bun sfârșit, după multe peripeții, într-un weekend, personajele ajung să câștige o altă viziune despre relațiile lor, lăsând deoparte presupunerile, orgoliile și preconcepțiile, pentru a încerca să comunice mai bine între ei.

Cu râs pe săturate, surprize și personaje pline de viață, comedia independentă „În pielea mea” intră în cinematografele din toată țara din 10 februarie.
Spectatorilor li s-a pregătit o surpriză pentru data de 12 februarie: o seară specială „Date Night” organizată în mai multe cinematografe din rețeaua Cinema City unde toți cei care cumpără un bilet la comedia „În pielea mea” vor primi un premiu garantat din partea Avon.
Până pe 23 februarie, toți spectatorii din țară care și-au cumpărat bilet la filmul „În pielea mea” se pot înscrie în cursa pentru un iPhone 17 Pro Max, încărcând dovada achiziției biletului la cinema în formularul dedicat concursului, premiul fiind oferit prin tragere la sorți pe 24 februarie.
După proiecțiile speciale din Arad, Timișoara, Alba Iulia, Sibiu, Brașov, Cluj-Napoca, Baia Mare, Oradea, cu săli pline, multe aplauze, râsete și discuții îndelungate cu spectatorii curioși și încântați de poveste și de prestațiile actorilor, caravana „În pielea mea” continuă în mai multe orașe.
Pe 11 februarie va avea loc proiecția specială „În pielea mea” de la Cinema City din City Park Constanța, de la 18:30, unde regizorul Paul Decu și actrița Azaleea Necula, originari din Constanța și împrejurimi, vor prezenta filmul alături de colegii lor Ioana State, Alexandra Răduță și Gabriel Vatavu.
Cinema City Shopping City Galați invită spectatorii pe 12 februarie de la 18:30 la întâlnirea cu actrițele Ioana State și Azaleea Necula și regizorul Paul Decu.
Pe 13 februarie la ora 18:30, spectatorii din Iași sunt invitați la proiecția specială din Cinema City Iulius Mall, alături de regizorul Paul Decu și de actorii Gabriel Vatavu, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Alexandra Răduță.
De „Ziua Îndrăgostiților”, pe 14 februarie, în Cinema City Iulius Mall Suceava, de la 18:30, spectatorii sunt invitați la film alături de regizorul Paul Decu și de actorii Sergiu Costache, Vlad si Oana Gherman, Alexandra Răduță.
Cineplexx Băneasa Shopping City București găzduiește o proiecție specială în prezența întregii echipe pe 15 februarie, de la 17:30.
În Craiova, regizorul Paul Decu și actorii Sergiu Costache, Azaleea Necula și Oana Gherman vor ajunge la cinematograful Inspire VIP Electroputere Mall pe 16 februarie de la ora 18:00.
Actorii Vlad Gherman, Oana Gherman și Ioana Ginghină vin la întâlnirea cu publicul din Cinema City Vivo! Pitești pe 17 februarie, de la 18:30 și vor participa la o discuție după proiecție, alături de regizorul Paul Decu.
Caravana „În pielea mea” ajunge la Cinema City Shopping City Ploiești, pe 18 februarie, de la 18:30, la proiecția specială introdusă de regizorul Paul Decu, alături de actorii Ioana State, Vlad și Oana Gherman, Azaleea Necula și Gabriel Vatavu.
O comedie actuală și spumoasă, filmul „În pielea mea” este distribuit de T.R.I.B.E. Films.
TRAILER: https://bit.ly/InPieleaMea
Site oficial: inpieleamea.ro
Mai multe detalii, imagini de la filmări, fragmente din film, declarații din partea actorilor și informații despre concursuri sunt disponibile pe paginile social media ale filmului de Facebook, Instagram, TikTok.
Adrian Pădurețu semnează imaginea filmului. De sunet s-a ocupat Bogdan Ivanovici, de scenografie Anca Miron, iar de costume Francisca Vass.
„În Pielea Mea” este un film produs de: CB MOTION PICTURES.
Producător asociat: MAGNETIC MEDIA PRODUCTIONS
Producător: Claudiu Boboc
Producător executiv: Adela Mara
Manager producție: Iulia Cezara Roșu
Casting: ELEPHANT MEDIA
Realizat cu sprijinul:
Co-finanțatori: C&C HOUSE RESIDENCE, S&I BEST CORPORATION WEB DESIGN, CLIMA FREON
Sponsori: CLINICA RMN TINERETULUI; CLINICA IMAMED; OMV PETROM; MIKO BEAUTY PALACE; ȘERBAN & ASOCIAȚII; ESTEEM BODY SCULPT & SPA; PIZZERIA VOLARE; MERLIN’S; DOWNTOWN FITNESS MATEI BASARAB; THE COFFEE HOUSE; CLAUMAR PESCAR; UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREȘTI
Parteneri: AUTO ITALIA IMPEX SRL; KGM BUCUREȘTI – SMT PALLADY; RAZELM LUXURY RESORT – JURILOVCA; SCEMTOVICI & BENOWITZ GALLERY; CREATIVE AVOCADOS; ALCHEMICO.
Partener social: Asociația „România Zâmbește”.
Distribuitor: T.R.I.B.E. Films.
www.facebook.com/TribeFilms.ro – www.instagram.com/tribefilms.ro/
Partener media principal: VIRGIN RADIO ROMANIA
Parteneri media: CineFan, News.ro, Zile și Nopți, Cinemap, Revista FILM, Playtech, Happ.ro, Cinefilia, Daily Magazine, Filme-carti, MovieNews, The Movienator, Munteanu.
-
Afaceriacum o săptămânăRomânii încep să calculeze corect: locuința „verde” nu mai e un moft, ci o investiție care se plătește singură
-
Uncategorizedacum 7 zileUn nou orizont terapeutic în diabetul de tip 2 la adolescenți: Semaglutida orală își confirmă eficacitatea superioară în studiile clinice
-
Uncategorizedacum o săptămână„IMAGINE UNIVERSE” – Sînziana Mircea & Friends: concert extraordinar la Sala Radio din București pe 5 mai
-
Uncategorizedacum o săptămânăHONOR aduce experiența de gaming și tehnologie la East European Comic Con 2026
-
Afaceriacum o săptămânăCONSTRUCȚIILE SUSTENABILE ȘI REZILIENȚA: BĂNCILE ȘI ASIGURATORII – PARTENERI CHEIE LA NIVEL GLOBAL
-
acum 5 zileCITY PROTECT SECURITY accelerează expansiunea națională: noi parteneriate în retail, intrare în mall-uri și extindere în bricolaj
-
Afaceriacum o săptămânăThe List Estates: Chiriile accelerează în 2026, în timp ce tranzacțiile de vânzare încetinesc pe fondul prudenței cumpărătorilor
-
Uncategorizedacum o săptămânăDispozitive care fac mai mult: HONOR 600 Lite și MagicPad 4 duc creativitatea și productivitatea la un alt nivel

