În Turcia, Belekul are un fel de reputație aparte. Nu e genul de loc în care ajungi din întâmplare, la o plimbare ușor leneșă, cu rucsacul în spate. Belek e construit pentru vacanțe mari, cu resorturi mari, cu familii mari, cu așteptări mari.

Și, dacă ai fost măcar o dată într-o astfel de zonă, știi că oamenii se împart destul de repede în două tabere: cei care adoră ideea de a avea totul la îndemână și cei care, după trei zile, simt că au nevoie de o stradă adevărată, cu miros de pâine, cu un magazin mic, cu o întrebare simplă pusă în turcă.

În cazul Xanadu, discuția devine și mai interesantă, pentru că românii nu îl tratează ca pe un hotel oarecare. Se întorc. Revin. Îl compară, îl măsoară cu alte nume din Belek și din Lara, îl pun pe aceeași linie imaginară cu locurile unde au fost când au vrut, măcar o dată, să facă o vacanță fără compromisuri. Și exact din zona asta vin cele mai utile evaluări: nu din entuziasmul de început, ci din comparații, din detalii, din genul acela de observație care sună a om care chiar a stat acolo, nu doar a făcut o poză lângă piscină.

Dacă vrei varianta scurtă, trendul din recenziile românilor din ultimii ani e mai degrabă pozitiv, cu un fel de ton cald, de resort care își face treaba bine. Dacă vrei varianta lungă, adică cea care te ajută cu adevărat, merită să ne uităm la ce repetă oamenii când laudă și la ce repetă când se plâng. Acolo e adevărul, de obicei.

În centrul acestei discuții stă, inevitabil, Xanadu Resort – Belek, despre care românii scriu, uneori, cu o surpriză aproape copilărească: că un hotel atât de mare poate să rămână, în anumite colțuri, surprinzător de liniștit.

Ce înseamnă evaluări recente și de unde le iau românii

Românii scriu recenzii în locuri foarte diferite și e bine să ții cont de asta, altfel compari mere cu pepeni și te enervezi degeaba. Sunt platforme internaționale, unde impresiile vin de la oameni din toată lumea, există site-uri românești de turism care adună opinii după sejur, agenții care au secțiuni de feedback, comunități de călători care își pun poveștile la vedere, cu poze, cu zile, cu ore de transfer și cu nervi de check-in.

Când spun recent, mă refer la recenzii din 2024 și 2025, în special, fiindcă acolo se vede cel mai bine cum s-a așezat experiența după perioada de pandemie și după valul acela de revenire masivă a turismului. În plus, românii au început să fie mai direcți în feedback. Nu mai scriu doar totul a fost superb, sau totul a fost groaznic. Scriu cu nuanțe. Și nuanțele sunt aur.

Mai e un detaliu: românii tind să noteze separat lucrurile care pentru ei sunt sensibile. Umbră, de exemplu. Cine a fost cu copil mic în plin iulie știe de ce. Programul toboganelor, dacă mergi cu copii care visează la ele din avion. Mâncarea de la snack bar, dacă ai un adolescent care mănâncă la intervale scurte și foarte hotărâte.

Imaginea de ansamblu, fără să ne îmbătăm cu apă rece

Privite la grămadă, evaluările românilor se așază într-o zonă bună. Majoritatea își descriu sejurul ca fiind reușit, cu satisfacție ridicată, cu impresia că au primit valoare pentru bani. Nu e un resort ieftin, iar asta ridică și ștacheta. Oamenii nu iartă când plătesc mult. Asta, paradoxal, face recenziile mai de încredere.

În același timp, tonul general nu e deloc naiv. Mulți turiști români sunt deja rotiți prin Turcia, știu ce înseamnă un all inclusive bun în Antalya, au fost și la alte branduri care promit mult. De aceea, când spun că aici s-au simțit bine, e un compliment cu greutate.

Mai apare și ideea de fidelitate. Îți dai seama când cineva revine a doua oară sau a treia oară, pentru că nu mai descrie fiecare colț cu uimire. Începe cu m-am întors și anul acesta și am găsit aceeași curățenie sau m-au surprins schimbările din meniu. Pentru un resort mare, repetabilitatea contează. Nu vrei ca experiența să depindă de noroc.

Natura și umbra, acel detaliu pe care românii îl pomenesc obsesiv

Poate părea un lucru mic, dar în recenziile românilor revine constant: spațiul verde, pădurea de pini, senzația că nu stai într-un complex betonat de la un capăt la altul. În Belek, unde multe hoteluri sunt impresionante, dar și foarte construite, faptul că te plimbi pe alei umbrite, că există zone răcoroase, că nu simți că te topești în drum spre plajă, devine un avantaj real.

În multe impresii apare ideea de răcoare, de umbră lângă piscine, de locuri în care te retragi când ți se pare că soarele e prea mult. Pentru familii cu copii, e genul de detaliu care îți poate salva vacanța. Și e interesant că nu e menționat doar de părinți. Îl notează și cuplurile, și oamenii care călătoresc singuri. Pare să fie unul dintre acele atuuri care se simt în corp, nu doar se văd în poze.

Mai e și partea cu spațiul. Resortul e mare și, deși asta poate speria pe cineva care vrea intimitate, mulți români spun exact invers: tocmai fiindcă e mare, nu se creează senzația aceea de aglomerație permanentă. Sigur, în vârf de sezon, aglomerația există, nu ne mințim. Dar când ai zone diferite, când ai verdeață între ele, zgomotul se împrăștie.

Piscinele, plaja și ritmul zilei

La capitolul piscine, românii sunt, în general, entuziaști. Apar frecvent aprecieri legate de curățenie, de faptul că apa e întreținută bine, de varietatea zonelor, inclusiv pentru copii. Plaja e descrisă ca fiind frumoasă, iar beach bar-ul apare în recenzii ca un fel de punct de sprijin al zilei. Unii îl laudă direct, ca pe un loc unde simți că ești în vacanță, nu doar la o masă.

Tot aici se strecoară și primele nuanțe critice. Sunt recenzii românești care se plâng de programul unor zone pentru copii, mai ales al toboganelor sau al piscinelor tematice. Dacă ai un copil care trăiește pentru ideea de tobogan, faptul că ai ferestre orare mai înguste poate să fie frustrant. Unii părinți scriu că au simțit că se pot bucura de anumite zone doar câteva ore pe zi, iar restul timpului era închis sau se suprapunea cu somnul de prânz.

Aici, sincer, e și o chestie de așteptări. Unii părinți vin din resorturi unde parcurile acvatice funcționează aproape continuu și se așteaptă la același lucru. Când nu se întâmplă, apare acel gen de nemulțumire care nu ține de calitatea serviciilor în sine, ci de ritm.

Mâncarea: când e excelentă și când devine subiect de ceartă

Mâncarea e, de obicei, partea cea mai sensibilă în recenziile românilor. De ce? Pentru că Turcia a setat un standard foarte sus în ultimii ani, iar românii au prins gustul. Când spui all inclusive în Antalya, oamenii se așteaptă la diversitate, la prospețime, la prezentare bună și, mai ales, la consistență de la o zi la alta.

În evaluările recente, o parte bună dintre români laudă diversitatea restaurantului principal, calitatea, deserturile, snack-urile, senzația că nu rămâi fără opțiuni. Apar și formulări scurte, aproape entuziaste, de tipul Totul excelent, sau mâncarea extraordinară. Asta e partea luminoasă.

Dar există și cealaltă parte, care nu e minoră. Sunt turiști români care spun că mâncarea li s-a părut slabă, mai ales la snack bar, sau că felurile principale devin repetitive după câteva zile. Mai apare și nemulțumirea legată de băuturi, de exemplu faptul că băuturile îmbuteliate nu sunt peste tot, sau că în anumite zone sunt la dozator, ceea ce pentru unii scade senzația de high class.

Acum, dacă mă întrebi pe mine, adevărul probabil stă undeva la mijloc și depinde de sezon. În vârf de iulie, când resortul e plin, fluxul de oameni e enorm și e mai ușor să simți că unele lucruri sunt standardizate. În septembrie, când ritmul se domolește, pare că oamenii se bucură mai mult de mese, de servicii, de atmosfera generală.

Mai e și efectul comparației. Cine vine după un resort ultra lux din Belek, cu un concept foarte exclusivist, va fi mai critic. Cine vine după o experiență medie, va fi încântat. Asta nu înseamnă că una dintre păreri e greșită. Înseamnă doar că trebuie citite în context.

Camerele și confortul, partea care îți poate strica sau salva somnul

La camere, românii sunt iarăși nuanțați. În multe recenzii apare ideea de curățenie constantă, minibar completat, ordine, servicii care funcționează. Asta contează, pentru că, oricât de frumoasă ar fi plaja, dacă te întorci seara într-o cameră obosită, cu miros ciudat sau cu baie care te enervează, vacanța îți cade în cap.

În același timp, există recenzii românești care spun că unele camere sunt mai mici decât te-ai aștepta la nivelul de preț și de stele, sau că se simt ușor obosite. Nu e genul de critică devastatoare, mai degrabă un of, parcă ar merge o renovare, parcă mobilierul își arată vârsta. Și, din nou, aici apare diferența între a sta în clădirea principală și a sta în zonele de tip bungalow sau în alte tipuri de cazare din resort. Unii spun că amplasarea în clădirea principală e comodă, aproape de atracții, dar nu neapărat spectaculoasă ca atmosferă. Alții preferă liniștea și aerul de grădină din zonele mai retrase.

Aș pune aici și un sfat simplu, din cele pe care le dai unui prieten: dacă știi că ești sensibil la somn și la liniște, merită să fii atent la tipul camerei, la poziționare, la cât de aproape ești de zonele de show sau de piscină. Într-un resort mare, diferența dintre bine și nu prea poate fi, literalmente, un etaj sau o aripă.

Personalul, acel capitol care cântărește mai mult decât ne place să recunoaștem

În evaluările românilor, personalul primește frecvent aprecieri. Apar cuvinte precum amabil, atent, primitor. Oamenii spun că sunt ajutați, că li se răspunde, că lucrurile se mișcă. Pentru mulți, asta e dovada că hotelul își respectă oaspeții.

Totuși, românii mai adaugă un detaliu foarte realist: cultura tips-ului. Unii scriu direct că, în Turcia, bacșișul ajută să se miște lucrurile mai repede. Nu e un reproș agresiv, ci o constatare, spusă aproape din reflex.

Apare și observația legată de limbă. În anumite situații, unii turiști spun că angajații din restaurante sau baruri nu stăpânesc foarte bine engleza, ceea ce poate fi frustrant dacă ai întrebări specifice, mai ales legate de alergii sau de meniuri pentru copii. Pe de altă parte, majoritatea par să se descurce fără drame. În resorturile mari, interacțiunile sunt scurte și, sincer, de multe ori îți trebuie doar un zâmbet și un gest, nu o conversație lungă despre sensul vieții.

Divertismentul și energia serilor

Aici, românii par împărțiți, dar într-un mod interesant. Mulți laudă spectacolele, concertele, activitățile zilnice, jocurile de piscină, senzația că ai mereu ceva de făcut. Pentru familii, mini-disco, zona de copii, activitățile organizate sunt un plus mare, fiindcă îți dau, chiar și ca părinte, o pauză mentală.

În același timp, apar recenzii care spun că, în anumite perioade, animația nu i-a impresionat sau că nu existau spectacole în fiecare seară, uneori din motive de sezon sau de context. Asta e important: un resort poate să arate diferit în iunie față de final de septembrie, iar evaluările recente ale românilor chiar reflectă această diferență de ritm.

Mai există un tip de nemulțumire care nu e despre hotel, dar se varsă în recenzii: comportamentul altor turiști. Unii români scriu despre familii care fac gălăgie pe coridoare târziu, despre copii lăsați fără supraveghere, despre mese lăsate în dezordine de anumite grupuri. Asta nu ține de personal, dar ține de atmosfera pe care o percepi. Dacă ai plătit mult și ai venit pentru relaxare, zgomotul altora te enervează. Perfect normal.

Costurile ascunse și micile surprize care pot strica dispoziția

Un alt punct care apare în evaluările recente ale românilor este zona de servicii contra cost. Unii turiști menționează că anumite activități pentru copii, dincolo de piscine, sunt plătite separat, cum ar fi arcade center sau unele jocuri, iar asta li se pare nepotrivit la nivelul de tarif.

Mai apare și experiența de check-in, uneori cu camere primite mai târziu decât sperau, mai ales când vin cu copii și după un drum lung. Aici e acel gen de problemă care, dacă se întâmplă, îți colorează primele ore. Și primele ore contează mult. Dacă ești obosit, transpirat, cu copii care nu mai au răbdare, începi să judeci totul mai aspru. Dacă ai noroc și intri repede în cameră, îți curge vacanța altfel.

Pentru cine se potrivește cel mai bine, dacă punem cap la cap tot ce spun românii

Din evaluările românilor, resortul pare să fie un pariu foarte bun pentru familii cu copii. Nu doar din cauza toboganelor și a zonelor de joacă, ci din cauza infrastructurii de umbră, a spațiului, a sentimentului de siguranță și a faptului că ai multe lucruri de făcut fără să ieși din complex. Pentru părinți, asta înseamnă liniște, chiar dacă nu sună romantic. Înseamnă să nu stai permanent cu grija că nu ai ce să faci cu copilul între masă și plajă.

Pentru cupluri, imaginea e un pic mai complicată. Mulți se simt bine, mai ales dacă își aleg perioade mai liniștite, dacă se bucură de spa, de plajă, de zonele mai retrase. Dar, în vârf de sezon, trebuie să accepți că e un resort foarte orientat spre familie. Dacă vrei liniște absolută, s-ar putea să te deranjeze energia generală.

Pentru cei care călătoresc singuri, apar și recenzii pozitive, ceea ce e un semn bun. Un resort mare poate fi, uneori, singuratic, dar aici pare că atmosfera e suficient de prietenoasă încât să nu te simți ciudat la masă sau la bar.

Cum să citești recenziile românilor ca să nu te păcălești singur

Recenziile sunt utile când le citești cu o întrebare în minte: eu ce caut, de fapt, din vacanța asta? Dacă tu cauți gastronomie sofisticată, ia în serios recenziile care critică repetitivitatea, pentru că te vor atinge direct. Dacă tu cauți un loc unde copilul să fie fericit și tu să ai umbră și apă la doi pași, atunci vei rezona cu laudele despre facilități, curățenie și spațiu verde.

Merită să te uiți și la detalii mărunte, fiindcă românii, când scriu bine, scriu exact acolo. Un beach bar apreciat, un barman amabil, un minibar completat zilnic, un program de tobogane care te frustrează. Sunt lucruri mici, dar sunt cele pe care le vei trăi zi de zi.

Și, poate cel mai important, recenziile recente nu trebuie citite ca un verdict final, ci ca o hartă a așteptărilor. Dacă intri în vacanță cu harta potrivită, ai șanse mari să pleci cu sentimentul că a meritat. Dacă intri cu ideea că totul trebuie să fie perfect, în fiecare minut, orice mică fricțiune îți va părea o tragedie.

Când trag linie peste evaluările românilor din 2024 și 2025, iese un portret destul de clar: un resort mare, verde, foarte prietenos cu familiile, cu servicii apreciate și cu o atmosferă, de multe ori, surprinzător de relaxată. Nemulțumirile nu lipsesc, dar sunt, în general, legate de detalii de program, de așteptări la mâncare și de micile costuri suplimentare.

Dacă ai fost vreodată într-o vacanță care ți-a plăcut cu adevărat, știi cum e: nu ții minte fiecare fel de mâncare, nici câte șezlonguri erau pe rândul trei. Ții minte că ai dormit bine, că ai găsit umbră când te ardea soarele, că ai simțit că ești îngrijit, că nu te-ai luptat cu nimic esențial. Cam asta pare să spună, în esență, românii despre Xanadu, când îi asculți cu răbdare.

• Deși participarea la târguri și expoziții a fost oficial blocată, mai multe regiuni din țară s-au unit și au reușit sa pună la punct, împreună, participarea la eveniment
• Târgul de Turism de la Viena se desfășoară in perioada 15-18 ianuarie si este, in mod tradițional, evenimentul care dă startul anual al turismului european
• Pentru mai multe regiuni din țară, evenimentul este vital pentru supraviețuirea turismului
• Partenerii care asigură prezența României la eveniment sunt Consiliul Județean Timiș, Consiliul Județean Arad, APDT SIBIU Asociatia de Promovare și Dezvoltare Turistica Sibiu, Asociațiile Visit Oradea, Produs în Banat, Visit Timiș si Horetim, membru fondator al Federației Patronatelor din Industria Ospitalității FPIOR
• Banatul și-a depus candidatura pentru titlul de  Regiune Gastronomică Europeană in 2028 si acesta va fi una dintre ancorele de promovare la acest eveniment. Proiectul „Banat – Regiune Gastronomică Europeană 2028” este inițiat de Consiliul Județean Timiș, Visit Timiș si Horetim

În perioada 15-18 ianuarie, România este prezentă la Târgul Internațional de Turism de la Viena.

În contextul  blocării fondurilor de participare la târguri si expoziții internaționale încă din luna decembrie, mai multe organizații și consilii județene din țară s-au unit ca sa poată participa la expoziție, un eveniment declarat de aceștia vital pentru turismul din vestul țării. 

” Suntem dependenți realmente de târgul de la Viena. Sunt perioade din an când avem mai mulți turiști din Austria sau Germania decât de la București.  Distanța fiind rezonabilă, foarte mulți vin cu mașina, nici macar nu este nevoie de avion.

Nu ne permitem să pierdem acest eveniment. Sunt bucuroasă si mândră ca am reușit să ne organizam în acest fel și pot să confirm că fiecare dintre colegii mei de stand la această expoziție va reprezenta România cu cea mai mare dragoste și responsabilitate. Proiectul Banat – Regiune Gastronomică Europeană este extrem de important atât pentru noi cât și pentru țara noastră. ” (Corina Macri, Președinte Horetim și vicepreședinte FPIOR).

Partenerii care asigură prezența României la evenimentul de la Viena sunt: Consiliul Județean Timiș, Consiliul Județean Arad, Asociațiile Visit Oradea, APDT SIBIU Produs în Banat, Visit Timiș si Horetim, membru fondator al Federației Patronatelor din Industria Ospitalității FPIOR.

Reprezentantul ambasadei de la Viena va susține prezența României la târg

Desi, după cum știm, este o perioada fără un ambasador in funcție la Viena, suntem onorați să îl avem alături de noi pe reprezentantul Ambasadei de la Viena.

“Sunt evenimente care, deși poate nu par importante pentru cei din afara domeniului sau pentru cei veniți de curând în acest sector, dau semnale extrem de importante atât din punct de vedere economic și turistic, cât și din punct de vedere politic. Sperăm că, deși neoficială, prezența României la acest eveniment va fi  un semnal pozitiv din toate punctele de vedere.” (Corina Macri, președinte Horetim si vicepreședinte FPIOR).

Târgul de Turism de la Viena Ferien-Messe Wien este cel mai mare târg de turism din Austria și unul dintre cele mai importante evenimente de profil din Europa. Desfășurat anual în luna ianuarie, târgul marchează startul sezonului turistic pentru piața europeană.

Un Revelion petrecut altfel, cu parfum balcanic, la granița dintre istorie, cultură și peisaje mediteraneene. Europa Travel propune pentru finalul anului 2025 un circuit de 7 zile în Albania, cu autocarul, gândit pentru călători activi, pasionați de locuri noi și cupluri care își doresc o experiență autentică.

Cu plecare pe 28 decembrie 2025, circuitul are un preț accesibil de doar 359 euro/persoană și include transport cu autocar clasificat, 6 nopți de cazare la hoteluri de 4* (ca excepție 3*), mic dejun zilnic și ghid român însoțitor. Detaliile complete despre program, cazare și itinerariu pot fi consultate direct pe pagina ofertei: Revelion în Albania (7 zile).

O călătorie prin Grecia, Albania și Macedonia de Nord

Traseul pornește din București și trece prin Bulgaria, cu oprire la Salonic pentru un tur panoramic ce include Arcul lui Galeriu, Biserica Sfântul Dimitrie și Turnul Alb – simbolul orașului. Prima cazare are loc la Kalambaka, chiar la poalele stâncilor Meteora.

Ziua a doua începe spectaculos, cu vizita la mănăstirile suspendate de la Meteora, un loc unic în lume. Drumul continuă spre Albania, unde oprirea în Gjirokastra – „orașul de piatră”, inclus în UNESCO – oferă turiștilor ocazia să exploreze casele otoman-balcanice și impresionantul castel. Seara, grupul ajunge la Vlora, pe malul Mării Adriatice.

(Albania – Sursă foto: Unsplash)

Revelion pe țărmul albanez

Vlora va fi „casa” turiștilor pentru mai multe nopți. Orașul are o puternică valoare istorică – aici Albania și-a declarat independența în 1912 – dar și o deschidere spre mare și atmosferă mediteraneană.

Excursiile opționale includ:

• Riviera Albaneză și Saranda, cu opriri spectaculoase la Castelul Lekuresi și Pasul Llogara, de unde priveliștile taie respirația.
• Apollonia și Berat, două locuri istorice deosebite: ruinele greco-romane și „orașul celor 1000 de ferestre”, înscris în UNESCO.
• Kruje și Tirana, unde turiștii descoperă fortărețele eroice și capitala cosmopolită a Albaniei.

Momentul culminant este, desigur, seara de Revelion: o cină festivă cu muzică live, dansuri tradiționale, meniu cu preparate locale și internaționale și atmosfera tipică balcanică. Trecerea în 2026 devine astfel o experiență de neuitat, sărbătorită alături de prieteni și oameni veseli.

Orașe cu patrimoniu și povești balcanice

Pe lângă Albania, circuitul oferă ocazia de a explora și alte destinații fascinante:

• Ohrid, supranumit „Ierusalimul Balcanilor”, cu biserici medievale, fortărețe și peisaje încântătoare pe malul lacului;
• Skopje, capitala Macedoniei de Nord, un oraș eclectic, unde istoria otomană se îmbină cu modernul;
• Veliko Târnovo, fosta capitală a Imperiului Bulgar, cu cetatea Tsarevets și străduțe tradiționale.

Astfel, circuitul nu se rezumă doar la Albania, ci devine o adevărată incursiune în inima Balcanilor.

Alte oferte de Revelion pentru toate gusturile

Pentru cei care caută alternative, Europa Travel pune la dispoziție și alte destinații pentru petrecerea nopții dintre ani, de la capitale europene până la zone exotice. Toate pachetele pot fi descoperite în secțiunea specială dedicată: oferte de Revelion.

Iar pentru călătorii care preferă să zboare direct spre destinații îndepărtate, agenția propune și circuite cu avionul – în Asia, Africa sau America – ideale pentru cei care visează la vacanțe exotice sau itinerarii culturale complete.

Cum poți rezerva?

Pentru rezervări rapide sau informații suplimentare despre circuitul Revelion în Albania, turiștii pot scrie direct pe WhatsApp la numărul 0723 153 702 sau pot consulta site-ul oficial europatravel.ro.

Cu un preț accesibil, un program bogat în vizite și experiențe autentice, precum și garanția unei atmosfere festive, Revelionul în Albania se transformă într-o vacanță memorabilă. O oportunitate de a începe anul 2026 cu amintiri de neuitat, în compania Balcanilor pitorești.