Creșterea de 5 procente înseamnă de fapt TVA, inflație, creșteri de prețuri, in timp ce horeca înregistrează pierderi de peste 10 procente.

Zeci de anunțuri cu restaurante de vânzare au apărut în ultima lună 

“Industria ospitalității din România traversează o perioadă în care indicatorii statistici creează o iluzie de stabilitate, în timp ce, în profunzime, mecanismele economice se degradează vizibil. Creșterea cifrei de afaceri raportată la nivelul sectorului nu reflectă o relansare a consumului, ci mai degrabă o adaptare forțată la un context dominat de presiuni fiscale și inflaționiste.” (Valentin Șoneriu, presedinte FPIOR)

“Majorarea TVA-ului de la 9% la 11%, corelată cu o inflație anuală de aproximativ 9,7% în 2025, a determinat o recalibrare generalizată a prețurilor în HoReCa. În acest cadru, evoluția cifrei de afaceri de la aproximativ 7,3 miliarde la 7,8 miliarde, echivalentul unei creșteri de circa 5%, nu semnalează o dinamică economică sănătoasă, ci o ajustare contabilă determinată de scumpiri.” (Călin Cozma, președinte executiv FPIOR)

Efectul este deja vizibil și se resimte tot mai clar în dinamica pieței. Traficul de clienți a scăzut la nivel național, iar consumul devine din ce în ce mai calculat. Clienții nu dispar, dar își schimbă profund comportamentul: ies mai rar, aleg mai atent și reduc experiența la strictul necesar. Bonul mediu crește, însă nu reflectă un apetit mai mare pentru consum, ci prețuri mai ridicate pentru aceleași alegeri.

Această schimbare nu apare izolat, ci în paralel cu o creștere constantă a costurilor din industrie. În acest context, prețurile au crescut deja cu 10-15% în 2026 comparativ cu 2025, ca efect al presiunilor acumulate la nivel operațional. De la materii prime și utilități până la forța de muncă, fiecare verigă a lanțului economic s-a scumpit, iar aceste ajustări au fost, inevitabil, transferate către consumator.

În acest context, Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România atrage atenția asupra unei rupturi tot mai evidente între percepția publică și realitatea economică din industrie, dar și asupra riscurilor majore pe termen scurt și mediu.

„Când vorbim despre o creștere economică alimentată exclusiv de inflație și taxe, nu mai vorbim despre dezvoltare, ci despre o redistribuire forțată a costurilor către consumator. În momentul în care veniturile cresc mai lent decât inflația, progresul devine un regres mascat. Puterea de cumpărare scade, frecvența vizitelor în restaurante se reduce, iar consumul devine mai prudent. Este un semnal clar că piața nu crește sănătos, ci se ajustează la un context din ce în ce mai dificil”, declară Marius Bănică, Vicepreședinte FPIOR. 

Presiunea cumulată a costurilor și scăderea cererii conturează un scenariu tot mai fragil pentru industrie. Estimările arată că între 15% și 25% dintre restaurante ar putea dispărea în cursul anului 2026, dacă actualele tendințe se mențin. Această perspectivă nu mai este una teoretică, ci reflectă o realitate în care sustenabilitatea devine o provocare zilnică pentru operatori.

„Creșterea cifrei de afaceri nu vine dintr-un consum mai mare, ci din ajustări de preț impuse de costurile de funcționare și fiscalitate crescută. Practic, vindem mai scump, dar nu mai mult. În realitate, piața scade, iar presiunea pe operatori devine mai greu de susținut”, explică Nicolae Rusei, Vicepreședinte FPIOR. 

Pe termen mediu, riscul major este intrarea într-un cerc vicios: costurile cresc, prețurile urcă, consumul scade, iar presiunea asupra operatorilor se amplifică. În lipsa unor măsuri care să aducă predictibilitate fiscală și să susțină puterea de cumpărare, această spirală poate accelera contracția sectorului.

Mai mult decât atât, efectele nu se limitează la industrie. HoReCa funcționează ca un barometru social al economiei. Atunci când oamenii încep să reducă ieșirile, să amâne experiențele și să prioritizeze strictul necesar, semnalul transmis este unul clar: nu asistăm doar la o ajustare sectorială, ci la o schimbare profundă de comportament, cu implicații mai largi asupra economiei.

În acest peisaj, creșterea devine o noțiune relativă. Nu mai este despre dezvoltare, ci despre rezistență. Nu mai este despre expansiune, ci despre supraviețuire într-un echilibru fragil.

Industria ospitalității nu cere facilități excepționale, ci un cadru coerent și predictibil, în care regulile jocului să nu se schimbe mai repede decât capacitatea de adaptare a celor care îl joacă. În lipsa acestuia, cifrele vor continua să arate bine pe hârtie, în timp ce realitatea din teren va spune o cu totul altă poveste.

Despre FPIOR
Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR) este organizația patronală reprezentativă la nivel național pentru sectorul HoReCa, având un rol activ în susținerea și dezvoltarea industriei ospitalității. Prin inițiative de colaborare, dialog instituțional și implicare constantă în relația cu autoritățile și mediul economic, FPIOR promovează interesele industriei și contribuie la consolidarea unui cadru favorabil dezvoltării acestui sector.

Articol preluat de pe https://firmedetop.ro/profituri-pe-hartie-pierderi-in-realitate-horeca-creste-doar-in-statistici-statisticile-nu-iau-in-calcul-scumpirile-iar-in-acest-timp-piata-intra-intr-o-zona-de-risc-major/

Președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis, a anunțat într-o postare pe Facebook că juriul care deliberează acordarea titlului de Regiune Gastronomică Europeană a recomandat ca distincția să revină Banatului în anul 2028.

Potrivit acestuia, rezultatul reprezintă „o mare realizare” pentru județul Timiș, dar și pentru Arad și Caraș-Severin, pe care le-a menționat ca parte a unui efort comun….

Vezi tot articolul in iubimtm.ro

Corfu are un farmec aparte, însă mulți călători simt nevoia să exploreze și micile insule din apropiere. Dacă te afli pe coasta de est sau în orașul Corfu, vei vedea în fiecare dimineață ambarcațiuni care pleacă spre sud. Destinația lor este un mic arhipelag format din Paxos și Antipaxos, două locuri care par desprinse din cărțile poștale cu peisaje exotice.

Marea Ionică își schimbă nuanțele pe măsură ce te îndepărtezi de țărmul principal. Trecerea de la albastrul profund la turcoazul aproape fosforescent este primul semn că te apropii de ceva special. Această escapadă îți oferă șansa de a vedea Grecia într-o formă mult mai pură și mai liniștită.

1. De ce merită să pleci din Corfu pentru o zi?

O vacanță pe insula Corfu îți oferă numeroase activități, dar o schimbare de decor este mereu binevenită. Paxos și Antipaxos sunt mult mai mici și păstrează o atmosferă intimă. Deși turismul este prezent, ritmul vieții de aici a rămas unul așezat, dictat de sosirea vapoarelor și de soare.

Accesul se face exclusiv pe apă, ceea ce adaugă o notă de aventură întregii experiențe. Vei vedea stânci calcaroase imense care se scufundă direct în mare și sate pescărești care și-au păstrat arhitectura venețiană. Este o oportunitate excelentă pentru a face fotografii unice și pentru a înota în ape de o claritate rară.

1. Cum ajungi la aceste insule?

Majoritatea turiștilor aleg croazierele organizate care pleacă din portul din Corfu Town sau din Lefkimmi. Drumul durează aproximativ două ore, timp în care poți admira coasta Albaniei și partea sudică a insulei Corfu. Există și varianta de a închiria o barcă privată, dacă preferi un program flexibil și mai multă discreție.

Biletele pot fi achiziționate direct din port sau prin intermediul agențiilor de turism locale. Vasele de croazieră sunt dotate cu bar, zone de relaxare și ghizi care îți vor explica istoria locurilor prin care treci. Dacă ai rău de mare, alege o zi cu vânt slab pentru a te bucura de traversare fără disconfort.

1. Ce poți vedea în Antipaxos?

Antipaxos este prima oprire pentru majoritatea ambarcațiunilor și este o insulă aproape nelocuită permanent. Aici se găsesc unele dintre cele mai frumoase plaje din întreaga Europă. Celebra plajă Voutoumi atrage vizitatorii prin nisipul său alb și fundul mării care reflectă lumina într-un mod spectaculos.

• Voutoumi: O plajă cu pietricele mici la mal și nisip fin în apă.
• Vrika: Situată în nordul insulei, este preferată de cei care vor să înoate lângă stânci.
• Podgoriile locale: Insula este plină de viță de vie din care se produce un vin roșu local foarte apreciat.

Oprirea aici durează de obicei o oră sau două, timp suficient pentru o sesiune de snorkeling. Apa este atât de transparentă încât poți vedea peștii și relieful submarin fără nicio dificultate.

1. Cum sunt Peșterile Albastre din Paxos?

După relaxarea de pe plajele din Antipaxos, traseul continuă de-a lungul coastei vestice a insulei Paxos. Această zonă este faimoasă pentru formațiunile sale geologice impresionante. Peșterile Albastre sunt cavități naturale săpate de eroziunea valurilor în pereții înalți de stâncă.

Căpitanii ambarcațiunilor mici reușesc adesea să intre cu barca direct în interiorul acestor grote. Lumina soarelui se reflectă din adâncuri, creând un efect vizual uimitor unde totul pare să strălucească în nuanțe de azur. Legendele locale spun că Poseidon a lovit insula cu tridentul său pentru a crea un refugiu liniștit pentru el și soția sa, Amfitrita.

1. Ce oferă portul Gaios din Paxos?

Gaios este capitala și principalul port al insulei Paxos, fiind un loc plin de viață și culoare. Intrarea în port este spectaculoasă deoarece se face printr-un canal îngust, protejat de două mici insule verzi, Agios Nikolaos și Panagia. Această așezare te întâmpină cu o faleză lungă, unde sunt ancorate iahturi de lux și bărci de pescuit tradiționale.

Arhitectura este marcată de influența venețiană, cu clădiri în culori pastelate și obloane din lemn. O plimbare pe străduțele înguste din spatele falezei îți va dezvălui mici ateliere de artizanat și magazine de suveniruri. Atmosfera este relaxată, iar localnicii sunt foarte ospitalieri cu cei care le trec pragul.

1. Ce poți mânca în Paxos?

Gastronomia locală se bazează pe ingrediente proaspete, în special pește și fructe de mare prinse în aceeași dimineață. Uleiul de măsline produs în Paxos este considerat unul dintre cele mai bune din Grecia, având un gust intens și o textură fină. Poți încerca preparate tradiționale la tavernele situate chiar pe malul apei.

• Preparate din pește: Încearcă dorada la grătar sau caracatița în sos de vin.
• Plăcinte locale: Grecia este celebră pentru foitajele sale cu brânză feta sau spanac.
• Miere de cimbru: Un deliciu local care se potrivește perfect cu iaurtul grecesc.

Prețurile sunt ușor mai mari decât în alte zone, însă calitatea produselor și cadrul natural justifică acest lucru. Servirea mesei la umbra unei pergole, privind vapoarele care vin și pleacă, face parte din farmecul acestei experiențe.

1. Ce alte sate mai poți vizita în Paxos?

Dacă ai la dispoziție mai mult timp sau ai închiriat o mașină, poți explora și celelalte sate de pe insulă. Loggos și Lakka sunt două alternative excelente la agitația din Gaios. Acestea sunt mai liniștite și păstrează un aer autentic, fiind locuri ideale pentru cei care caută relaxare totală.

Lakka se află într-un golf circular în partea de nord și oferă ape foarte calme, protejate de vânt. Loggos este un sat mic de pescari, cunoscut pentru fabricile vechi de ulei de măsline și tavernele sale excelente. Fiecare așezare are personalitatea sa și merită măcar o vizită scurtă pentru a înțelege diversitatea insulei.

1. Care este cel mai bun moment pentru vizită?

Sezonul turistic începe în luna mai și se termină în octombrie. Lunile iulie și august sunt cele mai aglomerate, iar temperaturile pot depăși 35 de grade Celsius. Dacă preferi temperaturi mai blânde și mai puțină aglomerație, lunile iunie sau septembrie sunt ideale pentru o vacanță pe insula Corfu.

În extrasezon, numărul curselor de feribot și al excursiilor organizate scade considerabil. De asemenea, unele taverne pot fi închise. Verificarea prognozei meteo este obligatorie, deoarece vântul puternic poate duce la anularea plecărilor din port.