Up România, unul dintre jucătorii importanți de pe piața beneficiilor extrasalariale, publică rezultatele unui studiu național realizat împreună cu Reveal Marketing Research privind nivelul de pregătire al companiilor și percepțiile angajaților în contextul Directivei europene privind transparența salarială. Datele relevă un decalaj semnificativ între cele două părți: angajatorii și angajații percep diferit transparența, echitatea și comunicarea salarială, chiar dacă ambele tabere sunt familiarizate cu schimbările legislative care urmează.

România intră în era transparenței salariale cu un deficit de încredere între angajați și angajatori

Chiar dacă directiva nu și-a produs încă efectele, potrivit studiului, 76% dintre angajatori recunosc existența unor diferențe salariale între persoane aflate pe roluri comparabile și le explică prin factori precum performanța, experiența profesională sau negocierea individuală. În același timp, 59% dintre angajați consideră că există diferențe salariale nejustificate și doar 27% declară că au un nivel ridicat de încredere în echitatea sistemului salarial.

Datele sugerează că principala provocare pentru companii nu este existența diferențelor salariale în sine, ci capacitatea de a le explica și justifica într-un mod clar și credibil.

Companiile cunosc Directiva europeană, dar puține se consideră pregătite pentru implementare

Majoritatea angajaților și angajatorilor sunt familiarizați cu Directiva privind transparența salarială. 72% dintre angajați au auzit deja de noile prevederi europene, iar 8 din 10 spun că ar fi mai predispuși să aplice la companii care afișează salariul și pachetul de beneficii extrasalariale complet în anunțurile de recrutare.

În rândul angajatorilor, 52% declară că au un nivel mediu sau ridicat de familiarizare cu Directiva. Cu toate acestea, doar 19% consideră că mediul de afaceri din România este pregătit pentru implementarea acesteia.

„Directiva privind transparența salarială reprezintă una dintre cele mai importante schimbări care vor influența relația dintre angajatori și angajați în următorii ani. Dincolo de obligațiile de conformare, vorbim despre o transformare profundă a modului în care organizațiile construiesc încredere și explică deciziile legate de remunerare. Abordăm activ acest subiect, aducând la aceeași masă specialiști în resurse umane, experți în legislația muncii și lideri de business, prin webinarii, sesiuni de informare și inițiative dedicate mediului de afaceri. Studiul realizat împreună cu Reveal Marketing Research reprezintă un nou pas în acest demers și oferă o imagine clară asupra nivelului actual de pregătire a pieței din România, precum și asupra provocărilor pe care organizațiile trebuie să le gestioneze în perioada următoare.”, a declarat Elena Pap, CEO Eurasia Upcoop Group și CEO Up România.

Angajații cer mai multă transparență decât cred companiile că oferă

Percepția asupra transparenței salariale diferă semnificativ între cele două categorii analizate. În timp ce 96% dintre angajatori declară că își comunică politicile salariale cel puțin parțial și 43% consideră că o fac în mod transparent, doar jumătate dintre angajați percep angajatorul ca fiind transparent în privința remunerării.

Mai mult, doar 49% dintre angajați consideră că regulile și criteriile de stabilire a salariilor sunt clare, iar 33% declară că nu au acces la niciuna dintre informațiile salariale evaluate – interval salarial, criterii de performanță, grile sau politici de creștere. Lipsa accesului este mai accentuată în rândul angajaților entry-level (48%) și în IMM-uri (39%).

Transparența salarială scoate la suprafață o problemă profundă: lipsa standardizării proceselor de salarizare

Rezultatele studiului arată că multe organizații se află încă într-o etapă de construcție a infrastructurii necesare pentru implementarea transparenței salariale. Doar 30% dintre angajatori declară că au procese de salarizare bine standardizate, 33% au grile salariale complete, iar numai 21% au politici salariale complet formalizate.

Costurile, complexitatea sistemelor de compensare și gestionarea reacțiilor angajaților sunt principalele provocări asociate implementării Directivei, resimțite mai intens de companiile mari, cu peste 250 de angajați, și de multinaționale, unde toate barierele analizate sunt menționate semnificativ mai frecvent decât media.

Principalele priorități ale angajatorilor pentru următoarele 12 luni vizează revizuirea pachetelor de beneficii (43%), definirea grilelor salariale (31%) și pregătirea managerilor (31%), semn că organizațiile se concentrează pe consolidarea fundamentelor necesare înainte de a putea comunica transparent.

Angajații văd transparența salarială ca pe un plus de încredere, angajatorii o privesc prin prisma riscurilor

Cifrele spun totul: 41% dintre angajați susțin că ar accepta un salariu ușor mai mic la o companie percepută ca transparentă, disponibilitatea fiind mai ridicată în rândul angajaților mid-level (53%) și din multinaționale (47%). Aproape 80% ar aplica mai degrabă la un angajator care afișează salariul în anunțuri, iar 43% spun că transparența le-ar crește direct încrederea în companie.

De cealaltă parte, doar 21% dintre angajatori văd în transparența salarială un avantaj major de employer branding, deși recunosc efectele pozitive pe care aceasta le-ar putea avea asupra atractivității și recrutării. Principalele riscuri percepute rămân apariția nemulțumirilor (49%) și a conflictelor interne (42%), îngrijorări mai accentuate în companiile mari.

Beneficiile extrasalariale susțin percepția de echitate, completând o remunerație considerată corectă

33% dintre angajați consideră că beneficiile contribuie mult sau foarte mult la percepția unui salariu corect, procentul urcând la 43% în rândul managementului. Cele mai importante beneficii rămân tichetele de masă (54%), iar 64% dintre respondenți apreciază că beneficiile le sunt comunicate transparent.

Echitatea salarială există pe agenda companiilor, însă procesele sunt încă neuniforme

Companiile declară că utilizează diverse mecanisme pentru gestionarea diferențelor de remunerare. Cea mai frecventă abordare este alinierea treptată a salariilor în timp (36%), strategie adoptată în special de organizațiile mari, cu peste 250 de angajați (53%) și de multinaționale (49%). Cu toate acestea, aproape un sfert dintre angajatori (22%) afirmă că organizația lor nu are încă o abordare clară pentru gestionarea acestor diferențe.

Studiul arată că analiza diferențelor salariale de gen este prezentă în majoritatea organizațiilor, însă de cele mai multe ori este realizată ocazional (45%), în timp ce monitorizarea constantă rămâne limitată la doar 16% dintre respondenți. Atunci când sunt identificate diferențe salariale de gen, 73% dintre companii declară că iau cel puțin parțial măsuri pentru corectarea acestora, procesele fiind mai mature în cazul multinaționalelor.

În același timp, rezultatele evidențiază lipsa unor practici unitare în ceea ce privește salarizarea angajaților care revin din concediul de maternitate. Cea mai frecventă abordare este ajustarea parțială a salariului (30%), în timp ce doar 15% dintre organizații declară că aliniază remunerația la nivelul pieței sau al echipei după revenirea din concediu. Datele sugerează că această zonă rămâne una dintre oportunitățile importante pentru consolidarea echității salariale în organizațiile din România.

Studiul privind transparența salarială a fost realizat de Reveal Marketing Research pentru Up România în luna mai 2026, pe un eșantion de 1.200 de respondenți din mediul urban, dintre care 800 de angajați și 400 de reprezentanți ai angajatorilor (specialiști HR, manageri și antreprenori). Datele au fost colectate online, prin interviuri auto-administrate (CAWI), iar durata medie de completare a chestionarului a fost de 15–20 de minute.

Articol preluat din StiriCompanii.ro

Inițiativa pornește dintr-o echipă în care directorul tehnic, el însuși o persoană cu dizabilitate locomotorie, coordonează inginerii care construiesc sisteme industriale pentru clienți privați, instituții publice și sectorul de apărare.

Omul care coordonează echipa de ingineri a UZINEX construiește, zi de zi, sisteme industriale pentru fabrici, instituții de stat și sectorul de apărare. Are un picior amputat. Din această vară, UZINEX deschide aceeași expertiză și pentru oameni pe care piața muncii i-a lăsat în afara ei: prin ceea ce compania consideră a fi primul centru din România în care persoanele cu dizabilități locomotorii învață gratuit să programeze roboți industriali și să opereze echipamente de înaltă tehnologie.

Centrul — UZINEX Industry 4.0 Academy — va fi lansat la sediul companiei din Tehnopolis Iași.

În România, doar 17% dintre persoanele cu dizabilități au un loc de muncă, comparativ cu o medie de peste 50% în Uniunea Europeană (sursă: Consiliul Economic și Social, decembrie 2025, pe baza datelor Eurostat). Cursurile de reconversie disponibile le direcționează cel mai adesea spre meserii slab plătite. UZINEX propune exact opusul: formare în meserii de viitor — programatori și operatori de roboți, operatori de echipamente industriale, proiectanți pentru imprimare 3D și aplicații cu inteligență artificială — domenii în care competențele sunt rare și bine plătite.

Formarea folosește echipamente reale din industrie, nu simulatoare. UZINEX dispune deja la sediu de cinci tehnologii de frontieră: lasere de sudură, de gravare și de curățare, imprimantă 3D și sisteme de inteligență artificială. La acestea se adaugă cobotul Astorino, cu programare în limbaj nativ Kawasaki — același folosit pe roboții din fabrici — adus la sediul UZINEX de Marius Rădulescu (Kawasaki) și care urmează să fie integrat în programul de formare.

Programul este gratuit pentru cursanți și include o metodologie adaptată dizabilităților locomotorii, mentorat individual și, la final, un portofoliu cu demonstrație practică filmată și o recomandare din partea echipei tehnice UZINEX. Compania își pune apoi la dispoziție rețeaua de clienți și parteneri industriali pentru integrarea profesională a absolvenților.

„Noi nu facem caritate. Construim acces”, spune Sorin Baciu, Director General UZINEX. „Diferența dintre 17% în România și peste 50% în Europa nu se închide cu compasiune, ci cu competențe reale și tehnologie pe care piața chiar le plătește. Misiunea noastră a fost mereu să eliminăm bariera dintre oameni și tehnologia industrială avansată. Acest centru este forma ei cea mai directă.”

„Roboții industriali nu te întreabă cum mergi. Te întreabă dacă știi să-i programezi”, spune Cristian Munthiu, director tehnic al UZINEX. „Eu conduc o echipă de ingineri în fiecare zi. Vreau ca oamenii care trec prin acest centru să plece cu aceeași certitudine cu care lucrez eu: limitarea e a pieței, nu a noastră.”

Pentru UZINEX, proiectul este o extensie firească a felului în care compania înțelege industria: tehnologie avansată, accesibilă oamenilor pe care piața îi trece cu vederea. Metodologia și curriculumul centrului vor fi publicate gratuit, pentru ca modelul să poată fi replicat de orice companie din țară.

Lansarea are loc în perioada în care UZINEX participă la un program național dedicat afacerilor cu impact, unde își propune să obțină susținerea necesară pentru a dezvolta și extinde Academia la scară națională.

Lansarea oficială a centrului, cu o demonstrație live a echipamentelor, este programată la Tehnopolis Iași. Persoanele interesate, partenerii și organizațiile care lucrează cu persoane cu dizabilități pot afla detalii contactând direct compania.Despre UZINEX UZINEX este un integrator industrial din Iași, care furnizează echipamente grele și tehnologie la cheie pentru sectorul privat, instituții de stat și sectorul de apărare.  Compania este în curs de acreditare NATO pentru prima centrală fotovoltaică mobilă produsă în România.

București, 9 iunie 2026: Într-o lume tot mai imprevizibilă, părinții nu se mai gândesc doar la performanța academică a copiilor lor, ci la adulții care vor deveni. Încrederea în sine, creativitatea, inteligența emoțională și capacitatea de adaptare au devenit prioritățile unei noi generații de părinți care încearcă să pregătească copiii pentru o lume aflată în continuă schimbare. Acestea sunt o parte dintre concluziile noului studiu „Play Well” 2026, realizat de către Grupul LEGO, despre modul în care copilăria, joaca și viața de familie evoluează astăzi.

Joaca, din relaxare în instrument de dezvoltare

Părinții și copiii nu mai privesc joaca doar ca pe o pauză de la rutină. Conform studiului, 73% dintre părinți, la nivel global, se tem că, fără joacă, cei mici nu vor dezvolta competențele necesare pentru viitor. În România, cifrele ne spun că 95% dintre părinți spun că joaca este la fel de importantă ca educația formală și, în același procent, consideră că aceasta contribuie direct la dezvoltarea abilităților de care copiii vor avea nevoie ca adulți.

Părinții din România prioritizează tot mai mult încrederea în sine (60%), comunicarea (56%) și creativitatea (52%) ca abilități esențiale pentru succesul viitor al copiilor lor, competențe pe care părinții le asociază tot mai des și cu beneficiile jocului. Inteligența emoțională (28%) se numără, de asemenea, printre competențele cel mai apreciate, înaintea unor indicatori tradiționali precum performanța academică (16%) sau competențele STEM (8%).

„Conversația despre copilărie și viitor se schimbă. Părinții nu se mai uită doar la performanța academică, ci la competențele socio-emoționale de care copiii lor vor avea nevoie într-o lume aflată în continuă transformare. Noul studiu „Play Well” 2026, realizat de Grupul LEGO, confirmă ceea ce mulți părinți simt deja: joaca este modul în care copiii își dezvoltă încrederea, creativitatea și inteligența emoțională pe care le vor purta cu ei toată viața. Tocmai de aceea, credem cu tărie că abilitățile de care copiii de astăzi vor avea nevoie ca adulți se formează și în momentele de joacă în familie”, a declarat Agnieszka Poremska-Ledzion, General Manager LEGO® România.

Joaca devine parte din modul în care copiii învață și nu mai este considerată doar o formă de relaxare

Datele studiului arată că părinții și copiii văd joaca drept unul dintre cele mai naturale moduri prin care cei mici învață, experimentează și capătă încredere.

• 89% dintre părinți și 92% dintre copii spun că joaca este unul dintre principalele moduri prin care copiii învață.
• 91% dintre copii spun că prin joacă au curajul să încerce lucruri noi fără teama de a greși.
• 96% spun că cel mai distractiv lucru este să construiască din propria imaginație.

În același timp, imaginația rămâne unul dintre cele mai importante spații de exprimare prin joacă pentru cei mici:

• 96% dintre copii spun că cel mai distractiv lucru este să construiască din propria imaginație;
• iar 93% spun că joaca le oferă libertatea să exploreze și să creeze fără limite.

Joaca începe să își facă loc în rutina de zi cu zi a familiilor​

Rutinele aglomerate și responsabilitățile zilnice lasă tot mai puțin spațiu pentru momentele petrecute împreună, iar copiii din România resimt cel mai acut această lipsă.

• 53% dintre părinți indică treburile casnice ca principală barieră
• 47% spun că programul încărcat afectează timpul dedicat jocului

Astfel, 43% dintre copiii români spun că nu sunt mulțumiți de cât timp se joacă, față de 28% la nivel global.

Totuși, studiul aduce și un semnal optimist: 1 din 2 familii care, în urmă cu doi ani, nu se mai jucau deloc împreună au reintrodus joaca în rutina lor de zi cu zi.

Vestea bună? Mai puțin de o oră pe zi poate schimba această statistică.

Doar 43 de minute de joacă pe zi pot crește fericirea întregii familii cu până la 45%

Potrivit studiului realizat de Grupul LEGO, „Play Well” 2026, realizat în 30 de țări, inclusiv România, familiile care se joacă împreună cel puțin 43 de minute pe zi pot atinge un nivel de fericire semnificativ mai ridicat.

România explorează rolul jocului

Prin intermediul platformei romaniasejoaca.ro, familiile din întreaga țară pot descoperi Scorul Fericirii prin Joacă, un instrument de conștientizare inspirat de concluziile studiului „Play Well” 2026, realizat de Grupul LEGO.

Construit pornind de la una dintre cele mai optimiste concluzii ale studiului, că familiile care se joacă împreună cel puțin 43 de minute pe zi raportează niveluri semnificativ mai ridicate de fericire, instrumentul îi ajută pe participanți să exploreze relația evidențiată de cercetare dintre timpul petrecut jucându-se împreună și starea de bine în familie.

Creat pentru a încuraja reflecția și conștientizarea rolului pe care joaca îl poate avea în viața de zi cu zi, demersul contribuie totodată la construirea unei imagini mai ample despre modul în care familiile din România fac loc jocului astăzi.

Datele prezentate fac parte din studiul „Pay Well” 2026, realizat de Grupul LEGO, alături de Edelman DXI, pe baza răspunsurilor a 45.000 de participanți din 30 de țări, colectate în perioada decembrie 2025 – ianuarie 2026. Eșantionul a inclus 30.000 de părinți cu copii cu vârste între 1 și 12 ani și 15.000 de copii cu vârste între 5 și 12 ani.