Afaceri
Economie imediată de 15% la factura de curent. Topul ofertelor alternative ale furnizorilor | JiulAZI

Persoanele care părăsesc piaţa reglementată de furnizare a energiei electrice află că, în piaţa liberă, preţurile sunt mai mici. La pachet cu preţurile mai mici vin însă şi anumite condiţii restrictive, precum un termen limitat al contractului (un an, maximum doi) şi imposibilitatea de a mai reveni vreodată în reglementat, unde statul încă are pârghii să intervină pe preţ.
Ne folosim de comparatorul de tarife pus la dispoziţie pe site-ul propriu de Autoritatea pentru Reglementare în Energie. Pentru a avea o imagine corectă, trebuie să uniformizăm nomenclatorii comparaţiei: joasă tensiune, fără tarifele reglementate incluse, între 1.000 şi 2.500 de kWh anual. Luăm în considerare patru mari oraşe din ţară, corespunzătoare ariei de distribuţiei a a celor patru furnizori impliciţi, de Ultimă Instanţă: Bucureşti, pentru Enel Energie Muntenia, Iaşi, pentru E.ON Energie, Craiova, pentru CEZ şi Cluj – Napoca, pentru Electrica Furnizare.
Mai întâi de toate, trebuie precizat că energia contează în proporţie de circa 40% în preţul final, retul fiind transport, distribuţie, taxe încasate de stat. Aşadar, o economie de 20% la preţul de vânzare al energiei în piaţa liberă înseamnă o factură mai mică cu aproximativ 8%.
Bucureşti: Preţul reglementat al Enel Energie Muntenia este de 0,24 lei/kWh. Pe piaţa liberă, avem mai multe oferte mai avantajoase decât pe reglementat. Cea mai bună este a Tinmar Ind, care vine cu 0,18 lei/kWh, adică mai ieftin cu 25% (11% în factură), o economie considerabilă. Oferta celor de la Tinmar este însă valabilă doar o lună. A doua cea mai bună ofertă este a Restart One, care vine cu un preţ de 0,183 lei/kWh, mai mic cu 24% (10,5% în factură) faţă de referinţă. Și această ofertă este limitată la doar 40 de zile. Fidelis proprune 0,2 lei/kWh, mai puţin cu 20% (8% în factură) faţă de reglementat.
Mai sunt încă cel puţin 10 alte oferte al furnizorilor din piaţa liberă cu un preţ mai bun decât al funrizorului implicit Enel Energie Muntenia. Culmea, chiar acest furnizor vine pe piaţa liberă cu o ofertă mai avantajoasă decât pe reglementat, astfel încât se poate obţine o factură mai mică rămânând client al aceleiaşi firme. Nu este un lucru surprinzător ca aceeaşi firmă să concureze pe aceeaşi clienţi, pe două pieţe, având în vedere că fiecare alegere comportă avantaje şi dezavantaje, pe care le vom detalia.
Cluj-Napoca: Preţul Reglementat al Electrica este de 0,27 lei/kWh. Pe piaţa liberă, cele mai bune trei oferte sunt aceleaşi ca şi la Bucureşti, Tinmar, Restart One şi Fidelis, la aceleaşi niveluri de preţ. Având în vedere referinţa mai mare, reducerea din piaţa liberă este aici şi mai mare, peste 30% (13% în factură).
Iaşi: E.ON are un preţ reglementat de 0,287 lei/kWh. Ofertele mai bune din piaţa liberă sunt aceleaşi, dar având în vedere referinţa, economia maximă care se poate face este de aproape 35%, adică 15% în factură.
Craiova: Situaţia este la fel ca la Iaşi, economia realizată aceeaşi, având în vedere referinţa CEZ de 0,28 lei/kWh.
Aşadar, trecerea în piaţa liberă aduce, în nici o lună, o economie de până la 15% la factura la curent. Dar cum se face această trecere, pas cu pas?
Schimbarea furnizorului, posibilă şi dacă ai datorii la cel vechi
Consumatorul casnic de energie electrică poate încheia contracte pentru furnizare negociată cu orice deţinător de licenţă de furnizare a energiei electrice care activează în piaţa cu amănuntul, negociind cu acesta atât preţul, cât şi clauzele contractului. Se completează o cerere, online sau prin poştă, şi, mai departe, se ocupă firma. Transferul la un alt furnizor se poate face chiar dacă înregistraţi restanţe la vechiul furnizor. În cazul în care decideţi să nu le plătiţi, vechiul furnizor nu se poate opune transferului, urmând a-şi recupera creanţa prin metode legale. Schimbarea furnizorului nu presupune şi schimbarea contorului de curent şi nici modificarea reţelei de distribuţie, care rămâne aceeaşi. Transferul clientului se face doar scriptic.
Chiar ANRE, autoritatea cu atribuţii în reglementarea pieţei locale de energie, recomandă trecerea în piaţa liberă, pentru avantaje financiare, având în vedere că piaţa funrizorilor impliciţi, pe care instituţia o reglementează , va fi mereu mai scumpă, pentru că reprezintă soluţia cea mai sigură la oscilaţiile de preţ din piaţă, lucru care vine la pachet cu un cost suplimentar. „În prezent, clienţii casnici au posibilitatea de a-şi schimba gratuit, în maxim 21 de zile, furnizorul şi pot încheia contracte în regim concurenţial, cu oricare dintre furnizorii activi pe piaţa de energie electrică din România, acest serviciu nefiind limitat la o anumită zonă geografică de deservire. În acest sens, ANRE recomandă clienţilor casnici să parcurgă, cu atenţie, toate informaţiile prezentate de furnizori, în vederea alegerii celei mai avantajoase oferte“, precizează reprezentanţii ANRE.
La vremuri noi, tot noi…
De la startul (2015), procesului de liberalizare a pieţei de energie pentru cei nouă milioane de clienţi casnici din România şi până în prezent, 1 milion de persoane au trecut la un alt furnizor. Procesul de schimbare a furnizorului s-a accelerat în ultimii doi ani, pentru că firmele au venit cu oferte spectaculoase în încercarea lor de a atrage clienţi. Anul trecut, de exemplu, se putea face o economie la factură de chiar 28%. După convulsiile de anul trecut din piaţa energiei, cu preţuri care au urcat şi cu 300%, mulţi dintre furnizori nu şi-au mai putut păstra ofertele pentru potenţialii clienţi. De fapt, mulţi dintre furnizori au şi dipărut, intrând în faliment, astfel încât şi piaţa liberă a ajuns tot o competiţie între cei patru „mari”: Enel, CEZ, E.ON şi Electrica. Potrivit datelor ANRE, din 1,07 milioane de persoane care au ales să schimbe furnizorul, 0,96 milioane au rămas la aceeaşi firmă, una dintre cele patru menţionate. Restul celor 80 de furnizori autorizaţi s-au luptat între ei pentru 100.000 de clienţi, dovadă că atunci când eşti deja o companie solidă, tot tu faci jocurile pe piaţă.
…cu avantaje şi dezavantaje
Există beneficii certe prin schimbarea frunizorului. În primul rând, garanţia preţului pe perioada de derulare a contractului, indiferent de ceea ce se întâmplă în piaţă. Contractele furnizorilor presupun existenţa unui preţ ferm pe kWh, pe toată durata contractului, un an sau doi, indiferent de costurile pe care le are furnizorul cu achiziţia energiei. În cazul în care consumatorii rămân în sistemul reglementat, preţul se va schimba de cel puţin două ori pe an (de obicei în iunie şi ianuarie), momente la care ANRE va aviza tarifele finale, iar aceste tarife vor ţine cont de preţul energiei electrice din piaţă, pe care furnizorii o vor achiziţiona pentru clienţii lor. Astfel, clienţii sunt expuşi la variaţiile de preţ de pe piaţa energiei, inclusiv piaţa spot. Un exemplu bun este 2017, când factura a crescut cu peste 10% din pricina fluctuaţiilor de piaţă. Reversul medaliei este că alegerea pieţei libere nu presupune şi informarea asupra a ceea ce se va întâmpla cu preţul după perioada asumată în contract.
În al doilea rând vorbim de nivelul preţului. Tarifele practicate de furnizori pentru piaţa concurenţială sunt mai mici decât cele practicate de marii furnizori de ultimă instanţă (FUI) pentru clienţii care rămân alimentaţi în regimul vechi, de serviciu universal. Dar trebuie citit cu maximă atenţie contractul, pentru că poate ascunde capcane, precum diverse taxe cerute de furnizor, sau un abonament de rezervare zilnică, care poate să impună ca preţul final plătit să nu fie chiar acela cu care aţi fost atras să semnaţi. Deci, atenţie!
Fie că rămân la acelaşi furnizor, dar trec pe contracte pe piaţa liberă, fie că schimbă şi furnizorul, consumatorii de energie electrică trebuie să ştie că această mutare nu prezintă vreun risc de a rămâne fără curent. În cazul în care furnizorul ales dă faliment, locul de consum este preluat automat de furnizorul de ultimă instanţă al zonei (unul dintre cei patru mari), în regim de serviciu universal. Clientul nu va rămâne niciun moment fără energie electrică. Este adevărat că, în perioada în care trece automat în regim de serviciu universal, va plăti preţurile avizate.
România are circa nouă milioane de consumatori casnici de energie electrică, arondaţi celor peste 80 de furnizori cu licenţă. Dacă firmele care vând energia sunt multe, reţelele de distribuţie sunt doar patru, împărţite pe regiuni: Enel, CEZ, E.ON şi Electrica.
„Clienţii casnici au posibilitatea de a-şi schimba gratuit, în maxim 21 de zile, furnizorul şi pot încheia contracte în regim concurenţial, cu oricare dintre furnizorii activi pe piaţa de energie electrică din România, acest serviciu nefiind limitat la o anumită zonă geografică de deservire.”
ANRE
(Articol publicat în ediţia revistei Capital de luni, 27 august 2018. Publicaţia este disponibilă la centrele de difuzare a presei din întreaga ţară.)
Afaceri
Independența de ecosisteme: Cum să nu fii captivul unei platforme
Multe companii își construiesc prezența digitală pe platforme populare, fără să ia în calcul un aspect esențial: controlul. La început, aceste soluții par rapide și eficiente. În timp, limitele devin evidente.
Dependenta de un ecosistem închis poate afecta direct flexibilitatea, costurile și capacitatea de dezvoltare.
Ce înseamnă dependența de platformă
Dependența apare atunci când:
- nu ai acces real la cod
- funcționalitățile sunt limitate
- modificările depind de platformă
- costurile sunt impuse extern
În aceste situații, business-ul este legat de deciziile unui sistem asupra căruia nu are control.
Pentru companiile care urmăresc control total, o abordare bazată pe independenta digitala online oferă libertate reală de dezvoltare.
Limitările ecosistemelor închise
Platformele de tip „all-in-one” oferă simplitate, dar vin cu restricții:
- personalizare limitată
- integrare dificilă
- performanță controlată extern
- costuri variabile
Aceste limite apar odată cu creșterea business-ului.
Controlul asupra platformei
Un sistem propriu oferă:
- acces complet la cod
- posibilitatea de modificare
- integrare fără restricții
- adaptare rapidă
Acest control devine esențial în proiecte serioase.
Impactul asupra costurilor
Dependenta de platforme externe poate genera:
- taxe lunare
- costuri suplimentare pentru funcționalități
- limitări care impun upgrade-uri
Pe termen lung, costurile cresc.
Scalabilitatea
Platformele standard nu sunt construite pentru nevoi specifice.
Când business-ul crește:
- apar limitări
- performanța scade
- extinderea devine dificilă
Un sistem independent permite scalare fără blocaje.
Greșeli frecvente
Cele mai întâlnite:
- alegerea unei platforme doar pentru simplitate
- ignorarea limitărilor pe termen lung
- lipsa unei strategii
- focus pe costul inițial
Aceste decizii afectează dezvoltarea.
Diferența dintre rapid și sustenabil
O platformă rapidă de implementat nu este neapărat eficientă pe termen lung.
Un sistem bine construit necesită mai mult timp, dar oferă stabilitate și control.
Integrarea cu alte sisteme
Business-urile moderne au nevoie de integrare:
- CRM
- sisteme interne
- aplicații externe
Platformele limitate fac aceste integrări dificile.
Libertatea de dezvoltare
Independența înseamnă posibilitatea de a decide:
- cum evoluează platforma
- ce funcționalități sunt adăugate
- cum este optimizată
Această libertate este esențială.
Alegerea corectă
Decizia nu este despre tehnologie, ci despre control.
Companiile care își păstrează independența digitală pot crește fără limitări impuse extern.
Afaceri
CONSTRUCȚIILE SUSTENABILE ȘI REZILIENȚA: BĂNCILE ȘI ASIGURATORII – PARTENERI CHEIE LA NIVEL GLOBAL
În contextul unor fenomene meteorologice extreme din ce în ce mai frecvente, construcțiile sustenabile devin treptat o temă centrală pentru managementul riscurilor, reziliența teritorială și conservarea valorii economice și a activelor — depășind sfera performanței de mediu.
Ediția 2026 a Barometrului Construcțiilor Sustenabile, publicat de Observatorul pentru Construcții Sustenabile al Saint-Gobain, evidențiază totuși o discrepanță persistentă: deși actorii financiari recunosc importanța adaptării și a rezilienței mediului construit, integrarea acestora în deciziile de investiții, finanțare și asigurare rămâne limitată, din cauza beneficiilor insuficient demonstrate.
Băncile și asiguratorii: un nivel consistent, dar incomplet de conștientizare
Pentru prima dată de la lansarea sa în 2023, Barometrul Construcțiilor Sustenabile include un studiu calitativ internațional, axat pe adaptare și reziliență, realizat în rândul celor care activează în sectorul financiar – bănci comerciale, bănci de dezvoltare și asiguratori.
Această nouă componentă completează sondajul cantitativ internațional realizat anual (4.800 de actori implicați și 30.000 de cetățeni din 30 de țări).
Rezultatele arată că adaptarea la schimbările climatice și reziliența câștigă teren peste tot: atât în rândul actorilor financiari, cât și al celorlalți factori implicați (26% dintre mențiuni, în creștere cu 5 puncte față de 2025, după un avans deja semnificativ în anul precedent) și al cetățenilor intervievați.
Aceste dimensiuni se referă la capacitatea clădirilor și infrastructurii de a face față riscurilor climatice, de a absorbi șocurile și de a-și păstra valoarea în timp. Cu toate acestea, ele întâmpină încă dificultăți în a deveni criterii de structură în modelele economice și rămân greu de transpus operațional în deciziile privind creditarea sau alocarea capitalului.
Obstacolul principal: lipsa unei rentabilități demonstrate a investiției
Toți actorii consultați în cadrul Barometrului sugerează aceeași explicație: necesitatea de a demonstra clar rentabilitatea investițiilor în proiecte de adaptare și reziliență.
Spre deosebire de reducerea emisiilor de CO₂, care beneficiază de indicatori larg standardizați, reziliența se bazează pe beneficii pe termen lung, tratate probabilistic și adesea indirecte: reducerea pierderilor viitoare, continuitatea activității și conservarea valorii activelor.
Ca urmare, costurilor imediate și vizibile, uneori semnificative, le sunt contrapuse beneficii mai difuze, care sunt încă insuficient integrate în modelele financiare și de asigurare.
Transformarea rezilienței într-un atu economic
Pentru a accelera transformarea sectorului și tranziția către construcții sustenabile, este acum urgent ca reziliența să fie transformată într-un motor al performanței economice, al competitivității și al reducerii riscurilor.
Barometrul arată că 47% dintre actorii implicați consideră că domeniul construcțiilor sustenabile creează mai multă valoare decât construcțiile tradiționale — o evaluare care rămâne totuși prea fragilă, în special în Europa și regiunea Asia-Pacific.
În plus, trei pârghii cheie se conturează pentru a consolida sprijinul celor mai reticenți respondenți (6% dintre actorii implicați) în vederea continuării dinamicii în construcțiile sustenabile:
- concretizarea beneficiilor;
- garantarea performanței reale pentru utilizatori;
- demonstrarea competitivității economice a soluțiilor.
Instituțiile financiare joacă un rol esențial
În acest context, băncile și asiguratorii ocupă o poziție strategică: prin integrarea mai sistematică a aspectelor legate de adaptare și reziliență în procesele lor decizionale, pot juca un rol decisiv în trecerea de la o simplă ambiție comună la transformarea la scară largă a sectorului construcțiilor.
Acest lucru necesită progrese pe mai multe planuri:
- dezvoltarea unor repere și standarde mai operaționale;
- o mai bună transpunere financiară a riscurilor fizice;
- structurarea unor instrumente financiare adaptate;
- integrarea mai sistematică a rezilienței în evaluarea proiectelor și a portofoliilor.
Percepția domeniului construcțiilor sustenabile în România
Unul dintre rezultatele relevante pentru România evidențiază un nivel ridicat de familiaritate cu conceptul de construcții sustenabile printre actorii din sector. La nivel global, gradul de familiarizare cu acest concept s-a stabilizat în 2026: 67% dintre părțile interesate declară că înțeleg în mod clar ce presupune, iar 94% au auzit cel puțin o dată de construcțiile sustenabile. În acest context, România se remarcă printr-un nivel de informare semnificativ, 86% dintre respondenții din domeniu declarând că sunt familiarizați cu acest concept, comparativ cu media europeană de 69%.
Nivelul de familiarizare cu construcțiile sustenabile este ridicat în România și în rândul populației generale, unde 65% dintre respondenți declară că sunt familiarizați cu acest concept. Prin comparație, nivelul mediu global e de 39%, cel european e de 33%, în timp ce în alte piețe europene, precum Republica Cehă, acest procent scade la doar 14%, evidențiind un decalaj major de informare la nivel regional.
În ciuda unui nivel ridicat de familiarizare cu conceptul de construcții sustenabile, respondenții români care au o legătură cu domeniul au o înțelegere mai scăzută a elementelor concrete care definesc acest concept, comparativ cu media europeană. Doar 44% asociază construcțiile sustenabile cu reducerea amprentei de carbon a clădirilor, față de 69% la nivel european. Diferențe semnificative se observă și în cazul altor practici esențiale: utilizarea materialelor locale (31% vs. 56%), prioritizarea renovării clădirilor existente (31% vs. 59%), reutilizarea materialelor (39% vs. 69%) și reciclarea acestora (34% vs. 67%). Aceste decalaje indică o nevoie clară de aprofundare a înțelegerii operaționale a sustenabilității în sectorul construcțiilor din România.
Publicul din România manifestă un nivel ridicat de susținere pentru dezvoltarea construcțiilor sustenabile. Astfel, 72% dintre respondenți consideră că a construi mai sustenabil reprezintă o prioritate clară, comparativ cu 63% la nivel global. Acest rezultat indică un nivel puternic de așteptare din partea populației și poziționează România printre piețele în care presiunea publică poate accelera adoptarea practicilor sustenabile în sectorul construcțiilor.
În ansamblu, datele pentru România arată că piața locală beneficiază de un context favorabil: interesul public este puternic, iar gradul de familiarizare cu tema este ridicat. Următoarea etapă pentru accelerarea transformării sectorului este însă consolidarea înțelegerii concrete a ceea ce presupun, în practică, construcțiile sustenabile.
Cea de-a 4-a ediție completă a Barometrului Construcțiilor Sustenabile este disponibilă pe saint-gobain.com. De reținut că este necesară completarea unui formular scurt pentru a accesa versiunea integrală.
Afaceri
Românii încep să calculeze corect: locuința „verde” nu mai e un moft, ci o investiție care se plătește singură
Interesul pentru locuințe eficiente energetic crește vizibil, dar decizia finală rămâne blocată de percepția costului inițial.
Datele indică, însă, o schimbare de mentalitate. În timp ce studiile internaționale arată că doar o treime dintre proiectele de construcții sustenabile ajung să fie implementate, în România există deja comunități care trăiesc de peste un deceniu beneficiile reale ale locuirii verzi.
Piața rezidențială din România intră într-o etapă de maturizare în care criteriul dominant începe să se schimbe: de la „cât costă casa” la „cât costă să trăiești în ea.”
Tot mai mulți români încep să înțeleagă impactul direct al eficienței energetice asupra bugetului personal. Un studiu recent arată că 77% dintre proprietari au investit deja în ultimii ani în măsuri de eficiență energetică, principalul motiv fiind reducerea costurilor lunare.
În paralel, 80% dintre români evaluează o locuință, în funcție de costurile de întreținere, nu doar de prețul de achiziție, iar eficiența energetică a devenit un criteriu esențial pentru două treimi dintre cumpărători. Această schimbare de perspectivă vine pe fondul unei realități dure: fondul locativ din România este în mare parte învechit, cu aproximativ 70% dintre clădiri construite înainte de 1990, la standarde energetice scăzute. Practic, majoritatea locuințelor existente sunt ineficiente și costisitoare pe termen lung.
În acest context, diferența dintre locuințele tradiționale și cele eficiente energetic devine din ce în ce mai vizibilă în cifre concrete. Datele din piață arată că o locuință eficientă poate reduce consumul de energie chiar și cu până la 90% față de una convențională, ceea ce înseamnă economii anuale de ordinul miilor de euro.
Cu toate acestea, bariera psihologică rămâne puternică. Peste 70% dintre români nu intenționează să investească în sisteme moderne de încălzire, principalul motiv fiind costul inițial ridicat. Cu alte cuvinte, piața înțelege beneficiile, dar ezită în fața investiției.
Aici apare ruptura reală dintre intenție și acțiune.
În acest peisaj, dezvoltatori, precum Ecovillas, vin cu un model care mută discuția din zona teoretică în cea practică. Activă pe piață din 2014, cu sute de locuințe construite și livrate deja, compania este prima din România care a construit comunități bazate pe eficiență energetică și mentenanță minimă, folosind tehnologii precum pompe de căldură geotermale, ventilație cu recuperare de căldură și materiale fără emisii toxice.
“În unele cazuri, diferența de costuri de operare poate depăși 2.000 de euro pe an, iar pe termen mediu investiția inițială, mai mare cu 10–20% , începe să se amortizeze rapid”, afirmă reprezentanții Ecovillas.
Conceptul promovat de Ecovillas – „effortless maintenance living” – mută accentul de pe ideea de „eco” ca sacrificiu sau cost suplimentar, către ideea de timp câștigat și predictibilitate. Rezultatul nu este doar unul de mediu, ci unul economic: costuri de întreținere reduse și o predictibilitate a cheltuielilor pe termen lung, într-un context în care prețurile la energie au devenit volatile.
Ecovillas anunță planuri de dezvoltare de peste 50.000 de metri pătrați de locuințe în următorii ani, într-un efort care nu vizează doar extinderea, ci și educarea pieței.
„După 10 ani, putem vorbi despre sustenabilitate în termeni concreți, nu teoretici. Pentru clienții noștri, acest concept s-a tradus în costuri predictibile, autonomie și o calitate a vieții care nu depinde de fluctuațiile pieței energetice”, declară reprezentanții Ecovillas.
Exemplele concrete arată că, într-o locuință eficientă, consumul este mai redus decât într-o casă standard, deci chiar și în condiții de creștere a prețurilor la energie, acest lucru reduce impactul scumpirilor asupra bugetului familiei.
De exemplu, la o casă eficientă după standarde nZEB, de 134 mp utili, consumul mediu anual calculat pentru o familie cu 4 membrii – în care e asigurată încălzirea, răcirea locuinței, sistem de ventilație cu recuperare și apa caldă menajeră – este în jur de 4.500 kWh/an, ceea ce înseamnă un cost mediu de 5600 lei/an. În cazul unei case încălzită cu centrală pe gaz, cu tâmplărie obișnuită și fără izolație eficientă, costul poate ajunge la circa 10.000 lei/an. La o casă mai veche, diferențele pot fi mai mari.
În esență, schimbarea este deja în curs: românii nu mai cumpără doar metri pătrați, ci încep să cumpere costuri viitoare mai mici. Iar în momentul în care educația economică va ajunge din urmă interesul, locuințele verzi nu vor mai fi o alternativă, ci noul standard.
-
Uncategorizedacum 6 zileUn nou orizont terapeutic în diabetul de tip 2 la adolescenți: Semaglutida orală își confirmă eficacitatea superioară în studiile clinice
-
Uncategorizedacum o săptămână„IMAGINE UNIVERSE” – Sînziana Mircea & Friends: concert extraordinar la Sala Radio din București pe 5 mai
-
Uncategorizedacum o săptămânăHONOR aduce experiența de gaming și tehnologie la East European Comic Con 2026
-
Afaceriacum o săptămânăCONSTRUCȚIILE SUSTENABILE ȘI REZILIENȚA: BĂNCILE ȘI ASIGURATORII – PARTENERI CHEIE LA NIVEL GLOBAL
-
Afaceriacum o săptămânăRomânii încep să calculeze corect: locuința „verde” nu mai e un moft, ci o investiție care se plătește singură
-
Afaceriacum o săptămânăThe List Estates: Chiriile accelerează în 2026, în timp ce tranzacțiile de vânzare încetinesc pe fondul prudenței cumpărătorilor
-
acum 5 zileCITY PROTECT SECURITY accelerează expansiunea națională: noi parteneriate în retail, intrare în mall-uri și extindere în bricolaj
-
Uncategorizedacum 6 zileDispozitive care fac mai mult: HONOR 600 Lite și MagicPad 4 duc creativitatea și productivitatea la un alt nivel

