Connect with us

Exclusiv

Cetatenii vor intelege ca au fost, a cata oara, pacaliti de decidentii politici din Romania!/ Minunati-va de ce poate sa suporte hartia

Publicat

pe

Se consumă momente cruciale de o parte și de alta a liniei de tranșee în interiorul ambelor partide. Și este cel mai potrivit moment să vorbim puțin despre loialitate și trădare. Pentru a fi mai clar, am ales două exemple. Aparent, fără vreo legătură între ele. Crin Antonescu pentru PNL și Codrin Ștefănescu pentru PSD. Și voi începe cu ce e mai rău.

Crin Antonescu a fost trădat de trei ori la rând într-un interval de timp record. L-a trădat cu cinism partenerul său din USL, Victor Ponta. Cu care avea o înțelegere fermă, împărtășită întregii lumi. Și parafată de ambele partide. Ponta urma să devină prim-ministru și a devenit. Iar Crin Antonescu, conform înțelegerii, trebuia să fie susținut de ambele partide pentru a candida la alegerile prezidențiale. Unde ar fi câștigat fără probleme. Dar Ponta l-a trădat. L-a trădat pentru că, în secret, a făcut un alt pact. Cu statul subteran. Dacă i-ar fi ieșit, el urma să devină președinte, George Maior, directorul SRI, prim-ministru, iar micuțul său aliat politic, Gabriel Oprea, șef al Serviciului Român de Informații. Crin Antonescu aflase din timp de trădare. Chiar a doua zi după ce fusese perfectată infama înțelegere. Aflase de la mine. Dar nu a crezut. A avut mai multă încredere în partenerul său politic, Victor Ponta. Și asta l-a costat.

A doua trădare s-a produs la scurt timp după ce l-a adus pe Klaus Iohannis în politica mare de la București. În primul moment favorabil, acesta i-a făcut vânt peste bord. I-a luat locul atât în calitate de președinte PNL, cât și de candidat prezidențial. Și nu i-a ajuns. L-a executat în continuare, până când s-a ales praful și pulberea din cariera politică a lui Crin. Și nici acum, după atâția ani, Iohannis nu l-a lăsat să scoată capul la suprafață. Și astfel, Crin Antonescu a devenit nepotrivit până și pentru un rol de candidat europarlamentar.

A treia trădare este mai dureroasă decât primele două. L-au trădat oamenii din partid. A doua trădare, fără a treia trădare, nu se putea împlini. Cei mai apropiați colaboratori i-au întors pur și splu spatele lui Crin Antonescu. Și asta după ce îi ajutase pe fiecare în parte să se ridice și să dobândeacsă relevanță și puterere. Unii chiar în exces. Unora, Crin le-a dat o putere discreționară. De care s-au folosit pentru a-și construi găști în interiorul partidului și pentru a-și culca la pământ adversarii. Și astfel, cu excepția acestor trădători, în jurul lui Crin Antonescu s-a creat o zonă de pământ pârjolit. Chiar atunci când ar fi avut mai multă nevoie de susținători.

Cinismul aproape barbar cu care a fost trădat și executat Crin Antonescu nu poate avea echivalent decât privind în oglindă loialitatea de care a dat dovadă în situații limită un alt personaj, membru marcant al PSD. Codrin Ștefănescu. Și tot de trei ori.

Vă amintiți cum a fost executat de către Laura Codruța Kovesi, la comanda lui Traian Băsescu, Adrian Năstase? Cei doi s-au înfruntat în alegerile prezidențiale și nici astăzi nu este foarte clar cum de a câștigat Băsescu la mustață. Dar primul lucru important pe care l-a afirmat, primul angajament pe care și l-a asumat, a fost că-l va călca pe cap pe Năstase, după ce îi va fi pus capul pe marginea rigolei. Ceea ce a și făcut. Paralizați de violența atacului penal la care a fost supus Năstase, cei mai mulți lideri PSD au amuțit. Și au făcut vid în jurul acestuia. Au acceptat să fie debarcat rând pe rând din toate funcțiile. Inclusiv din cea de președinte al Camerei Deputaților. Au răsucit cuțitul pe care i-l înfipsese Băsescu în spate cu ajutorul procurorilor. Și un singur personaj i-a rămas loial. Și a stat lângă Năstase până în ultima clipă. A riscat atât de mult, încât președintele de instanță l-a dat afară din sala de judecată. Acest personaj este Codrin Ștefănescu.

Același Codrin Ștefănescu pe care mai târziu l-am regăsit lângă Victor Ponta în cele mai controversate momente ale carierei politice a acestuia. Codrin Ștefănescu este unul dintre primii oameni politici, desigur după Crin Antonescu, pe care l-am informat în detaliu asupra rolului duplicitar pe care îl juca partenerul său de partid. Asupra intențiilor reale ale acestuia. Asupra statutului său de acoperit. De jucător al statului subteran. Nici Codrin Ștefănescu nu a crezut. Și i-a rămas loial lui Ponta. Până în ultima clipă. Până când Ponta și-a dat arama pe față. Și a început să-și atace cu o violență din ce în ce mai mare propriul partid.

A treia oară, același Codrin Ștefănescu i-a rămas loial până la capăt lui Liviu Dragnea. Chiar și când acesta renunțase la orice formă, fie ea și simbolică, de conducere colectivă. Când se izolase într-un cerc închis, desenat în propriul partid. Când se credea Dumnezeu. Codrin Ștefănescu a rămas strângând din dinți loial, alături de Dragnea. Loial a rămas și după ce Dragnea l-a executat luni de zile. Până când a revenit la vârful partidului, Dragnea l-a transformat pe Codrin Ștefănescu într-un neica nimeni. Și din nou i-a rămas loial, până când liderul PSD a fost aruncat după gratii. Și astăzi îi mai este loial. Pentru că, în ciuda divergențelor, au împărtășit și împărtășesc câteva principii și credințe comune.

De ce am ales aceste două exemple, aparent fără nicio legătură între ele? Pentru că primul exemplu ne arată cât de hidoasă este trădarea, fie ea și politică, cât de departe poate merge această trădare și ce consecințe nefaste poate juca trădarea în viața unui partid. Pentru că PNL, în urma triplei trădări a lui Antonescu, a devenit un partid blestemat. Nu s-a mai ridicat niciodată la ceea ce era cândva. Și nici nu se va mai ridica mult timp. Nici măcar prin furtul alegerilor. Iar cel de-al doilea exemplu ne înfățișează virtuțiile loialității. Ale unor loialități care nu sunt neapărat aducătoare de beneficii pentru sine. Chiar dimpotrivă. Dar care pot înnobila imaginea unui partid. Vai de partidul care are prea mulți trădători. Și cinste partidului în care loialitatea își mai poate spune cuvântul. Iată, Crin Antonescu este astăzi un caz tragic de jucător politic mort. În timp ce Codrin Ștefănescu, loial față de oameni, dar mai ales loial față de principiile pe care și le-a asumat, continuă să rămână în picioare drept și curajos și să se lupte cu conștiința că, pierzând o bătălie, nu pierde și războiul.

Sorin Rosca Stanescu

 

Facebook Comments

Exclusiv

Despre cele 3,2 milioane de voturi ale lui Klaus Iohannis din primul tur și despre nuclee dure

Publicat

pe

De

Din punctul meu de vedere, un premier devine cu adevărat premier abia atunci când apucă să facă și să aplice un buget. Până atunci are încă statutul de paiață. Având în vedere cele 3,2 milioane de voturi obținute de Iohannis în primul tur, vis-a-vis de așteptările lui Ludovic Orban ,,dacă ne forțăm un pic, Iohannis câștigă din primul tur” (adică peste 9 milioane de voturi în favoarea lui în primul tur) îmi este și teamă de estimările pe care le va face Ludovic Orban în încercarea trecerii proiectului de buget. Dacă va mai fi cazul ca Orban să își treacă bugetul. De data asta chiar depinde într-o mare măsură de modul în care nucleele dure ale PNL și PSD vor reuși să aducă oamenii la vot. Estimarea mea este că domnul Klaus Iohannis va obține în turul 2 din 24 noiembrie 2019, mai puțin de 6,3 milioane de voturi, cât a obținut în turul 2 din 2014. Cam cu până la un milion de voturi mai puțin. Vom vedea pentru ce îi va fi suficient, ceea ce este de o deosebită importanță chiar pentru familia Iohannis pentru întrebarea cheie pe care și-o adreseză în fiecare toamnă: la anul, unde ne facem vacanța? Am detaliat, pe blogul personal precizeaza analistul Radu Teodor Soviani.

Despre cele 3,2 milioane de voturi ale lui Klaus Iohannis din primul tur și despre nuclee dure.

Klaus Iohannis a obținut în primul tur la alegerile prezidențiale din 10 noiembrie 2019,  în jur de 3,2 milioane de voturi (datele comunicate de BEC la ora 11, nefinale, indicau 36,91%, respectiv 3,16 milioane de voturi), în condițiile unei prezențe la vot raportată la numărul de alegători de 47,7%. Pe challanger-ul Dăncilă l-au votat un pic peste de 2 milioane, obținânând în jur de 23,5%.

În turul I al alegerilor prezidențiale precedente (2 noiembrie 2014), Klaus Iohannis a obținut 2,88 milioane de voturi (30,37%), iar Victor Ponta l-a bătut cu un milion de voturi în plus (3,83 milioane).

În al doilea tur din 2014, în 16 noiembrie, Klaus Iohannis a obținut 6,3 milioane și l-a bătut el pe Ponta cu un milion de voturi în plus.

Având în vedere votul din diaspora de atunci și de acum, ajung la concluzia că, la nivelul primului tur, în ultimii 5 ani, Iohannis și-a păstrat numărul de votanți de prim tur, respectiv 3,2 milioane.

Ajung la o prima concluzie: în 5 ani de vacanță la Cotroceni, Klaus Iohannis aparent nici nu a pierdut, nici nu a câștigat, adică votanții domniei sale de prim tur îl iubesc la fel de mult ca în urmă cu 5 ani, necontând ce a făcut în ultimii 5 ani, caz în care ar fi câștigat (sau ar fi pierdut) votanți. De unde trag o a doua concluzie: pe Klaus Iohannis l-a votat în primul tur (și atunci și acum), nucleul dur al PNL și PDL, nucleu care l-a reciclat în președinte PNL în 2014, după ce a eșuat în a fi premierul de la GRIVCO (PSD), în 2009.

Klaus Iohannis ar fi putut însă capitaliza în acești ani și lua mai multe voturi în primul tur, dacă ar fi fost un Președinte onest.

Comportamentul lui Dragnea a căzut la pace cu sistemul (care l-a și executat, ca pe orice executant pe care anterior îl ajută și îl ridică), la care se adaugă harcea parcea făcută voit pe justiție de alde Ioradache, Nicolicea, Grindeanu sau economic de alde Tudose, Teodorovici, Vâlcov, Mișa, toți avizați de SRI ca membrii ai Guvernului, ar fi trebuit să îi aducă, în opinia mea mult mai multe voturi în plus în turul 1 din 2019 față de turul 1 din 2014. Dar nu s-a întâmplat așa.

În fapt, această emoție a fost capitalizată de electoratul USR-ului creat prin Nicușor Dan, confiscat lui și dat lui Dan Barna, acum probabil în drum spre Cioloș. Candidatul USR-ului, Dan Barna, a obținut circa 1,2 milioane de voturi, în acest prim tur, care deasemenea poate fi nucleul dur al nou formatului USR, ceea ce reprezintă a treia concluzie.

O caracteristică a acestui nucleu dur timpuriu al USR poate fi aceea că mai degrabă este format de oameni cu școală și cu gândire proprie (în special cei care sunt plecați în diaspora, dar și o parte dintre cei de acasă), și, la fel ca în cazul fiecărui nucleu dur din orice partid, o parte militarizată.

Însă acest nucleu dur a refuzat să se adauge la voturile lui Iohannis în primul tur, opinez eu pentru că tinerii plecați în străinătate (dar și de aici) nu îl găsesc pe plac nici pe candidatul Iohannis, nici pe candidatul PSD. Dar, repet, înclin să cred că acest nucleu dur are într-o proporție mai mare decât alte nuclee gândire proprie.

Din acest punct de vedere înclin să cred că votul din primul tur reprezintă în mare partea manifestarea pentru partidele care susțin candidatul (nucleul dur), ajustată cu performanțele/contraperformanțele din campania electorală.

Evident că au existat contraperformanțe ale lui Dan Barna în această campanie, un anterprenor ,,inventat” (Ce belșug se anunță!!!!), și care au fost capitalizate de domnul Paleologu, opinez în principal pentru că părea și era mai interesant decât Barna.

Despre nucleul dur al PSD.

Cele un pic peste 2 milioane de votanți pentru doamna Dăncilă, reprezintă în esență cu aproape 2 milioane de votanți mai puțin decât nucleul dur al PSD, manifestat prin 3,83 milioane de voturi obținute de hoțul de cuvinte Victor Ponta în primul tur din 2014. A dispărut acest nucleu dur în numai 5 ani? Opinez că nu, pentru că tocmai asta îl face dur: rezistența. Or, de aici pot trage a patra concluzie a acestei scurte analize: nucleul dur al PSD nu a fost mobilizat la potențial la alegerile din 10 noiembrie 2019, iar potențialul este de până la 1,8 milioane de voturi. Așa se explică în opinia mea și votul mai redus în zonele rurale, chiar dacă mobilizarea superioară de la orașe mă bucură foarte mult.

Iar a cincea concluzie este despre Dan Barna. Omul acesta nu a înțeles nimic din ce i se întâmplă și din ce reprezintă electoratul USR, opinez tocmai pentru că a fost plasat la conducerea USR. Recomandarea lui făcută în urmă cu câteva minute, ca votanții lui să îl voteze pe Iohannis, în locul uneia de bun simț: îmi îndemn votanții să voteze exclusiv cum cred ei, arată, dacă îmi permiteți și o anumită formă de dispreț pentru propriul electorat. Barna nu a înțeles că a fost folosit ca momeală și a fost sacrificat.

Prin urmare, turul 2 nu este despre Iohannis sau despre Dăncilă. Ci despre nuclee dure. În opinia mea, exprimat fără dubiu în cazul candidatului PNL-PDL în turul 1 și arătat sub-potențial în turul 2.

De data asta, Iohannis nu va mai putea aplica tactica fugii de la dezbateri, întrucât arată că în ultimii 5 ani nu a câștigat nimic (nici nu a pierdut) prin Vacanța funcției, care se poate transforma în vacantarea funcției de către domnia sa, dacă nu iese la confruntare. În opinia mea, electoratul USR nu poate ține sfântă recomandarea lui Dan Barna, om care, pare că i-a dezamăgit. Ei vor gândi cu capul lor. La fel ca și simpatizanții PSD din 2014 care, puși în fața propășirii hoțului de cuvinte Victor Ponta și încercarea unui alt rău, dar la acel moment – nedovedit a fi rău – mă refer la Iohannis, l-au votat pe Iohannis.

Și încă ceva:

Din punctul meu de vedere, un premier devine cu adevărat premier abia atunci când apucă să facă și să aplice un buget. Până atunci are încă statutul de paiață. Având în vedere cele 3,2 milioane de voturi obținute de Iohannis în primul tur, vis-a-vis de așteptările lui Ludovic Orban ,,dacă ne forțăm un pic, Iohannis câștigă din primul tur” (adică peste 9 milioane de voturi în favoarea lui în primul tur) îmi este și teamă de estimările pe care le va face Ludovic Orban în încercarea trecerii proiectului de buget. Dacă va mai fi cazul ca Orban să își treacă bugetul. De data asta chiar depinde într-o mare măsură de modul în care nucleele dure ale PNL și PSD vor reuși să aducă oamenii la vot. Estimarea mea este că domnul Klaus Iohannis va obține în turul 2 din 24 noiembrie 2019, mai puțin de 6,3 milioane de voturi, cât a obținut în turul 2 din 2014. Cam cu până la un milion mai puține. Vom vedea pentru ce îi va fi suficient, ceea ce este de o deosebită importanță pentru familia Iohannis pentru întrebarea cheie pe care și-o adreseză în fiecare toamnă: la anul, unde ne facem vacanța? (Paul D.).

 

Facebook Comments
Citeste in continuare

Exclusiv

Mitica de la SRI face pe profesorul

Publicat

pe

De

(Preluare Inpolitics):

Auzită cîndva de la un frizer: românul e cel mai prost client din lume. Oricît de rău l-ai tunde, tot îți lasă bacșiș. Chiar și pentru un om simplu, logica e limpede: dacă nu ai parte de servicii satisfăcătoare, de ce să-l mai răsplătești suplimentar pe cel care nu își merită, de fapt, nici tariful legal? De aici o întrebare tulburătoare: de ce la alegerile de azi, spre exemplu, avem o prezență la vot medie spre bună cînd am fi avut toate argumentele să le boicotăm in corpore?

Votul este temelia democrației, se spune, iar oamenii trebuie să iasă masiv și să-și aleagă conducătorii.
Chiulul de la vot e o lovitură dată democrației în ansamblu.
Și totuși, cînd însăși procesul electoral este viciat profund, oare nu rămîne boicotul generalizat unica armă împotriva abuzurilor celor care conduc?
Cum altfel să semnalizezi întregii lumi că ceva grav se întîmplă într-o anume democrație decît absentînd în masă de la urne?

Calitatea unei democrații este direct proporțională cu prezența cetățenilor săi la vot, pentru că asta denotă încredere în respectiva democrație și în puterea cetățeanului de a schimba ceva. Sigur că Mark Twain bombănea încă de acum vreun secol și jumătate că dacă votul nostru ar conta cu adevărat, ni l-ar fi luat demult. Dar o fi zis-o la supărare.

Țările foste comuniste stau foarte prost la capitolul prezență la vot în raport cu statele din vest.
Iar motivul e că, după entuziasmul instalat imediat după căderea comunismului, s-a ajuns încet-încet la un scepticism de calibru față de corectitudinea votului.

În ultimii ani, însă, scăderea constantă a prezenței la vot de la un ciclu la altul a dat semne de stopare, ba chiar de inversare a fenomenului. Și-au recăpătat românii, brusc, încrederea în democrație ori, mai grav, am ajuns să ne fie falsificate pînă și cifrele de prezență din softul STS ori prin alte metode?

Pentru organizatorii alegerilor, o prezență mare e crucială, pentru că transmite altora semnalul că e totul în regulă cu democrația mioritică.
În regimul comunist, se făcea totul pentru o prezență la vot de peste 95% în condițiile în care exista un singur candidat, PCR. (Ceaușescu era ales de MAN)
Ca unic competitor, PCR(FDUS) putea cîștiga și cu un singur vot; era esențială, însă, o prezență uriașă pentru o legitimitate aproape totală.

În vremurile moderne, boicoturile cele mai mari ale alegerilor se înregistrează în țările cu cel mai mare deficit de democrație, precum statele africane, asiatice ori republici bananiere latino-americane.
În egală măsură, statele nedemocratice sunt foarte nervoase vizavi de fenomenul boicotului și adesea introduc prevederi legislative punitive. Ne amintim reacția nervoasă a lui Putin de acum doi ani, cînd liderul opoziției, Alexei Navalni, chema la boicotarea alegerilor prezidențiale, clamînd absența democrației.

Aveau românii motive să stea în case la alegerile de azi?
În opinia noastră, da.

Pentru că în România se întîmplă lucruri de o gravitate extremă legate de procesul electoral.
Pare că fiecare regulă existentă a ajuns în situația de a fi încălcată.
Începînd cu dreptul cel mai sacru al alegătorului, acela de a-și cunoaște aleșii.

Am avut prima campanie post-decembristă fără dezbateri electorale, fără măcar un interviu din partea președintelui în exercițiu, fără minima posibilitatea de a-i adresa vreo întrebare. O campanie în care programele electorale au figurat doar simbolic și în care s-au depus eforturi titanice pentru generarea unor evenimente care să acopere problematica electorală.

Mass-media a funcționat cu motoarele aproape oprite în campanie, afișajul stradal care are menirea de a însufleți campania în orice țară democratică a fost pus cu botul pe labe încă de acum cîțiva ani, prin normele restrictive impuse de legea alegerilor. De aici aberația amplasării marilor panouri electorale înaintea campaniei, pentru a fi eliminate după începerea ei.

Au apărut și alte aberații pe bandă rulantă.
A apărut prevederea neconstituțională cu votul întins pe trei zile, dar numai pentru anumiți cetățeni. Atenție, nu pentru diasporeni, ci pentru orice cetățean care se afla în străinătate vineri sau sîmbătă.
Am arătat încă din primăvară că România e unica țară a lumii care organizează sute de secții de vot în străinătate; statele cu cele mai mari diaspore, India sau Israel, impun prezența în țară amatorilor de vot. SUA permite votul doar celor care au impozitele plătite la zi, în țară, Germania doar celor care motivează în scris dorința de vot, Marea Britanie doar un număr limitat de ani după părăsirea țării șamd.
La noi, s-a mers cu aberația pînă la organizarea unei secții de vot la Phenian, deși acolo votează doar personalul ambasadei, iar acesta o putea face prin corespondență.

S-a mai descoperit că, potrivit legii modificate recent, campania prezidențială trebuia să se încheie în sîmbăta dinaintea zilei alegerilor, adică sîmbăta trecută, pentru că alegerile au început vineri, oficial.
Mai avem situația halucinantă a candidaților – practic toți – prinși cu semnături falsificate, ori insuficiente, ori ambele, dar care au intrat, totuși, în cursă prin intermediul justiției și al legii proaste.
Nu-i de mirare că fostul președinte al CCR avertiza că ăsta ar fi motiv de anulare a alegerilor.

Să nu uităm lipsa tradiționalei licitații pentru softul electoral; în alți ani se făcea de formă și cîștigau firmele agreate de servicii, acum a dispărut pînă și salvarea aparențelor. La butoanele electorale continuă să se afle un serviciu secret militarizat, caz unic în Europa, dacă nu în lume.
La fel cum continuă să persiste, pe lista alegătorilor, numărul sfidător de 19 milioane de persoane, ceea ce corespunde întregii populații a României, cu diaspora și copii cu tot.
Numărul real al alegătorilor se plasează pe la 14-15 milioane, dintre care doar vreo 10 în interiorul granițelor.
Ceea ce înseamnă din capul locul vreo 5-7 procente fictive de alegători, adică suficient cît să încline balanța după placul unora.

”Tot ce a putut produce clasa politică pentru ocuparea funcției supreme în stat ar merita o prezență la vot de doar cîteva procente. Ar fi o lecție cu consecințe dintre cele mai grave pentru politicienii noștri” relata, cu luciditate, postul german Deutsche Welle la prezidențialele din 2014.

Mai mult decît oferta electorală săracă se remarcă omniprezența influenței serviciilor secrete în alegeri.

În vara lui 2009, Adrian Năstase declara public că ”În Romania, serviciile sunt cele care decid castigatorii campaniilor electorale (in special cele prezidentiale). Sunt teorii solide, destul de credibile si foarte greu de combatut de cei care au acces la informatii despre cum se implica oamenii puternici din servicii in campaniile electorale”.

La cîteva zile după alegerile prezidențiale din 2009 și mult înaintea celebrelor dezvăluiri despre sufrageria lui Oprea, președintele Comsiiei SRI, deputatul Ion Stan, făcea afirmații șocante:

”La 20 de ani de la Revoluţia română, România a devenit un stat mafiot în care postul de preşedinte poate fi cumpărat de cel care are bani, influenţa şi instrumente prin care să fraudeze alegerile. Maşina de fraudare a alegerilor prezidenţiale a folosit toate mecanismele care puteau fi accesate, după cum urmează: Instituţiile statului: poliţie, jandarmerie, servicii secrete, prefecturi, servicii deconcentrate, agenţi economici cu capital de stat au acţionat prin intimidare, şantaj şi forţă, instaurând frica în rândul unei populaţii sărăcite peste măsură şi uşor de manipulat”.

Trei ani mai tîrziu era azvîrlit în închisoare, dovadă că nu e bine să dai prea tare cu bățul prin gardul serviciilor.

Concluzii similare aveau să se regăsească și în Raportul Comisiei parlamentare de anchetă a alegerilor prezindențiale din 2009: președintele Traian Băsescu, fostul premier Emil Boc și o parte a membrilor guvernului de atunci erau acuzați de constituire a unui grup infracțional organizat cu scopul deturnării alegerilor. Desigur, Parchetul General s-a făcut că plouă.

Băsescu avea, pe atunci, o opinie contrară, dar nu mai puțin incendiară: ”Iată că ne apropiem de sfârşitul campaniei şi încă niciun serviciu secret al României n-a intrat în acest joc politic şi cred că este pentru prima dată. Indiferent care va fi rezultatul alegerilor, îmi voi da singur bilă albă pentru faptul că serviciile au stat neutre şi şi-au văzut de treaba lor”.

Nu putem să-l ratăm pe Victor Ponta și faimoasa sa declarație din decembrie 2009 conform căreia ”sistemul de fraudă și de furt al PDL a funcționat mai bine decît cel al PSD”.

În 2013, directorul SRI, George Maior, vorbea într-un interviu despre tentativele ”unora” de a folosi serviciul în scopuri electorale la prezidențialele din 2014.
În aprilie 2016, o postare de-a dreptul explozivă a lui Traian Băsescu, pe Facebook:

”Pe fondul slăbiciunilor clasei politice, în România se instalează la putere o “sectă a securităţii naţionale” coruptă, avidă de putere, nelegitimă în exercitarea puterii, răspîndită în toate structurile statului şi care şi-a propus să substituie clasa politică şi cu tendinţa de a influenţa şi justiţia.
Dacă politicienii vor continua să tremure de frică, nu peste mult timp, această “sectă a securităţii naţionale “ va deveni stăpîna tuturor pîrghiilor statului, inclusiv a acelora care implică decizii politice”.

În noiembrie anul trecut, un fost consilier prezidențial și lider fondator al PMP, Adrian Rădulescu, aruncă o bombă: serviciile secrete au plasat pe primele două locuri ale PMP, doi candidați, Siegfried Mureșan și Cristian Preda, pentru alegerile europarlamentare. La cîteva zile după asta, scorul PMP în sondaje sărise de la 2,6% la cca.10%, iar partidul-fantomă ajungea în PE.

În februarie anul acesta, Raluca Turcan informa public poporul român, printr-un comunicat de presă, cît de ușor pot fi fraudate alegerile:
”PNL solicită PSD retragerea propunerii lui Mircea Drăghici de la conducerea AEP. Această propunere reprezintă furt cu premeditare! PSD urmărește să fure alegerile! PSD urmărește să deturneze banii acestei instituții!(…) Există pericolul să nu mai putem avea încredere în rezultatul alegerilor pentru că Liviu Dragnea își pune un apropiat suspectat de corupție să le gestioneze și controleze! Acest lucru va conduce cu siguranța la o serie de abuzuri în perioada electorală și postelectorală:
Blocarea candidaturilor pentru opoziția incomodă;
Blocare accesului opoziției la canalele media și la spațiile de publicitate;
Invalidarea dosarelor de candidaturi, invalidarea listelor de susținători;
Controale, amenzi, hărțuiri și intimidări ale adversarilor.”

Practic, un mare lider al opoziției ne-a explicat că fie și doar președintele AEP are puterea de a deturna rezultatul alegerilor.

Acum două luni, fondatorul SRI, Virgil Măgureanu, spunea sec, pentru Europa liberă, că serviciile pot determina rezultatul alegerilor: „Pot influența și încă într-un mod hotărâtor, atâta vreme cât anumite părți ale procesului electoral sunt trecute și prin acest filtru. La noi se spune – deși termenul acesta e puțin bizar – că Serviciul de Telecomunicații Speciale răspunde de finalizarea rezultatelor votului ș.a.m.d.. Nu vreau să intru în amănunte aici, dar, peste tot în lume, nu numai la noi, serviciile au o marjă bună în ce privește rezultatul votului și modul în care acest rezultat se vede în realitatea politică postelectorală”.

În iunie, însuși Traian Băsescu recunoștea că serviciile secrete se amestecă în alegeri: ”Se implică în mod mai discret ori mai puțin discret. Sau scot niște bombe de la secret și le împing în spațiul public în plină campanie”.

Cu două zile înaintea europarlamentarelor, Victor Ponta făcea afirmații-șoc: ”România plătește din taxe și impozite niște instituții și bine face, servicii de informații, care sigur ne apără de teroriști. Atenție, li s-a tăiat bugetul anul acesta și eu cred că li s-a tăiat intenționat ca să nu poată să fie eficienți împotriva războiului online, a hackerilor ruși, vin alegerile de la noi. Acesta a fost scopul pentru care l-au tăiat”.

Cu sau fără hackerii ruși, 48 de ore mai tîrziu ne-am trezit că un partid, ALDE, ia aproape o treime din scorul din sondaje și ratează PE, UDMR adună voturi salvatoare din absolut toate județele, iar Pro România și PMP intră în PE, deși erau în marja de eroare a ratării, în sondaje.
În ultimele două campanii s-a ajuns să se vorbească public despre faptul că avem un partid, USR, nășit de generalul SRI Florian Coldea ori unul, Pro România, nășit de generalul SIE Silviu Predoiu.
Și să se vorbească public despre războiul politic dintre ”activii” și ”rezerviștii” unor servicii.

SPP a fost pus la zid vehement în ultimii ani tot pentru implicarea profundă în politică. Despre ”Doi și un sfert” se vorbește permanent că e vînat înaintea alegerilor tocmai pentru forța de influență pe care o are.

Ne oprim aici cu exemplele, dar să spunem că asemenea dezvăluiri și afirmații au fost cu sutele de-a lungul ultimilor ani, în special, și ele aveau menirea – și obligația, chiar – să zguduie puternic încrederea românilor în democrație și în corecta organizare a alegerilor.
Iar neîncrederea în corectitudinea alegerilor induce categoric absenteismul la urne.
La noi, în schimb, pare să funcționeze paradoul mioritic, mecanismul invers: cu cît apar mai multe dovezi ale confiscării și manipulării mecanismului de vot, cu atît secțiile de vot par mai aglomerate.

Sau poate doar par, și mîna lungă a sistemului a ajuns cu falsurile și aici?

 

 

Facebook Comments
Citeste in continuare

Exclusiv

Este o premieră care va face BNR să cheltuie multe zeci de milioane de Euro din rezerva valutară ca să acopere accelerarea deprecierii leului DECLANȘATĂ de Iohannis

Publicat

pe

De

(Preluare FLUX 24):

Șeful PNL Iași, uns recent ministru al Mediului, nu știe ce înseamnă „stresul ratei la bancă”. În țara în care dobânzile și comisioanele la credite bancare reprezintă coșmarul celor mai multe dintre familiile tinere, la doar 31 de ani,Costel Alexe a cumpărat de la Banca Carpatica un apartament în rate cu dobândă și comisioane zero. Actualul ministru, un simplu parlamentar la data semnării tranzacției, nu a menționat datoria către bancă în nici una dintre declarațiile de avere depuse de către acesta din 2014 și până în prezent, scrie 7 Iași.

DEZVĂLUIRILE 7 IAȘI:

Costel Alexe este unicul proprietar al apartamentului din strada Ion Creangă  nr.53 deși era căsătorit atunci când l-a achiziționat. Asta deoarece Alexe și soția sa au convenit să dețină proprietățile ”sub regimul separației de bunuri”.

Pentru achiziționarea acestui apartament Alexe a încheiat cu Banca Comercială Carpatica un contract de vânzare-cumpărare foarte ”interesant” în condiții extrem de avantajoase. Astfel, conform contractului de vânzare-cumpărare valoarea apartementului este de 211.700 lei, sumă pe care Alexe o plătește în rate începând cu data de 29 august ziua încheierii contractului și până în 31 iulie 2024. Rezultă un număr de 120 de rate lunare fiecare în sumă de 1.784 lei.

În contractul de vânzare-cumpărare se precizează clar că banca nu percepe nici un fel de dobândă pentru suma de 211.700 lei, reprezentând contravaloarea apartamentului. ”Transferul proprietății de la Banca Comercială Carpatica către Alexe Costel are loc astăzi data semnării contractului. Subscrisa declar că prețul stabilit nu este purtător de dobânzi”, se arată în contractul de vânzare-cumpărare.

Ratele și datoria nu apar în declarațiile de avere

Deși prin respectivul contract, Alexe se obligă să achite lunar o rată de 1.784 lei această obligație financiară nu este trecută în declarațiile de avere completate în ultimul an de deputatul PNL. Asta în condițiile în care Legea îi obligă pe demnitari să declare, toate ”datoriile, debitele, ipotecile” a căror valoare însumată depășește 5.000 euro.

În declarațiile de avere mai sunt menționate alte două apartamente din municipiul Iași și patru terenuri suficient de valoaroase în Bârnova. Toate aceste bunuri au fost achiziționate de când Costel Alexe a intrat în politică. Demn de menționat în acest context este faptul că prin intermediul unei fundații, familia deputatului a obținut o finanțare europeană de peste 350.000 euro printr-un program gestionat de Ministerul Mediului, pentru a proteja trei vipere în comuna Rediu, județul Iași și multă lume se întreabă pe ce s-au dus banii. Deputatul Costel Alexe nu a putut fi contactat pentru a ne oferi un punct de vedere.

A distrus apartamentul vecinului, dar nu l-a despăgubit

Culmea ironiei, Costel Alexe, ieșeanul care a preluat ministerul ce are misiunea de a lupta împotriva calamităților naturale cum sunt inundațiile a fost dat în judecată pentru despăgubiri deoarece și-a inundat vecinul. Mai exact, cererea de chemare în judecată a fost formulată de Omniasig Vienna Insurance Group SRL, reprezentată de Omniasig Vig SA, firma de asigurări care l-a despăgubit pe vecinul al cărui apartament a fost afectat de o inundație care s-a produs în apartamentul proprietatea lui Costel Alexe.

Astfel, Costel Alexe a cumpărat pe data de 29 august 2014 un apartament de 68 mp, cu trei camere, la etajul 2 al blocului T3 de pe strada Ion Creangă nr.53. Inundația s-a produs în data de 24 mai 2016 in intervalul orar 12.00-13.00, dupa ce s-a spart un racord de la filtrul de apă montat sub chiuveta de la bucătăria apartamentului lui Costel Alexe.

”În fapt, în data de 24 mai 2016, în intervalul orar 12.00-13.00 la adresa din Iași, strada Ion Creangă nr.53, bloc T3 etaj 1, ap.8 proprietatea lui Goriuc Florin George, s-a produs o inundație datorită ruperii unei conexiuni la filtrul de apă de sub chiuveta bucătăriei apartamentului de la etajul superior, respectiv apartamentul proprietatea Alexe Costel”, se arată în cererea de chemare in judecată.

Nu a vrut să-și despăgubească vecinul

Apartamentul inundat era asigurat la Omniasig, care a și întocmit dosarul de daune în urma unei cereri formulate de păgubit, Florin George Goriuc, care nu a reușit să-și recupereze prejudiciul de la actualul ministru al Mediului. ”La momentul producerii daunelor, apartamentul nr.12 era asigurat la societatea subscrisa. Întrucât s-a produs riscul asigurat, s-a constiuit dosarul de daună. Având în vedere cererea de despăgubire formulată de către persoana despăgubită, subscrisa am evaluat pagubele suferite și am despăgubit asiguratul in data de 26.06.2017 cu suma de 2.798,60 lei”, a mai arătat Omniasig. Acum, firma de asigurări îi cere lui Alexe să-i achite contravaloarea despăgubirilor plătite pentru apartamentul inundat și dobânzile legale.

 

Facebook Comments
Citeste in continuare

Parteneri

Ultimile stiri locale

Exclusiv10 minute inainte

Despre cele 3,2 milioane de voturi ale lui Klaus Iohannis din primul tur și despre nuclee dure

Din punctul meu de vedere, un premier devine cu adevărat premier abia atunci când apucă să facă și să aplice...

ExclusivO zi inainte

Mitica de la SRI face pe profesorul

(Preluare Inpolitics): Auzită cîndva de la un frizer: românul e cel mai prost client din lume. Oricît de rău l-ai...

Exclusiv2 zile inainte

Este o premieră care va face BNR să cheltuie multe zeci de milioane de Euro din rezerva valutară ca să acopere accelerarea deprecierii leului DECLANȘATĂ de Iohannis

(Preluare FLUX 24): Șeful PNL Iași, uns recent ministru al Mediului, nu știe ce înseamnă „stresul ratei la bancă”. În...

Exclusiv4 zile inainte

PROMO/ DOCUMENTE BOMBA/ADEVARUL despre “dosarul TETRA” de la Politia Locala Ploiesti/ Acuzații penale nefondate asupra unor sefi si politisti locali

Sefi și polițisti locali din Ploiești acuzați de inducere în eroare a organelor judiciare și mărturie mincinoasă, in mod fals!...

Exclusiv5 zile inainte

Avocatul Poporului acuza la CCR incalcarea dreptului la un proces echitabil prin compunerea completelor de judecata

 “Un element esential al organizarii si functionarii instantelor, constituirea completelor, este dat in competenta colegiilor de conducere, organe administrative care,...

Exclusiv6 zile inainte

Domnul Predoiu apreciază mai mult decât nenumirea Adinei Florea menținerea ,,operativului” Nicolae Marin (fost DNA)?

Catalin Predoiu, noul ministru al Justitiei s-a pierdut cu firea ieri la preluarea mandatului de la doamna Birchall, pe care...

ExclusivO săptămână inainte

DNA Alba confirmă că s-a infirmat în întregime soluţia de clasare în dosarul proiectelor lui Barna

Sorina Ruxandra Matei revine cu dezvaluiri in EXCLUSIVITATE. DNA: Dosarul penal al proiectelor lui Barna, redeschis de DNA pe 28...

UncategorizedO săptămână inainte

Siguranța site-ului, un indicator pentru performanța online?

Fiecare persoană care decide să-și deschidă un site, își dorește ca acesta să fie un produs performant, care să se...

EvenimentO săptămână inainte

INDAGRA 2019: Iridex Group Plastic prezintă soluții specializate pentru domeniul agricol

În fiecare an evenimentul principal al agricultorilor este INDAGRA, unde în fața miilor de participanți sunt prezentate cele mai inovative...

ExclusivO săptămână inainte

Adjuncta DNA, Mădălina Scarlat, a infirmat în întregime a doua ordonanţă de clasare a DNA Alba în dosarul lui Dan Barna, redeschizând dosarul şi dispunând reluarea urmăririi penale

Sorina Euxandra Matei revine cu dezvaluiri in exclusivitate: DNA a redeschis abia săptămâna trecută, luni, 28 octombrie 2019, “dosarul proiectelor...

ExclusivO săptămână inainte

Ministerul Justitiei vrea sa secretizeze planurile de cooperare

Liderul PNL, desemnat candidat de prim-ministru, este pândit de mai multe riscuri. Dintre care în mod cert unul și-l asumă...

Exclusiv2 săptămâni inainte

Barometrul asta comandat de EuropaFm a fost platit din banii de reclama la spitale de stat de la Primarie (prin administratia spitalelor)?

Liderul PNL, desemnat candidat de prim-ministru, este pândit de mai multe riscuri. Dintre care în mod cert unul și-l asumă...

Exclusiv2 săptămâni inainte

La americani, nu există incident, shooting, incendiu, atac, operatiune highly classified, scandal, anchetă ca oficialii să nu iasă și sa țină conferințe de presă și să răspundă tuturor întrebărilor

La americani, șeful US Central Command, generalul Frank McKenzie de 1000 de stele, a vorbit 1 oră și 1 minut...

Exclusiv2 săptămâni inainte

La nivelul I.P.J. Prahova se deschid dosare penale jurnalistilor incomozi sub indrumarea comisarului Lupu Sorin

La nivelul I.P.J.Prahova se deschid dosare penale jurnalistilor care devoaleaza posibile abateri disciplinare si/sau penale ale angajatilor acestei institutii. Aceste...

Exclusiv2 săptămâni inainte

153 DE SECUNDE  – Manifestul milenialilor ajunge la Craiova

“Am fost făcut să rezist. Să nu se clintească nimic din mine” “153 de secunde” – teatru contemporan ce documentează...

Exclusiv2 săptămâni inainte

DNA spală dosarul lui Dan Barna

(Preluare FLUX 24): După 13 zile de la solicitare in care a cerut redeschiderea dosarelor, seful DNA, Nistor Calin, îl...

Știrile Săptămânii