Connect with us

Exclusiv

GRUPUL DE CRIMA ORGANIZATA DIN PRAHOVA COORDONAT DE DNA ST PLOIESTI SI “ORORILE” COMISE (III)

Publicat

pe

GRUPUL DE CRIMA ORGANIZATA DIN PRAHOVA COORDONAT DE DNA ST PLOIESTI era compus din urmatorii:

  • procurorul NEGULESCU MIRCEA
  • procurorul Onea Lucian
  • procurorul RAILEANU CERASELA,
  • procurorul DEACONU GILUELA,
  • procurorul  SAVU ALFRED
  • procuror Stasie Eduard de la Prachetul de pe langa Tribunalul Prahova
  • Procurorul Topală Teodor-Bogdan de la Parchetul de pe langa Judecatoria Ploiesti
  • judecătorul  DINU IULIAN
  • judecătorul NITA CONSTANTIN
  • judecătorul TUDORAN MIHAI
  • judecătorul TRANDAFIRESCU ZINICA, etc
  • avocaţi – deocamdata dam doar exemplul avocatei TĂNASE CLAUDIA, urmand ca aceasta lista sa fie completata pe parcursul dezvaluirilor si a prezentarii mai multor plangeri penale si/sau inregistrari si stenograme;
  • comisar șef de politie PAREPA GHEORGHE, fost sef Serviciu Investigarea Fraudelor, fost inspector șef adjunct al Inspectoratului Judetean de Poliție Prahova (ulterior inspector sef al I.P.J. Dolj și adjunct al directorului Directiei de Investigatii Criminale din cadrul I.G.P.R. Bucuresti).
  • comisar șef de politie IORDACHE MIHAI IULIANO, CNP 16_____30, CI seria P_, nr. 00___9 – ofiter operativ in cadrul Serviciului de Investigarea Fraudelor Prahova, detasat la PCA Ploiesti, apoi – din august 2015 – la D.N.A. – S. T. Ploiesti

  • comisar de politie TOMA CIPRIAN, CNP 17_____01 – ofiter operativ in cadrul Serviciului Investigarea Fraudelor, detasat la D.N.A. – S. T. Ploiesti, militianul cu muzica greceasca in suflet;
  • inspector principal de politie CIOROBEA ION – ofiter operativ al Serviciului Investigarea Fraudelor Prahova, detasat la D.N.A. – S.T. Ploiesti;
  • comisar de politie OLTEANU EMANUIEL, fost ofiter operativ in cadrul Serviciului Investigarea Fraudelor Prahova, in prezent functionar ANAF;

Pentru a evalua exact ceea ce s-a intamplat in Prahova si a devoala intreg grupul infractional de crima organizata, ziarul Incisiv de Prahova va incepe un serial cu prezentarea TUTUROR plangerilor penale inregistrate pe toti membrii acestei grupari de crima organizata si vom publica stenograme si inregistrari audio senzationale.

Dupa ce Incisiv de Prahova a publicat cazul col ® SRI Gulianu Florin si cazul Mr ® Florea Daniel, asa cum am promis- revenim cu alte 33 de plangeri penale indreptate impotriva membrilor acestei grupari de crima organizata.

GRUPUL DE CRIMA ORGANIZATA DIN PRAHOVA COORDONAT DE DNA ST PLOIESTI SI “ORORILE” COMISE (I)

GRUPUL DE CRIMA ORGANIZATA DIN PRAHOVA COORDONAT DE DNA ST PLOIESTI SI “ORORILE” COMISE (II)

Azi va prezentam cazul Petrache! Vom reveni. (Cristina T.).

         Catre

PARCHETUL DE PE LANGA INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

B-dul Libertăţii nr. 12, Sector 5 – Bucureşti

Cod poştal : 050706

 

Secția pentru investigarea infracţiunilor din justiţie

 –  in atentia doamnei procuror sef sectie –

D O A M N A  P R O C U R O R  S E F  S E C T I E ,

Subsemnatul PETRACHE FLORIN, CNP ___________________, domiciliat in Ploiesti, __________________________ jud. Prahova, telefon ___________________, fost director al Directiei Generale Gestiune Patrimoniu a Primariei Municipiului Ploiesti, inculpat si condamnat definitiv in ds. nr. 5632/105/2016 de Tribunalul Prahova, respectiv de Curtea de Apel Ploiesti,

În temeiul art. 288 si art. 289 Cod procedură penală, formulez următoarea

P L Â N G E R E  P E N A L Ă 

Impotriva numitilor:

  • NEGULESCU MIRCEA, la data savarsirii faptelor procuror in cadrul Serviciului Teritorial Ploiesti al DNA Bucuresti, in prezent exclus din magistratura,
  • DEACONU GILUELA, la data savarsirii faptelor procuror in cadrul Serviciului Teritorial Ploiesti al DNA Bucuresti,
  • TRANDAFIRESCU ZINICA, judecator la Sectia penala a Tribunalului Prahova, care a solutionat fondul, condamnandu-ma, in ds. 5632/105/2016, la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de primire de foloase necuvenite prev. de art. 256 alin. 1 Cod penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000. Conform art. 81 Cod penal anterior a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei,
  • TUDORAN MIHAI VIOREL si NITA CONSTANTIN judecatori la Curtea de Apel Ploiesti, care au solutionat apelul si, rejudecand, mi-au majorat cuntumul pedepsei pentru săvârşirea infracţiunii de primire de foloase necuvenite prev. de art. 256 alin. 1 vechiul Cod penal, rap. la art. 6 din Legea 78/2000 şi cu aplicarea art. 5 Cod penal, de la 8 luni închisoare la 1 an şi 6 luni închisoare cu suspendare,
  • FLOREA C. GABRIELA NICOLETA, la data faptelor comisar sef, ofiter de politie judiciara detasata de la IPJ Prahova la Serviciul Teritorial Ploiesti al DNA Bucuresti, delegarea sa fiind revocata in februarie-martie 2018, la cererea ministrului de interne si
  • TOADER CRISTINEL, CNP 17_________6, posesor al CI seria ___, nr. ____ eliberata la data de ____ de SPCLEP ____, fost director general al Politiei Locale Ploiesti, in prezent suspendat din functia de director general adjunct incepand cu luna mai 2015, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedura / corespondentei in Ploiesti, str. ____________________ Prahova,
  • SIMION CRISTIAN, CNP ____________________, ale carui alte date de identificare nu le cunosc,

pentru savarsirea urmatoarelor infractiuni:

  • Cercetare abuziva, prevazuta de art. 280, alin. 1 si 2 Cod penal;
  • Represiune nedreapta, prevazuta de art. 283, alin. 1, Cod penal;
  • Abuz in serviciu, prevazuta de art. 297, alin. 1, Cod penal;
  • Marturie mincinoasa, prevazuta de art. 273, alin. 1, Cod penal.

           IN FAPT:

  1. Numitul TOADER CRISTINEL, a fost contactat telefonic la sfarsitul lunii iunie 2016, de catre procurorul NEGULESCU MIRCEA si convocat in vederea unei discutii la sediul DNA Ploiesti, acesta aflandu-se sub imperiul masurii preventive de control judiciar (subsecventa unor lungi perioade de arest preventiv si arest la domiciliu) intr-un dosar (nr. 636/P/2014) constituit de catre acesta cand era procuror la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti, la detasarea sa la Serviciul Teritorial Ploiesti al DNA, in august 2015, dosarul fiind si el declinat la aceasta unitate specializata de parchet (primind nr. 190/P/2015) si repartizat procuroarei DEACONU GILUELA si ofiterului de politie judiciara comisar sef FLOREA C. GABRIELA NICOLETA. Desi nu fusese desemnat procuror de caz, procurorul NEGULESCU MIRCEA a lucrat in aceasta cauza penala, in mod nelegal si abuziv, fie direct, fie conducand urmarirea penala – dand indrumari si controland personal actele de procedura penala in faza de urmarire, in coniventa cu colega sa si cu acordul lui ONEA LUCIAN GABRIEL, procuror sef de serviciu.

TOADER CRISTINEL s-a prezentat la sediul DNA Ploiesti, ocazie cu care a fost amenintat ca i se va revoca masura preventiva de control judiciar si „se va intoarce in arestul de la Campina” daca nu raspunde solicitarii sale abuzive de a-i furniza informatii compromitatoare (dar false) despre subsemnatul PETRACHE FLORIN, cu care avea interdictia de a comunica instituita printr-o Incheiere de sedinta a Tribunalului Prahova, eu fiind martor in dosarul sau nr. 8519/105/2015, deoarece procurorul NEGULESCU MIRCEA imi luase o declaratie in dosar in faza de urmarire penala (ds. nr. 636/P/2014 al Curtii de Apel).

Procurorul NEGULESCU MIRCEA, i-a relatat ca isi aduce aminte ca, prin anii 2013-2014, cand era directorul general al Politiei Locale Ploiesti, TOADER CRISTINEL i-a trimis un meserias, la cererea sa, sa-i repare aparatul de aer conditionat. In acea zi, muncitorul, pe nume SIMION CRISTIAN, ocupandu-se de reparatie la locuinta magistratului, nu i-a raspuns la telefon, motiv pentru care l-a apelat pe NEGULESCU MIRCEA, rugandu-l sa ii transmita lui SIMION ca, daca tot este in acea zona de cartier, sa mearga si la mine, PETRACHE FLORIN, sa-mi ia masuri la balconul apartamentului in scopul inchiderii in tamplarie PVC si geam termopan. Mentionez faptul ca eu locuiesc la 50 metri de fostul domiciliu al lui NEGULESCU, pe strada Cosminele.

In context, procurorul NEGULESCU MIRCEA i-a cerut lui TOADER CRISTINEL sa declare despre mine / sa ma denunte ca nu mi-as fi achitat contravaloarea lucrarii la respectivul balcon, ci ar fi reprezentat o luare de mita pentru ajutorul dat de mine, ca director in Primaria Ploiesti, firmei „ESROM ADVERTISING” (apartinand unor persoane apropiate lui), pentru prelungirea unui contract de asociere a acesteia cu Primaria Ploiesti pentru panotaj stradal (publicitate outdoor), procurorul promitandu-i ca va interveni si va depune diligente, daca va declara aceste aspecte neadevarate, pentru ca, in dosarul sau de la instanta penala (construit de el tot cu probe false, ticluite si martori mincinosi), DNA sa transmita o adresa in baza careia TOADER sa beneficieze de reducerea pedepsei conform prevederilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor.

Nota 1: De mentionat ca procurorul NEGULESCU MIRCEA a procedat similar cu TOADER CRISTINEL si in dosarul nr. 97/P/2012 al DNA – ST Ploiesti, in care – urmare unui denunt mincinos, la fel de fals / contrar realitatii, dat sub amenintari, presiune si promisiuni – , i s-a admis prin Ordonanta din 25.10.2016 cererea de a beneficia de dispozitiile favorabile ale art. 19 din Legea nr. 682/2002. Adresa a fost eliberata cu nr. 97/P/2012 din 25.10.2016 (anexata).

In acest dosar (nr. 122/42/2017 al Curtii de Apel Ploiesti), insa, in instanta, a revenit asupra denuntului si a retractat declaratia aratand ca a fost obtinuta sub amenintari, aceleasi mentiuni consemnandu-se si despre denuntul formulat impotriva mea (fila 4).  Anexez declaratia din instanta din 27.02.2018.

In prima faza, pe 03.07.2016, TOADER CRISTINEL nu a fost de acord, insa ulterior, pe data de 05.07.2016, a cedat presiunilor, amenintarilor si promisiunii, gandindu-se la represalii personale si la efectele devastatoare asupra familiei sale cu trei copii minori, mai ales ca el cunostea puterea si influenta pe care procurorii de caz o aveau asupra instantelor de judecata, coroborate si cu imprejurarea de notorietate publica ca erau colaboratori temeinici/de nadejde ai Directiei judetene de Informatii a SRI Prahova, cooperare stransa bazata si pe protocoalele secrete de colaborare intre SRI-PICCJ (Ministerul Public) si pe de alta parte intre acestea si ICCJ. In declaratia data la PICCJ – Sectia de urmarire penala a infractiunilor din justitie, in ds. nr. 45/P/2018, col. I. C. S., fost comandant al SRI Prahova, recunoaste explicit cooperarea SRI-DNA in dosarul lui Toader Cristinel, precizand ca „in perioada decembrie 2014-ianuarie 2015 a fost transmisa catre DNA o nota informativa cu privire la anumite aspecte legate de activitatea domnului Toader Cristinel. Cred ca aceasta nota informativa a venit ca urmare a solicitarii DNA – ST Ploiesti…” si ca, in dosarele penale ce i s-au intocmit domnului Toader Cristinel, „SRI s-a implicat … pentru a asigura suport tehnic atunci cand ni s-au transmis mandate de supraveghere tehnica si ordonante provizorii de supraveghere tehnica…” precizand ca acelasi sprijin i l-a acordat si procurorului NEGULESCU MIRCEA cand lucra dosarul la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti (fila 5). Aceeasi colaborare a avut-o si cu procuroarea DEACONU GILUELA: „Eu am mers la sediul DNA-ST Ploiesti in iulie 2014 unde am avut o discutie profesionala cu doamna procuror DEACONU GILUELA care, la acel moment, il inlocuia pe procurorul sef al ST Ploiesti, … Onea Lucian Gabriel”. (Anexez declaratia col. I. C. S. din 09.11.2018).

Pe 05.07.2016, TOADER CRISTINEL s-a prezentat, tot la cererea procurorului, din nou, la sediul DNA Ploiesti unde a detaliat cu magistratul cum sa intocmeasca denuntul, acesta dictandu-i personal frazele / exprimarile „cheie”. Mentionez ca, la un moment dat, a fost prezenta si cealalta procuroare de caz, DEACONU GILUELA, cu a carei complicitate a fost „fabricat” denuntul. (Anexez declaratia-denunt din 05.07.2016).

In acele momente, NEGULESCU nutrea sentimente de razbunare la adresa mea, profera injurii / insulte fata de persoana mea, reprosand:

PETRACHE FLORIN nu m-a sprijinit in demersul de a obtine de la primarie o locuinta sociala pentru fiul meu, DRAGOS ALIN;

Reiterez ca, in acea perioada, subsemnatul PETRACHE FLORIN eram directorul Directiei Gestiune Patrimoniu din Primaria Ploiesti si intrau in atributiile mele de serviciu aceste actiuni.

Astfel, din cauze extrajudiciare, direct sau prin interpusi, procurorul NEGULESCU mi-a transmis, in trei situatii diferite, amenintari legate de exercitarea atributiilor mele de serviciu in defavoarea intereselor unor persoane apropiate din anturajul sau.

Prima intalnire a avut loc in cursul anului 2015 (in ziua de Sf. Gheorghe), la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti, unde am fost convocat telefonic, de dimineata, de procuror, fara citatie, pentru ca, pe loc, sa ma deplasez imediat la parchet pentru a da o declaratie despre TOADER CRISTINEL, respectiv modalitatea de atribuire a conventiilor de alocare a amplasamentelor pentru elemente de publicitate outdoor in Municipiul Ploiesti catre firmele pe care magistratul le considera a fi ale lui TOADER (desi acesta nu era nici administrator, nici asociat). M-am deplasat si, in biroul procurorului am dat declaratia, sub amenintarea acestuia.

O alta intalnire s-a petrecut in luna iunie 2016, cand am fost citat la sediul ST Ploiesti al DNA tot de catre procurorul NEGULESCU, care m-a audiat ca martor in dosarul penal al unuia dintre fostii primari ai Ploiestiului, Volosevici Andrei, subiectul fiind prelungirea Contractului de asociere intre Primaria Ploiesti si SC ESROM ADVERTISING SRL Ploiesti.

Mentionez ca declaratia a fost integral formulata si dictata de procuror, fara ca mie sa mi se permita sa spun ceva, ori sa intervin fata de aspectele care se consemnau, pentru a prezenta corect situatia de fapt.

Desi am acceptat sa semnez declaratia in conditiile descrise, procurorul NEGULESCU m-a amenintat, la final, cu sintagma: „Tot am sa te fac !”.    

Mentionez ca firma ZEDEKA (ale carei inscrisuri falsificate au fost folosite la ticluirea probei impotriva mea si care nu are nicio legatura cu TOADER CRISTINEL, acesta nefiind niciodata asociat sau / si administrator), depusese toate documentele financiar – contabile la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti / DNA ST Ploiesti inca din 08.06.2015 si se aflau la dispozitia procurorilor NEGULESCU MIRCEA si DEACONU GILUELA (Anexez Procesul-verbal de predare primire documente contabile din 08.06.2015).

Nota 2: Premisa folosita a fost ca, anterior functiilor publice detinute succesiv in administratia publica locala ploiesteana si la conducerea unor institutii deconcertate prahovene, TOADER CRISTINEL a fost asociat / administrator la ESROM (2006-2009) si ca ar avea legaturi cu ZEDEKA.

In aceste imprejurari, procurorul NEGULESCU MIRCEA a extras, absolut la modul intamplator / aleatoriu din acea multitudine de acte / incsrisuri aflate in biroul sau, cateva facturi – 5 (cinci) – de tamplarie PVC si geam termopan, iar TOADER CRISTINEL, desi stia cu certitudine ca, în niciun caz, nu puteau fi de la balconul meu, a scris aceasta in denuntul care i-a fost dictat integral de magistrat, in care efectiv erau inserate niste aberatii in raport cu adevarul / realitatea. Mentionez ca tamplaria din facturile extrase din contabilitatea anului 2012 a fost executata pentru o cu totul alta lucrare si in alta perioada de timp.

O simpla expertiza judiciara / constatare tehnica poate demonstra ca acele facturi nu contineau, de fapt, materiale de sorto-tipo-dimensiunile proprii elementelor constructive ale unui balcon de bloc (asa cum voi detalia mai jos).

In baza acestor „dovezi”, coroborate cu denuntul lui TOADER din 05.07.2016, prin care arata ca eu, inculpatul PETRACHE, i-am pretins executarea lucrarilor in schimbul intocmirii documentelor care au stat la baza Hotararii de Consiliu Local Ploiesti de prelungire a contractelor de asociere cu firmele ESROM si ZEDEKA, s-a inceput urmarirea penala impotriva mea, s-a dispus masura preventiva a controlului judiciar si, ulterior, am fost inculpat in cauza si trimis in judecata (ds. nr. 217/P/2016), ds. nr. 5632/105/2016. Reiterez ca aceste aspecte i-au fost cerute si dictate de catre procurorul NEGULESCU (date tehnice, preturi, numar de HCL) pe care TOADER nu avea de unde sa le cunoasca.

  1. Arat ca faptele s-au desfasurat, in realitate, astfel:

In vara anului 2013 sau 2014 – nu îmi amintesc cu exactitate – la o întalnire în oras cu TOADER, acesta mi-am spus ca, avand la acel moment niste lucrari de amenajare, a primit niste preturi foarte bune la materiale de constructie si termopane.

Mentionez ca TOADER este un bun si vechi prieten (ne cunoastem de peste 20 ani, am fost colegi la Organizatia PSD de tineret in anii 1998-1999, am petrecut concedii impreuna, a fost prezent la evenimentele importante din viata mea si a familiei mele), dar am fost si colegi de serviciu si am conlucrat institutional.

La circa o luna dupa acea discutie, i-am spus ca as intentiona sa inchid un balcon cu material termopan, moment in care mi-a recomandat un montator foarte bun pe care il cunoastea si el de la intalnirile noastre comune avute la Biserica Evanghelica din Ploiesti.

La scurt timp, TOADER a fost solicitat de procurorul NEGULESCU pentru a-i repara un aparat de aer conditionat si atunci l-a trimis pe lacatusul de confectii metalice SIMION CRISTIAN, meseriasul nominalizat mai sus, pe care mi l-a recomandat si mie, care, ulterior a fost sa-mi ia masurile la balcon, operatiune facila deoarece in acea perioada eram vecin cu NEGULESCU.

Lucrarea propriu-zisa de inchidere in tamplarie termopan a balconului a fost executata in luna septembrie 2014 (si nu in 2012), si am  achitat-o in cateva transe lui TOADER CRISTINEL.

La data de 13.04.2017, prin declaratia de martor-denuntator data in fata doamnei judecator TRANDAFIRESCU ZINICA in ds. nr. 5632/105/2016 al Tribunalului Prahova, TOADER CRISTINEL a incercat sa spuna adevarul cu privire la cele intamplate, însa nu a reusit decat partial prin nuantarea relatarii. Era intr-o stare emotionala negativa, iar perceptia lui cu privire la intrebarile care i se adresau, intr-o succesiune bulversanta, prin judecator, de catre procuror, subsemnatul si avocatii mei, i-au parut fie nesemnificative, sau gresit formulate, fie cu fragmente neimportante astfel ca – aflat sub efectul stupefiantelor, tranchilizantelor, antidpresivelor si anxioliticelor administrate in acea zi – a raspuns / declarat, pe cat posibil, conform adevarului factual, si nu in acord cu ce-i dictatase procurorul NEGULESCU la urmarirea penala. (Anexez declaratia martorului TOADER din data de 13.04.2017, data in ds. nr. 5632/105/2016 al Tribunalului Prahova, la fond.)

Acesta a fost motivul pentru care DNA – ST Ploiesti i-a deschis un nou dosar penal la 25.04.2017, nr. 78/P/2017, în care a fost audiat pe data de 02.05.2017 in calitate de suspect pentru savarsirea infractiunilor de marturie mincinoasa si favorizarea infractorului (art. 269, alin. 1 si art. 273, alin. 1 C. p.), fiind intimidat si obligat de catre procurori sa revina cu o noua declaratie care sa coincida in totalitate cu denuntul initial (cel fals).

Drept urmare, în data de 10.11.2017, a fost reaudiat, la cerere, de catre doamna judecator TRANDAFIRESCU ZINICA, în fata careia a pastrat continutul initial al denuntului la solicitarea expresa a DNA ST Ploiesti. (Anexez o copie a declaratiei din 10.11.2017 data de TOADER in ds. nr. 5632/105/20016 al Tribunalului Prahova.)

Cu o zi inainte de declaratie, în data de 09.11.2017, a fost chemat la DNA Ploiesti de catre politista judiciara FLOREA C. NICOLETA GABRIELA si intrebat daca a doua zi isi va mentine declaratia. A perceput atitudinea ca fiind o intimidare / amenintare ca, daca nu isi mentine declaratia, va suporta actiuni de tip „Negulescu – Portocala” si va avea de suferit.

O incercare de a atrage atentia unei instante de judecata asupra denaturarii adevarului cu privire la faptele descrise in denuntul facut in dosarul nr. 5632/105/2016, a avut loc cu ocazia audierii lui TOADER CRISTINEL in dosarul nr. 122/42/2017, inculpat VOLOSEVICI ANDREI, unde a subliniat faptul ca cele doua denunturi i-au fost solicitate si dictate de procurorul NEGULESCU, care i-a confiat ca are un interes personal in aceste cauze penale (fila 4).

Ultimul demers de a fi reaudiat ca martor denuntator in dosarul nr. 5632/105/2016, pe rolul Curtii de Apel Ploiesti, prin care dorea sa declare intregul adevar si sa prezinte aspecte factuale si imprejurari noi cu relevanta si pertinenta in solutionarea cauzei, a fost la termenul din 17.10.2018. Completul nr. 4APa al Secţiei Penale şi pentru cauze cu minori şi de familie a Curtii de Apel Ploiesti, presedinte TUDORAN MIHAI VIOREL, a respins, insa, cererea apararii de reaudiere a martorului, deoarece era clar ca ar fi spus ca nu isi mai mentine declaratia formulata in faza de urmarire penala si, cu acea ocazie, dorea sa restabileasca adevarul in ceea ce priveste faptele in baza carora s-a construit acuzatia penala.

III. Cu privire la faptuitorii nominalizati din cadrul DNA-ST Ploiesti si a politistei judiciare, apreciez ca nu mai este cazul sa dezvolt in prezenta plangere penala abuzurile multiple savarsite de acestia in cvasi-majoritatea cauzelor penale instrumentate la unitatea de parchet specializata, fata de acestia fiind depuse multe sesizari penale. Strict in ceea ce ma vizeaza pe mine, am punctat cele cateva aspecte in prezenta plangere penala si le pot detalia si explica cu ocazia audierii ca persoana vatamata.

Aceasta cauza penala a fost creata artificial de procurorul care a instrumentat-o. Judecatorii fondului si apelului, au continuat activitatea represiva impotriva mea, ca fost director executiv al Directiei de Gestiune Patrimoniu din cadrul Primariei Ploiesti (la data faptelor) si au dat satisfactie interesului major al DNA de a fi condamnat cu orice pret (cu incalcari grave ale dispozitiilor legale in faza de urmarire penala, respingerea de plano a cererii in probatiune a apararii si lipsirea de orice eficienta a celorlalte probe depuse, totusi, la dosar.

Astfel:

TRANDAFIRESCU ZINICA, magistrat al Sectiei penale a Tribunalului Prahova, judecatoarea fondului:

       Este, in mod plauzibil, cea mai santajabila judecatoare in materie penala din justitia prahoveana.

  1. Primul element cu care a fost santajata ori de cate ori au existat interese ale tertilor (de ex. DNA, DIICOT etc.) in dosarele in care aceasta a inntrat ca judecator de drepturi si libertati, de camera preliminara ori de fond este acela ca, prin Decizia nr. 955/26.02.2014 a I.C.C.J., TRANDAFIRESCU ZINICA a fost declarata agent al Securitatii ca organ represiv al regimului communist si ca a incalcat drepturile si libertatile fundamentale ale cetateanului, facand acte de politie politica.
  2. Al doilea, chiar mai consistent, a fost o intreaga perioada de timp, presiunea pusa asupra sa cu privire la situatia penala a fiului sau, TRANDAFIRESCU DANIEL.
  3. TRANDAFIRESCU DANIEL a fost retinut si arestat în septembrie 2013 într-un dosar de constituirea unui grup infractional organizat (art. 367 NCP), evaziune fiscală, spălare de bani și contrabandă cu țigări, apoi arestat la domiciliu si, in final, plasat sub control judiciar gratie unor hotarari (arestari, emitere de mandate de perchezitie, condamnari cu inchisoarea), comandate mamei sale, TRANDAFIRESCU ZINICA. Durata reţinerii şi arestării preventive a fost de la 21.09.2013 la 02.04.2014 şi a arestului la domiciliu de la 02.04.2014 la 04.05.2015.
  4. Pentru serviciile aduse de TRANDAFIRESCU ZINICA intereselor meschine si abuzive ale DNA si DIICOT, o prima recompensa o primeste, ca mama, de la ICCJ, complet de judecatăC22 CP, prin Decizia nr. 170/02.04.2014 prin care se admite contestaţia formulata de inculpatul Trandafirescu Daniel împotriva Încheierii judecătorului de cameră preliminară din 18.03.2014 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia I Penală, în dosar nr. 1750/2/2014 (855/2014) si i s-a înlocuit măsura arestării preventivecu măsura arestului la domiciliu, pe o perioadă de 30 de zile, de la 2 aprilie 2014, până la 01 mai 2014, inclusiv.
  5.     Inalta Curte de Casatie si Justitie mai face un act de clementa fata de Trandafirescu Daniel si, ca rasplata a serviciilor prestate de mama sa ca judecator (de camera preliminara, de drepturi si libertati sau de fond, dupa caz, in diferite dosare de pe rolul Tribunalului Prahova in care DNA si DIICOT aveau interese majore) a revocat masura controlului judiciar fata de fiul sau. Astfel, completul de judecată nr. 8, prin Decizia nr. 366/26.10.2016, a admis contestaţiile formulate de inculpatul Trandafirescu Daniel împotriva Încheierii din data de 29 septembrie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia I Penală în dosarul nr. 1750/2/2014/a30 a desfiinţat, în parte, încheierea contestată şi, rejudecând, a revocat măsura preventivă a controlului judiciar luată faţă de inculpatul Trandafirescu Daniel prin Încheierea nr. 641 din 04.05.2015 pronuntată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Sectia penală în dosarul nr. 1750/2/2014/a16.

Nota 3: Dosarul în care Trandafirescu jr. a fost trimis în judecată alături de interlopul Ion Gușan zis Nicu Patron, s-a aflat pe rolul Curții de Apel București (nr. 1750/2/2014), fiul judecatoarei si al inspectorului sef-adjunct al IJP Prahova, comisar sef de politie Trandafirescu Ionel, fiind implicat, după cum susțin procurorii DIICOT, într-o rețea de traficanți de țigări coordonată de Nicu Patron, unul dintre cei mai temuți lideri ai lumii interlope din Basarabia (constituirea unui grup infractional organizat – art. 367 NCP, evaziune fiscală, spălare de bani și contrabandă cu țigări). Pana la urma a fost, totusi, condamnat la o pedeapsa rezultanta de 5 ani inchisoare prin Sentinţa penală nr. 196/F din 10.11.2016.

Desi am administrat in instanta toate probele care dovedesc nevinovatia mea, TRANDAFIRESCU ZINICA m-a condamnat la 8 (opt) luni inchisoare cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei[1].

In esenta, situatia judiciara din dosarul meu a fost caracterizata de:

  • Lipsa elementelor de tipicitate specifice infractiunii de luare de mita sau primire de foloase necuvenite prin inexistenta nex-ului cauzal intre activitatea desfasurata in deplina legalitate de mine , raportat la atributiile functionale si cele derivate din Legea nr. 188/1999, si pretinsa contraprestatie;
  • Dovedirea contrariului printr-o proba stiintifica, respectiv capturile foto realizate prin sistemul Google Map in anul 2012, comparativ cu cele din anul 2014, din continutul carora rezulta ca nici la data prelungirii contractului, si nici pe intreaga perioada a anului 2012, eu nu am fost beneficiarul vreunei contraprestatii din partea martorului-denuntator TOADER CRISTINEL, asa cum acesta a declarat la cererea si dictarea procurorului care, ulterior, a imbracat in haina ilicitului penal relatarea lui TOADER.
  • Inexistenta derularii cu celeritate a procedurilor incriminate ce reveneau in competenta mea de director executiv (pe care organul de urmarire penala le-a circumscris laturii obiective a infractiunii de coruptie de care am fost acuzat), precum si imposibilitatea obiectiva a imprimarii unei celeritati procedurii de prelungire a respectivului contract intre firma ESROM si Primaria Ploiesti, intrucat activitatea a fost dispusa de catre Primar si supusa efectiv controlului Consiliului Local Ploiesti. Mai mult, in virtutea atributiilor functionale de serviciu, nu aveam posibilitatea ca, personal, sa influentez in sensul accelerarii respectiva procedura administrativa, deoarece eram totalmente conditionat de avizele altor factori decidenti din Consiliul Local Ploiesti, Primaria Ploiesti si Institutia Prefectului Prahova, in primul rand de avizul de legalitate al Directiei Juridice si de Contencios si al Institutiei Prefectului.
  • Referatul semnat de mine, pretins incriminator, a fost integral legal si temeinic la acel moment, fiind un act juridic simetric, intrucat Directia Generala Gestiune Patrimoniu din Primaria Ploiesti a solicitat, initial, actionarea in judecata civila a firmei ESROM ADVERTISING, dar – dupa ce aceasta si-a indeplinit obligatiile contractuale fata de Primarie (dovedita prin platile efectuate) – tot Directia Generala Gestiune Patrimoniu avea obligatia legala corelativa de a solicita incetarea / retragerea actiunii in instanta, pentru ca ramasese fara obiect.
  • Inexistenta din punct de vedere subiectiv a intentiei primirii unei mite ori a unui folos necuvenit, avand in vedere relatia de prietenie de peste 20 de ani dintre mine si martorul-denuntator mincinos, minciuna pusa pe seama amenintarilor si promisiunilor facute de procurori.

De altfel, in Sentinta penala nr. 209/14.05.2018, judecatoarea fondului nici nu catadicseste sa faca vreo referire – cu atat mai putin vreo analiza – despre proba cu captura foto realizata prin sistemul Google Map in anul 2014, ca si cand aceasta nu exista la dosar.

TUDORAN MIHAI VIOREL si NITA CONSTANTIN judecatori la Curtea de Apel Ploiesti,

pentru ca as fi savarsit infractiunea de primire de foloase necuvenite, mi-au majorat pedeapsa, dubland-o la 1 an si sase luni, mentinand suspendarea conditionata ca modalitate de executare[2].

Desi, initial, i-am perceput a fi dincolo de orice banuiala, cei doi magistrati care au exercitat controlul judiciar asupra solutionarii fondului, au dovedit chiar mai multa rea credinta decat judecatorul fondului, TRANDAFIRESCU ZINICA, precum si lipsa de deontologie profesionala si s-au umilit in fata cererii de apel a DNA ST Ploiesti.

In mod flagrant, au incalcat art. 6, § 1 si 3 din CEDO, cea mai relevanta, recenta si, cumva, asemanatoare speta fiind Cauza Poropat impotriva Sloveniei (cererea nr. 21668/12), solutionata prin Hotararea din 9 mai 2017[3]. Mi-au respins toate probele propuse in aparare prin cererea in probatiune depusa la termenul din 17.10.2018.

Cu privire la probele in aparare:

  1. La dosar, procurorii DNA, NEGULESCU si DEACONU, au introdus 5 (cinci) facturi (patru reprezentand tamplarie PVC si una geam termopan). Un simplu calcul aritmetic arata un total de 22,01 mp tamplarie si 5,17 mp geam termopan achizitionate.

 

In realitate, faptic, balconul meu (plus usa) are 3,18 mp tamplarie si 6,28 mp geam.

 

Rezulta un plus pe facturi fata de lucrarea fizica de 18,86 mp tamplarie si un minus de 1,11 mp geam termopan.

In concluzie, daca tamplaria achizitionata pe facturi se punea in opera la usa si balcon, s-ar fi putut realiza, de fapt,…. 8 (opt) balcoane si 6 (sase) usi, cu observatia la fel de importanta ca geamul din factura nu se ajungea pentru a inchide balconul, existand o lipsa (minus) de 1,11 mp.

Astfel, facturile care au fost depuse de procurori in dosar, nu sunt cele prin care s-au achizitionat materialele pentru balconul meu, ci niste documente din 2012.

  1. Balconul a fost edificat in 2014, si nu in 2012 cand a fost aprobata prelungirea contractului de asociere dintre SC ESROM ADVERTISING SRL si Primaria Municipiului Ploiesti, neexistand nex cauzal. Acesta m-a costat 2000 lei pe care i-am achitat in cateva transe lui TOADER CRISTINEL.

Martorul SIMION CRISTIAN a mintit si la urmarirea penala si in declaratia data in instanta, atat prin omisiune ori prin raspunsuri de genul „nu-mi amintesc”, ca de exemplu in declaratia din 05.05.2017, data in dosarul nr. 5632/105/2016, la fond, in sensul ca:

  • „Prelucrat” de procurorul NEGULESCU, martorul – desi spune ca nu-si aminteste anul in care chiar el a facut lucrarea si el a achizitionat materialele – , in mod surprinzator isi aduce aminte de anul emiterii facturilor, respectiv 2012, tot pentru a confirma sustinerea acuzarii, contrara adevarului, pentru ca balconul, real, s-a realizat in 2014 .
  • Sustinerea martorului potrivit careia „…intrucat la 2-3 zile dupa achizitionare am procedat la efectuarea lucrarii” este, de asemenea, mincinoasa, falsul fiind demonstrat irefutabil prin urmatoarele: (i) daca admitem ca facturile introduse si folosite de procurorul NEGULESCU in dosarul cauzei ar fi cele cu materialele de la balconul si usa mea, atunci rezulta ca materialele au fost achizitionate intr-o perioada lunga de timp, nu toate odata, respectiv in intervalul 17.08.2012 – 29.09.2012, astfel ca punerea lor in opera „la 2-3 zile” ar fi fost imposibila, pe de o parte ca nu se stie fata de care din datele succesive de achizitie se raporteaza martorul, pe de alta parte deoarece, tehnic, uzual, asamblarea tuturor acestor materiale / piese era imposibil de realizat de un singur om in 2-3 zile;
  • Mergand ad absurdum tot pe speculatiile procurorului, rezulta ca lucrarea trebuia executata in octombrie (luna de toamna), pentru ca ultima achizitie de material ar fi fost pe 29.09.2012 conform facturii depusa la dosar in mod ticluit, si nu in vara, asa cum declara SIMION la pagina 3 (a se vedea declaratia anexata).

O a doua dovada in acest sens stau fotografiile extrajudiciare obtinute de mine prin capturi din aplicatia Google Map (anexate) care probeaza ca edificarea balconului a avut loc dupa luna august 2014.

Astfel, in captura Google din septembrie 2012, balconul apare deschis, fara lucrarea in cauza, iar vizavi de blocul in care locuiesc se observa un teren viran, care este liber de constructii.

In captura Google din august 2014, balconul se vede clar a fi tot deschis, iar pe terenul de vizavi este vizibila o constructie (spatiu comercial + birouri) ridicata cu Autorizatia de construire nr. 92/05.04.2013 eliberata de Directia Urbanism a Primariei Ploiesti, pe numele SC ARSEL SRL Ploiesti.

Pe cale de consecinta, daca atat in 2012, cat si in august 2014, balconul meu nu era inchis in tamplarie si geam termopan, iar in 2014 imobilul de vizavi era finalizat in baza Autorizatiei din 2013, rezulta cu maxima evidenta ca lucrarea de inchidere a balconului meu de la etajul 8 a fost executata dupa luna august 2014.

  1. Martorul TOADER CRISTINEL a facut o ultima incercare de a restabili adevarul, apeland la o declaratie data in fata unui notar public, autentificata in data de 30 august 2018, pe care a expediat-o la instanta prin serviciile Companiei Posta Romana (enexata).

Niciuna dintre probe, desi utile si pertinente cauzei, nu a fost luata in seama si nu i s-a dat eficienta la solutionarea cauzei, nici la fond, nici in apel.

 

URMARILE FAPTELOR

  1. Mi-am pierdut locul de munca. Pe data de 27.07.2016 a fost suspendat, ca functionar public, din functia de director executiv al Directiei Gestiune a Primariei Municipiului Ploiesti.
  2.  Prin Ordonanta nr. 217/P/2016 din 27.07.2016 a Parchetului de pe lângă I.C.C.J. – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti a fost instituita şi, ulterior, menţinută asupra mea masura preventiva a controlului judiciar, situatie in care nu am mai putut sa ma angajez la niciun loc de munca.
  3. La fond, Tribunalul Prahova, in ds. nr. 5632/105/2016, prin Sentinta penala nr. 209/14.05.2018 m-a condamnat, fără acord de recunoaştere, la 8 luni inchisoare cu suspendare.
  4. In apel, mi s-a respins apelul si a fost admis apelul DNA-ST Ploiesti si am fost condamnat la 1 an si 6 luni.
  5. Prin condamnarea nedreapta, stiindu-se ca sunt nevinovat, mi s-a lezat onoarea si demnitatea in familie si societate, fiind supus oprobiului public.

 

PROBE: Înscrisuri, martori, alte mijloace materiale de probă, pe care vă rog a le avea în vedere la justa soluţionare a cauzei, în concordanţă cu dezideratul aflării adevarului, clarificării integrale a tuturor faptelor si împrejurărilor săvârşirii acestora şi probării vinovaţiei penale a persoanelor nominalizate, care vor rezulta din lucrarile dosarului.

_________

Cu stima,

 

             Semnatura_________________                        data  21.03.2019

 

[1] „ … în baza disp. art. 5 C. p., constată lege penală mai favorabilă inculpatului PETRACHE FLORIN, Codul penal anterior (varianta 1969). În baza art. 377 alin. 4 C. p. p, admite cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpatului din infracţiunea de luare de mită, prev. de art. 289 alin.1 C. p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, în infracţiunea de primirea de foloase necuvenite, prev. de art. 256 alin. 1 C. p. cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000. Condamnă pe inculpatul PETRACHE FLORIN, la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de primire de foloase necuvenite prev. de art. 256 alin. 1 C. p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000. Conform art. 81 Cod penal anterior se dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicată pe durata termenului de încercare de 2 ani la care se adaugă durata pedepsei aplicată, aşa cum prevăd disp. art. 82 C. p. anterior, atrăgându-i-se atenţia inculpatului asupra consecinţelor ce decurg din nerespectarea disp. art. 83 C. p. anterior. În baza art. 71 C. p. anterior aplică inculpatului pedepsele accesorii prev. de art. 64 lit. a teza a II-a , lit. b şi c C. p. pe care le suspendă potrivit art. 75, alin. 5 din acelaşi cod. În baza disp. art. 256 alin. 2 C. p. anterior confiscă de la inculpat suma de 1.785,64 lei. Menţine măsura sechestrului asigurător instituit prin ordonanţa nr. 217/P/2016 din data de 07.09.2016 a D.N.A. – Serviciul Teritorial Ploieşti, asupra bunului mobil aparţinând inculpatului, constând în cota de 1/1 din autoturismul marca Skoda Octavia cu numărul de înmatriculare PH-17-SEA, culoare gri, an fabricaţie2004, serie şasiu TMBCS41Y052016562, serie motor 065733, reprezentând folosul material necuvenit până la concurenţa sumei de 1.785,64 lei. Obligă inculpatul la plata sumei de 2 500 lei cheltuieli judiciare către stat.”

[2]  Prin Decizia penala nr. 1212/12.12.2018 s-a desfiinţat în parte, în latură penală, Sentinţa penala nr. 209 din data de 14.05.2018 pronunţată de Tribunalul Prahova şi, rejudecând, majorează pedeapsa aplicată inculpatului Petrache Florin pentru săvârşirea infracţiunii de primire de foloase necuvenite prev. de art. 256 alin. 1 vechiul Cod penal, rap. la art. 6 din legea 78/2000 şi cu aplicarea art. 5 Cod penal de la 8 luni închisoare la 1 an şi 6 luni închisoare. Potrivit disp. art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 rap. la art. 81 vechiul Cod penal dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei mai sus menţionate pe durata unui termen de încercare de 3 ani şi 6 luni calculat în conformitate cu art. 82 alin. 1 vechiul Cod penal. Atrage atenţia inculpatului asupra disp. art. 83 vechiul Cod penal referitor la revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei în cazul săvârşirii unei infracţiuni. Aplică disp. art. 71 vechiul Cod penal rap. la art. 64 lit. a teza a II – a, lit. b) şi c) vechiul Cod penal. În baza art. 71 alin. 5 vechiul Cod penal, pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii se suspendă şi executarea pedepselor accesorii. În baza art. 256 alin. 2 vechiul Cod penal, confiscă de la inculpatul Petrache Florin suma de 3.785,64 lei. Menţine în rest dispoziţiile sentinţei apelate. Respinge ca nefondat apelul declarat de către inculpatul Petrache Florin împotriva sentinţei penale nr. 209 din data de 14.05.2018 pronunţată de Tribunalul Prahova. Obligă pe apelantul inculpat la plata sumei de 400 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică, astăzi, 12 decembrie 2018.

[3]http://www.legal-land.ro/cedo-respingerea-probelor-propuse-aparare-incalcarea-dreptului-la-un-proces-echitabil/

Facebook Comments

Exclusiv

Doar in mintea lui exista aceste restrangeri de drepturi constitutionale prin norme infralegale!

Publicat

pe

De

Revoltați că nu au avut niciun control asupra procesului de numire a noului CNATDCU, o parte din rectorii de universități au cerut în mod deschis, în interiorul Consiliului Național al Rectorilor (CNR), desființarea CNATDCU.

Un prim pas a fost deja făcut. Luni dupa-amiază, Biroul Permanent al CNR a decis în cvasiunanimitate organizarea unor referendumuri în universități astfel încât cadrele didactice să decidă cine ar trebui să acorde titlurile de doctor: universitățile sau CNATDCU.

Ideea desființării CNATDCU a fost lansată Mihnea Costoiu de la Universitatea Politehnică din București, singurul rector din România care nu are doctorat: a încercat să facă unul la Academia SRI, însă a fost exmatriculat acum doi ani.

Printre susținătorii ideii se numără rectorul Universității „Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu, universitatea care nu are școală doctorală, sau Liviu Pop, cel care a încercat să obțină un titlul de doctor la Academia de Poliție în baza unei teze plagiate. Lista întreagă a rectorilor care susțin ideea se găsește în text.

Model sovietic, structură comunistă, poliția plagiatelor sunt doar câteva dintre calificativele folosite de unii rectori, în timpul discuțiilor, pentru a justifica de ce CNATDCU trebuie desființat.

  • Revoltați că nu au avut niciun control asupra procesului de numire a noilor membri CNATDCU, unii rectorii plănuiesc desființarea acestuia.
  • Ideea a lansat-o Mihnea Costoiu de la Universitatea Politehnică din București, singurul rector din România care nu are doctorat: a încercat să facă unul la Academia SRI, însă a fost exmatriculat acum doi ani.
  • Rectorii invocă acum faptul că CNATDCU e o instituție de tip sovietic, că birocratizează procesul de acordare a titlurilor și se raliază ideii de reformă a „arhitecturii sistemului de învățământ superior”.
  • Printre cei care pretind că vor să facă reforma se numără șase foști miniștri care au condus educația și cercetarea, deci au avut ani la rând toate instrumentele să o facă: Ecaterina Andronescu (patru mandate), Mihnea Costoiu (un mandat), Sorin Cîmpeanu (un mandat), Adrian Curaj (un mandat), Liviu Pop (două mandate) și Valentin Popa (un mandat). 
  • Cei care sprijină ideea desființării CNATDCU susțin că universitățile pot elimina singure plagiatele în teze de doctorat și alte forme de fraudă academică comise de propriile cadre didactice.
  • Totuși, CNATDCU a pronunțat în ultimii 4 ani 49 de verdicte definitive de plagiat în teze girate de 10 universități românești.
  • Noul CNATDCU, pe care unii rectorii îl vor acum desființat, urmează să analizeze sesizări de plagiat ale unor persoane publice influente printre care se numără Bogdan Licu (procuror general adjunct), Bogdan Despescu (secretar de stat în Ministerul de Interne) și Mihai Tudose (fost premier, actual europarlamentar PSD).

Un puternic curent de opinie care susține desființarea Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) s-a cristalizat în ultimele zile printre rectorii de universități, după ce Ministerul Educației a făcut publică, vinerea trecută, componența noului consiliu.

CNATDCU este instituția care acordă, în urma propriei evaluări, titlurile de doctor și pe cele de conducător de doctorat, și care soluționează sesizările de plagiat în cazul tezelor de doctorat.

Spre deosebire de alte dăți, când desființarea Consiliului părea doar o idee îndrăzneață, acum această posibilitate se conturează tot mai clar.

Biroul Permanent al Consiliului Național al Rectorilor (CNR) – structură care reunește rectorii a 74 de universități acreditate din România, de stat și private – a decis în cvasiunanimitate organizarea unor referendumuri în universități astfel încât cadrele didactice să decidă cine ar trebui să acorde titlurile de doctor: universitățile sau CNATDCU.

Hotărârea, una fără precedent în învățământul academic din România, a fost luată rapid, luni după-amiază, la numai trei zile după ce componența noului CNATDCU a fost făcută publică.

Model sovietic, structură comunistă, poliția plagiatelor sunt doar câteva dintre calificativele folosite de unii rectori, în timpul discuțiilor, pentru a caracteriza CNATDCU.

Nemulțumirea acestora, exprimată acum fără rezerve, a fost accentuată de alte două motive principale, dincolo de cel legat de structura noului Consiliu, care reunește membri greu de controlat:

  • faptul că rectorii au fost eliminați din procesul de selecție al CNATDCU, decizie prin care a fost eliminat controlul acestora asupra comisiilor;
  • faptul că Ministerul Educației nu a ținut cont de existența avizelor date de Consiliile de Administrație ale universităților, solicitate de către CNR, prin care persoanele neagreate de conducerile universităților puteau fi eliminate din procesul de selecție.

Declicul

Revolta rectorilor a apărut la scurt timp după publicarea de către Ministerul Educației a componenței nominale a noului CNATDCU.

Din cei peste 1.100 de profesori și cercetători care au aplicat pentru a dobândi calitatea de membru CNATDCU (mandatul 2020-2024), în noua structură au fost selectați 543 de membri, din care 21 membri în Consiliul General, 69 de membri în paneluri pe domenii fundamentale și 493 membri în comisiile de specialitate.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Educației, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea din București și Universitatea Politehnică din București au cea mai semnificativă reprezentare, fiecare de peste 8% din totalul membrilor.

Un procent cumulativ de până la 50% din total este asigurat de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea Politehnica din Timișoara, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și Academia de Studii Economice din București.

Potrivit unor surse din mediul universitar, după ce aceste date au fost făcute publice, rectorii au început să își exprime nemulțumirile în interiorul Consiliului Național al Rectorilor.

Componența unor comisii, a unor paneluri, dar și a unor persoane numite la conducerea unor comisii, paneluri sau chiar în Consiliul General, precum și excluderea altora, a generat revolta rectorilor.

În timpul discuțiilor, rectorii au trecut foarte repede de la exprimarea unor nemulțumiri punctuale la ideea și chiar la planul de desființare a CNATDCU.

S-au exprimat fără echivoc în favoarea desființării CNATDCU Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnica din București, Daniel Breaz, rectorul Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, Ioan Vasile Abrudan, rectorul Universității „Transilvania” din Brașov, Vasile Sorin Purec, rectorul Universității „Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu, Smaranda Angheni, fostul rector al Universității „Titu Maiorescu” din București și, nu în ultimul rând, Valentin Popa, rectorul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava,  Sorin Cîmpeanu, rectorul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București – care este și președintele CNR.

Lor li se adaugă și trei foști miniștri ai Educației: Ecaterina Andronescu, Liviu Pop și Adrian Curaj.

O poziție ceva mai nuanțată are Daniel David, rectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, care susține că este necesară o regândire a întregii arhitecturi a învățământului superior românesc, care să includă și eliminarea consiliilor consultative ale Ministrului Educației, printre care se regăsește și CNATDCU.

Întrebați despre pozițiile lor, majoritatea celor enumerați au admis că susțin ideea de desființare a CNATDCU și de mutare a atribuțiilor de acordare a titlului de doctor către universități, invocând autonomia universitară.

Ideea

Cel care a lansat în Consiliul Național al Rectorilor ideea desființării CNATDCU la finalul săptămânii trecute a fost Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnice din București.

Costoiu s-a poziționat ca unul dintre cei mai vocali contestatari ai CNATDCU, în ciuda faptului că universitatea pe care o conduce are un procent de 8% de cadre didactice titulare selectate în noul Consiliu.

De altfel, într-o ședință care a avut loc la începutul lunii mai la Ministerul Educației, după ce procesul de selecție a CNATDCU 2020 – 2024 fusese deja demarat, Costoiu a afirmat că intenționează să inițieze în Parlament un amendament la Legea educației din prin care să desființeze CNATDCU.

Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnice din București – care a fost exmatriculat de la doctorat în urmă cu doi ani – este senator PSD și membru în comisia de Învățământ. FOTO: Lucian Muntean / PressOne

Mihnea Costoiu, care este și senator PSD, este singurul rector din România care nu are doctorat. A încercat să facă unul la Academia SRI, însă a fost exmatriculat acum doi ani.

Întrebat dacă a susținut în CNR ideea desființării CNATDCU, Costoiu – care este și secretar general al Consiliului Național al Rectorilor – a evitat să răspundă în mod direct.

Ce s-a discutat în Biroul Permanent nu o să pot să vă dezvălui fără acordul colegilor mei. Deci nu am ce comenta aici, indiferent de poziția mea, pe care o voi face publică la momentul oportun. Aveți informații pe surse, cine v-a spus să le susțină, eu nu pot să fac asta din respect față de colegii mei”.

Acesta nu a respins, însă, informația că ar intenționa desființarea CNATDCU printr-o modificare adusă Legii educației.

„Tot ce e posibil. Avem multe modificări ale legii (educației – n.m.), care cred că trebuie făcute, legate de finanțare, de multe lucruri care trebuie operate. Dacă și acesta va fi un subiect, la momentul oportun o să discutăm”. 

Rectorul Politehnicii din București mai susține că CNATDCU ar trebui să aibă în atribuții doar verificarea tezelor vechi, „să analizeze istoric ce s-a întâmplat cu toate tezele”, iar tezele viitoare să nu mai implice Consiliul și să fie acordate direct de universități.

Argumentul acestuia este că nicăieri în lume nu există „o structură precum CNATDCU”.

În plus, Costoiu a comparat CNATDCU cu o instituție de sorginte sovietică.

„Doamnă, nici măcar nu aveți răbdarea să mă urmăriți pentru că susțineți niște structuri sovietice depășite total de acum 150 de ani care controlau lumea la o promovare, e treaba dumneavoastră. Eu vreau să susțin ceea ce există în toată lumea asta civilizată”.

Dezvoltarea

Și alți rectori au susținut ideea de desființare a CNATDCU emisă de Costoiu. Unul dintre aceștia este Vasile Sorin Purec, rectorul Universității „Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu.

„Eu am exprimat acest punct de vedere mai tranșant, dar poate să fie o ipoteză de lucru pe negocierile viitoare cu Ministerul Educației dacă CNATDCU este în continuare util pentru învățământul românesc”, susține Purec.

Acesta este unul dintre cei care au argumentat ideea desființării CNATDCU prin faptul că „în lumea civilizată” nu există entități de supracontrol din partea statului „ca și cum instituțiile de învățământ superior nu ar prezenta încredere în așa fel încât să acorde singure titlurile universitare”.

Mai mult, acesta susține aceeași idee promovată și de Costoiu, cum că CNATDCU este un organism de tip sovietic, care mai există doar în Rusia sau în state din fosta Uniune Sovietică.

Întrebat care este motivul pentru care se pune în discuție desființarea CNATDCU acum, când instituția a început să își facă treaba – Consiliul a pronunțat 52 de verdicte de plagiat în mandatul 2016–2020 – Purec susține că acesta are legătură cu componența Consiliului.

„Motivul este foarte simplu. Și ceilalți reprezentanți ai universităților din țară au sesizat că în foarte multe comisii nu sunt persoanele cele mai reprezentative. Persoanele cele mai cunoscute și autorități științifice în domeniul lor nu figurează în listă, cu toate că au fost candidați. Și s-au ridicat multe semne de întrebare că oare cum sunt făcute aceste selecții și cum de au apărut anumite comisii care nu sunt chiar în regulă”. 

Acesta mai susține că „din fericire” ministrul Monica Anisie a intervenit și că „lucrurile vor fi corectate”. 

„Nu, nu, noi nu avem doctorate. Nu suntem interesați”, a declarat rectorul Purec când a fost întrebat câte titluri de doctor acordă pe an Universitatea din Târgu Jiu.

„Nu suntem interesați, am intervenit într-o discuție unde am tras o concluzie, dar noi nu suntem interesați de problema aceasta”. 

Justificarea: o instituție similară nu există în UE

Un alt susținător asumat al ideii de desființare a CNATDCU este Ioan Vasile Abrudan, rector la al treilea mandat la Universitatea „Transilvania” din Brașov.

Și acesta a declarat că CNATDCU este o structură specific comunistă și că acest tip de instituție nu există în alte țări europene.

„Noi suntem una dintre țările membre UE, dorim să ne integrăm în spațiul european al învățământului superior, discutăm despre universități europene, și noi încă suntem închistați în niște mecanisme și în niște structuri specifice comunismului. Din cele 27 de state membre UE, în care mai există asemenea structură care să valideze tezele de doctorat? De ce suntem noi mai originali întotdeauna?”.

Întrebat dacă universitățile românești au suficientă maturitate pentru a valida singure acordarea titlurilor de doctor, Abrudan consideră că universitatea pe care o conduce are.

„Eu nu știu ce e în alte  universități, dar dacă mă întrebați de universitatea mea, consider că da. Eu nu cred că sunt alții mai maturi decât colegii mei, nici în CNATDCU, nici în altă parte, nu cred că există alții mai maturi și mai responsabili decât noi”. 

Avem suficiente filtre de control care să fie aplicate la nivelul universităților pentru evitarea și sancționarea fraudelor academice?

„În România se pleacă de pe poziția hoțului și a escrocului. Toată legislația pe care o proiectăm pleacă de la ideea că toți sunt hoți și vinovați și atunci ne-am dezvoltat o suprastructură birocratică, care e total depășită de ceea ce se întâmplă în vecinătatea noastră, ca să nu zic în UE”, mai spune rectorul Universității „Transilvania”.

Abrudan mai consideră că validarea tezelor de către CNATDCU este un impediment pentru acordarea diplomelor de doctor comune cu universități din alte state, de tip „joint degree”, pentru că acestea trebuie să fie validate în România de Ministerul Educației, pe când în alte state le validează universitatea.

„Am ajuns în situații penibile. Suntem superbirocratizați”. 

Abrudan susține că acum există filtrul comisiilor de îndrumare, acces la baze de date, lucrările științifice trebuie trecute prin softuri de detectare a similitudinilor și că publicarea tezelor este obligatorie, toate aceste lucruri reprezentând filtre pe care universitățile le aplică.

Susținerea foștilor miniștri

Liviu Pop, de două ori ministru al Educației într-un guvern condus de Victor Ponta (PSD) și în altul condus de Mihai Tudose (PSD), a susținut și el în CNR varianta desființării CNATDCU, potrivit unor surse din mediul academic.

Întrebat despre acest lucru, Pop a negat acum afirmațiile făcute în urmă cu câteva zile.

Liviu Pop, fost ministru al Educației, care și-a ratat titlul de doctor în ziua susținerii, conduce Comisia de Învățământ din Senat. FOTO: Lucian Muntean, PressOne

„Nu am susținut acest lucru”, a afirmat Pop, care a adăugat că nu se poate pronunța pe un lucru „pe care nu îl stăpânesc în totalitate”.

Liviu Pop a sfârșit prin a admite, totuși, că s-a pronunțat în favoarea desființării, în condițiile în care rectorii „nu se înțeleg între ei și se acuză”.

Pop, care este și senator PSD și președintele Comisiei de Învățământ din Senatul României, nu a exclus posibilitatea ca o inițiativă legislativă care să prevadă desființarea CNATDCU să fie depusă în Parlament.

Fostul ministru a argumentat și el prin faptul că o structură de tip CNATDCU nu există în alte state europene, dar și că autonomia universitară trebuie să fie suverană.

„Eu nu cred că orice filtru trebuie să fie mai important decât autonomia universitară. Iau exemplul Universității din București, de ce mai ai nevoie de CNATDCU să verifici Universitatea din București?”. 

Întrebat dacă Academia de Poliție – universitatea unde Liviu Pop a încercat să obțină titlul de doctor în baza unei teze de doctorat plagiate – ar avea nevoie de verificare, Pop nu a mai avut un răspuns.

***

Colega de partid, de Senat și de comisie parlamentară a lui Liviu Pop, Ecaterina Andronescu, pledează și ea în favoarea validării tezelor și a atribuirii titlurilor de doctor de către universități în virtutea autonomiei instituțiilor de învățământ superior.

„Nu cred că trebuie să punem o poliție pe universitate”. 

Ecaterina Andronescu a condus Comisia de Învățământ din Senat până în toamna lui 2018, cân a fost numită ministru pentru a patra oară. FOTO: Ioana Epure / PressOne

Andronescu, care a fost de patru ori ministru al Educației, susține că universitățile trebuie să fie total responsabile de conținutul tezelor, de etica elaborării lucrării și de prezentarea rezultatelor.

„Universitatea trebuie să știe că dacă ajunge în situația ca teza de doctorat să fie declarată sau să aibă plagiat trebuie să piardă dreptul de a conduce doctoratul, să se desființeze școala doctorală”.

Arhitectura sistemului educațional superior

Daniel David este profesor de științe cognitive clinice la Universitatea „Babeş-Bolyai”  (UBB) din Cluj-Napoca și rector la primul mandat al aceleiași instituții de învățământ.

Mai mulți rectori l-au indicat pe David ca fiind cel care, în contextul polemicii iscate în CNR din cauza componenței noului CNATDCU, a lansat ideea necesității regândirii arhitecturii învățământului superior românesc.

Acesta susține că întreaga structură a învățământului superior este una depășită de vremuri și nu încurajează performanța.

„În linii mari, este gândită într-un model «colectivist», care irosește resurse și în care universitățile își stabilesc granițe teritoriale (adesea județene sau regionale), reacționând agresiv împotriva universităților globale, care nu înțeleg astfel de granițe într-o lume globalizată”.

Profesorul Daniel David explică faptul că modelul cu „granițe județene” a fost propus imediat după 1989 în ideea în care acolo unde există un mediu universitar, se dinamizează economia, iar bunăstarea oamenilor crește.

Teoria lui David este că universitățile locale nu au fost ajutate de legislație și de Ministerul Educației să devină universități puternice, iar pentru a supraviețui au intrat în bătălia de la nivel central, „distorsionând adesea toate practicile academice mai meritocratice ale universităților mai vechi, deja cu anvergura globală (națională sau internațională)”.

„Acest lucru a generat animozități și incapacitatea de a se utiliza eficient resursele, lipsind colaborarea prin diversitate, într-o logică «win-win»”. 

Două sunt soluțiile macro identificate de profesorul David, care implică modificarea statutului și a rolului jucat atât de universitățile mari, cu impact național și internațional, cât și a celor locale, cu impact local și regional:

  • diferențierea misiunilor – pe linia anvergurii naționale și internaționale versus regionale versus locale –, asociată cu schimbarea legislației pentru a valida rolul social important al oricărei misiuni alese;
  • extinderea marilor universități în alte locuri, gândind extensii cu rol local sau regional, transferându-se astfel practicile academice riguroase și cultura organizațională și acolo.

„Așa cum spuneam, universitățile nu sunt diferențiate prin misiune, iar asta are impact negativ asupra întregului sistem. Diferențierea se poate face după mai multe modele, dar trebuie făcută, valorizând toate misiunile și asociindu-le cu mecanisme și reglementări care să le permită performanța raportată la misiunea aleasă. Astfel de diferențieri nu stabilesc universități «superioare» sau «inferioare», ci universități cu misiuni diferite, ranking-urile fiind eventual făcute în cadrul aceleiași misiuni”, explică David.

Acesta mai susține că, din lipsa diferențierii misiunilor rezultă reglementări generale și instituții de compromis, care nu ajută nici universitățile de cercetare avansată de anvergură națională, nici pe cele de educație și cercetare cu impact regional, și nici pe cele de educație, cu impact local.

„Universitățile românești sunt «certate» că nu performează bine în ranking-urile internaționale. Dar câți știu că universitățile nu au filă de buget pentru cercetare? Nediferențierea universităților nici nu permite realizarea acestui lucru, deoarece nu poți avea, așa cum vrem sau credem noi, peste 50 de universități românești «world-class», cărora să le permiți un astfel de mecanism”, mai spune profesorul Daniel David.

Despre CNATDCU, rectorul UBB susține că este o instituție de compromis, derivată din nediferențierea universităților.

„Ca instituție de compromis generează patimi în procesul de constituire, iar, în final, nu mulțumește pe nimeni și este instabil. Pe scurt, este OK în contextul dat, dar nu reprezintă un bun standard pe care să-l menținem în această formă dacă organizăm adecvat învățământul superior”.

Întrebat dacă consideră necesară sau oportună desființarea CNATDCU, iar atribuțiile de validare a tezelor de doctorat să fie preluate de către universități, așa cum susțin și alți rectori, David spune că „da, dar doar dacă se regândește arhitectura învățământului superior, pe liniile discutate. Altfel nu!”. 

Acesta mai susține că un mecanism de monitorizare riguros și un audit extern, independent și periodic este necesar.

„Dacă în aceste condiții proaste s-a putut face descentralizarea pentru profesori, eu cred că se poate face, în condițiile explicate, și pentru tezele de doctorat! În plus, în logica diferențierii, nu toate universitățile trebuie să fie cu școli doctorale”. 

Întrebat dacă universitățile românești au maturitatea necesară și normele de etică internalizate într-atât încât să poată să evalueze singure în mod corect inclusiv sesizările de plagiat sau alte tipuri de fraudă academică, profesorul David admite că unele au, iar altele, nu.

„Altele ar putea învăța rapid. Le-aș monitoriza pe cele care pot și le-aș forma și monitoriza pe cele care încă nu pot. Un audit extern, independent și periodic ar fi necesar și aici. Dar aici nu mai este vorba de diferențiere, acesta trebuind să fie un standard comun, dincolo de diferențele între misiuni, dar sigur, în legătură directă cu misiunea aleasă”, a încheiat rectorul UBB.

Daniel David a fost selectat în noul CNATDCU, fiind membru chiar în organismul de conducere al acestuia, mai precis în Consiliul General.

Soluția

În urma discuțiilor despre componența noului CNATDCU, dar și despre desființarea acestuia, Sorin Cîmpeanu, președintele CNR, a convocat o ședință a Biroului Permanent al Consiliului Național al Rectorilor, care a avut loc online în după-amiaza zilei de luni.

Întrebat dacă în CNR s-a discutat despre desființarea CNATDCU prin promovarea unei legi, Cîmpeanu – care a demisionat din Pro România în decembrie 2019 și s-a înscris în ianuarie 2020 în PNL, fiind și membru al Biroului Permanent Național al partidului – a negat o astfel de variantă.

„N-am dat curs, chiar dacă au mai zis câte unii, am trecut peste aceste soluții. Nu s-a pus în discuție vreo soluție de tipul desființarea CNATDCU pe cale legislativă. Nu am dat curs acestor idei. Nu le-am luat în serios. Eu merg pe construcție, nu pe demolare”. 

Totuși, Cîmpeanu a admis faptul că Biroul Permanent al CNR a avut o ședință „în care s-a pus în discuție arhitectura sistemului de învățământ superior și a atribuțiilor instituțiilor implicate, la modul general. Despre CNATDCU nu s-a vorbit mai deloc”.

În realitate, discuția nu a avut ca temă arhitectura sistemului de învățământ superior, care a fost pusă în discuție doar de rectorul UBB, ci a vizat viitorul CNATDCU.

În urma discuțiilor din acea ședință s-a ajuns la ideea ca universitățile românești să organizeze un referendum pentru a stabili cine este instituția îndreptățită să acorde diplomele de doctor: universitățile sau Ministerul Educației.

Potrivit președintelui CNR, aceasta propunere a fost votată în cvasiunanimitate de membrii Biroului Permanent, care reunește 19 rectori.

„Să se afle opinia comunității universitare, nu a rectorilor, cu privire la cine ar trebui să acorde titlul de doctor, universitatea sau ministerul. A fost cvasiunanimitate la vot”. 

Sorin Cîmpeanu a precizat că zilele acestea urmează să fie stabilit la nivelul Biroului Permanent textul propunerii referitoare la referendum, după care va fi supus validării plenului CNR, iar mai apoi va fi făcut public.

Când se va produce acest vot în plenul CNR?

„Poate azi, poate mâine, poate poimâine. Nu trebuie să ne grăbim cu niște lucruri atât de importante”, susține Cîmpeanu.

Întrebat care va fi statutul acestui referendum, dacă poate fi impus universităților sau dacă e doar o recomandare, Cîmpeanu a explicat că CNR poate recomanda, însă nu poate impune, iar, în final, va fi o decizie a fiecărei universități în parte dacă va organiza sau nu referendumul.

Ce se va întâmpla dacă universitățile vor organiza referendumul și dacă propunerea ca titlurile de doctor să fie acordate de universități va fi una majoritară?

„Atunci CNR va solicita celor care sunt în drept să formuleze această propunere legislativă. Abia atunci, după această consultare, CNR va fi îndreptățit să propună acest lucru. Acest «după» poate să fie mai devreme sau mai târziu.” 

Președintele CNR a explicat că este greu de preconizat când vor fi organizate aceste referendumuri din cauza perioadei de pandemie.

„Nu cred că este cineva care poate anticipa dacă se va face într-o lună sau un an acest referendum”. 

***

Sorin Cîmpeanu confirmă că s-a ajuns la această situație din cauza nemulțumirii rectorilor că au fost excluși din procesul de selecție a CNATDCU.

Sorin Cîmpeanu, președintele CNR și fost ministru al Educației. FOTO: Lucian Munteanu /  PressOne

„Atâta timp cât metodologia nu le-a interzis rectorilor să facă parte din comitetele de selecție, nu le poți interzice rectorilor să facă parte din CNATDCU”. 

Acesta afirmă că selecția CNATDCU de acum a fost un hibrid, prin faptul că membrii comisiilor de specialitate au fost selectați de către comitete de selecție, iar membrii panelurilor și ai consiliului general au fost numiți direct de ministru.

„Nu știu dacă asta a fost cea mai bună alegere. E un hibrid între asumarea unui ministru și un proces de selecție. Mă întreb dacă acest lucru a fost bun. E un hibrid între modalitatea de desemnare din 2011 și cea din 2016”, susține președintele CNR, care se referă la faptul că CNATDCU din 2011 a fost numit integral și asumat de către ministrul Daniel Funeriu, iar componența celui din 2016 a fost desemnată de comitetele de selecție.

O altă nemulțumire a rectorilor este legată de componența noului CNATDCU.

Potrivit unor surse din mediul academic, unii rectori au precizat că ar trebui ca CNR să ceară ministrului Monica Anisie completarea unor comisii.

„Și eu susțin această solicitare pe baza următoarelor elemente: odată cu publicarea componenței s-a constatat un lucru, și anume că este dezechilibrat din perspectiva reprezentativității unor centre universitare – și dau exemplu Iașiul”, afirmă președintele CNR.  

Întrebat dacă e prevăzută în vreo metodologie echilibrul reprezentativității, Cîmpeanu a admis că acest lucru nu există.

„Nu, nu este prevăzut, dar pentru echilibru, profesionalism și sustenabilitate e bine să fie și o repartiție echilibrată. Oameni profesioniști se găsesc în mai multe centre universitare”. 

Cum îi va fi cerută Ministerului sau ministrului Monica Anisie repartiția echilibrată a membrilor CNATDCU?

„Vom cere, eventual, suplimentarea. Vom cere eliminarea unor discrepanțe majore în măsura în care acestea există. Îi vom cere doamnei ministru să se uite pe rezoluțiile celor 35 de comitete de selecție și în măsura în care există oameni care au beneficiat de suportul celor care au făcut selecția, să fie luate în considerare”.

Până aseară nu fusese formalizată nicio solicitare către minister, potrivit președintelui CNR.

Potrivit unor surse din mediul academic CNR ar putea propune completarea cu câte doi membri a două comisii, cea de Inginerie geologică, geodezică, mine, petrol și gaze și la cea de Medicină.

***

Soluția referendumului este considerată una potrivită de către Ioan Vasile Abrudan, rectorul Universității „Transilvania” din Brașov.

„Dacă noi spunem că vrem desființarea CNATDCU, o să apară ștampila că «mafia rectorilor», «mafia universitară», «mafia politică», mafia «nu știu care». Haide să mergem la popor să vedem ce vrea el, pentru că nu or fi tâmpiți chiar toți cei 30.000 de oameni din învățământul superior.

Până acum erau acuzate conducerile universităților. Haideți să vedem ce zic colegii noștri, că doar n-or fi toți tâmpiți, dacă rectorii sunt tâmpiți, mafioți și așa mai departe după cum s-a pus ștampila pe noi, OK, nu luăm noi decizia. Haide să vedem ce spun toți colegii noștri”, susține Abrudan.

Acesta mai spune că în acest moment sunt mai mulți rectori care susțin o schimbare semnificativă a învățământului universitar.

„Stăm în mocirla birocratică de 30 de ani pe care o tot cârpim, ajustăm, fără să gândim un sistem serios, pus pe baze serioase, în contextul în care suntem acuma. Ne place sau nu ne place, de 13 ani suntem în UE, suntem parte a programelor europene, iar România nu poate să dea un «joint degree»”. 

Alte încercări 

Cea mai clară încercare de desființare a CNATDCU s-a produs în anul 2016 atunci când ministrul Adrian Curaj a promovat OUG nr. 4/2016, care a pornit dintr-o intenție benignă: clarificarea, pe cale juridică, a momentului în care încetează beneficiile unei teze de doctorat plagiate.

Ajunsă în Parlament, ordonanța de urgență a constituit pretextul perfect pentru politicieni pentru a forța desființarea CNADCU, fapt care s-ar fi produs, dacă Curtea Constituțională a României nu ar fi declarat legea de aprobare a OUG nr. 4/2016 neconstituțională în integralitate.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport din Senat – condusă de Ecaterina Andronescu – a operat atunci mai multe modificări, care au fost adoptate de Senat, cameră decizională, la 9 iulie 2016.

Acordarea titlului de doctor

  • ÎNAINTE: Dacă studentul-doctorand a îndeplinit toate cerințele […] comisia de doctorat propune acordarea titlului de doctor, propunere care se înaintează CNATDCU, spre validare. CNATDCU, în urma evaluării dosarului, propune ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului acordarea sau neacordarea titlului de doctor. [ART. 168 (5)]
  • DUPĂ: Dacă studentul-doctorand a îndeplinit toate cerințele […], comisia de doctorat propune acordarea titlului de doctor, propunere care se înaintează Senatului universitar, în vederea acordării titlului de doctor. [ART. 168 (5) modificat]

Neacordarea titlului de doctor

  • ÎNAINTE: În cazul în care CNATDCU invalidează argumentat teza de doctorat, IOSUD primește din partea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului o motivație scrisă de invalidare, redactată în baza observațiilor CNATDCU. Lucrarea de doctorat poate fi retransmisă CNATDCU în termen de un an de la data primei invalidări. Dacă lucrarea de doctorat se invalidează și a doua oară, titlul de doctor nu va fi acordat, iar studentul-doctorand va fi exmatriculat. [ART. 168 (8)]

Împotrivă

Ipoteza desființării CNATDCU apare în contextul în care Consiliul (2016–2020) tocmai și-a încheiat primul mandat dus integral la capăt după desființarea și amputarea atribuțiilor din 2012 și reacordarea acestora în 2016.

Începând cu 2012 – anul în care CNATDCU și-a pierdut dreptul de a mai analiza sesizări de plagiat după scandalul legat de teza de doctorat plagiată a lui Victor Ponta –, instituția s-a aflat în atenția opiniei publice în principal din cauza acuzațiilor de plagiat formulate împotriva unor persoane cu funcții importante în stat.

Începând cu 2016, la CNATDCU au fost înregistrate 100 de sesizări de plagiat în teze de doctorat și au fost pronunțate 71 de verdicte.

Aceste cifre, deși nu sunt mari, sunt unele fără precedent în istoria acestei instituții.

Dintre aceste 71 de verdicte, 49 s-au soldat cu retragerea definitivă a titlurilor de doctor, iar 22 cu menținerea definitivă a titlurilor. Alte 4 decizii se află, în prezent, în diverse faze de contestare. O altă sesizare dintre cele 100 a fost clasată din motive procedurale.

Printre cei cărora CNATDCU le-a retras titlurile de doctor în perioada 2016–2020 se numără un fost rector (Adrian Iacob de la Academia de Poliție); un fost premier (Victor Ponta); un fost vicepremier (Gabriel Oprea), un general SRI (Dumitru Dumbravă) și 4 miniștri – Radu Stroe (Apărare), Florin Bodog (Sănătate), Ionuț Vulpescu (Cultură) și Petre Tobă (Interne).

***

După 1990, istoria CNATDCU este una extrem de încărcată.

În primii 20 de ani de activitate, CNATDCU a eșuat în misiunea trasată prin legislație, aceea de a verifica tezele de doctorat și de a atribui titlurile de doctor.

Cu o componență stabilită pe criterii mai degrabă politice decât academice, la fel cum era configurat însuși mediul academic românesc, CNATDCU a închis ochii la zeci și zeci de teze de doctorat plagiate girate anterior de către universități.

Așa se explică numărul mare de lucrări plagiate înainte de anul 2011, an în care ministrul Daniel Funeriu a schimbat întreaga paradigmă de funcționare a CNATDCU după ce i-a stabilit atribuții clare prin legea educației și a selectat o componență bazată pe criterii meritocratice.

Ceea ce ar fi trebuit să însemne începutul unei reforme profunde a sistemului de control pentru acordarea titlurilor de doctor s-a încheiat în mai puțin de un an, după ce ministrul Liviu Pop a desființat CNATDCU numit de Daniel Funeriu pentru a-l putea salva pe premierul în funcție, Victor Ponta, de la un iminent verdict de plagiat (care a fost pronunțat, în final, abia în 2016).

După acest episod, componența CNATDCU a fost schimbată, iar atribuția de verificare a sesizărilor de plagiat în tezele de doctorat a fost predată către Consiliul Național de Etică, organism profund politizat de către PSD.

După ce CNATDCU a primit înapoi atribuțiile de verificare a tezelor de doctorat în 2016, mandatul încheiat pe 10 iunie este primul în care principiile de etică a cercetării și elaborării tezelor de doctorat au fost aplicate mai clar, după ce și condițiile de finalizare a studiilor doctorale și de susținere a tezelor s-au înăsprit.

Între 2016 și începutul lui 2020, CNATDCU a validat 8.519 teze de doctorat în toate cele 35 de comisii ale sale și a invalidat alte 153 de titluri.

Cele 153 de teze invalidate reprezintă, cu siguranță, un lucru total neobișnuit în condițiile în care, în trecut, tezele invalidate într-un mandat întreg erau de sub zece potrivit unor date colectate personal din arhiva Ministerului Educației.

De ce e nevoie de CNATDCU 

Pentru a putea pune în discuție eliminarea CNATDCU din procedura de acordare a titlurilor de doctor și de verificare a sesizărilor de plagiat este nevoie de universități care să arate un comportament academic responsabil, susține Daniel Funeriu, fostul ministru al Educației care a demarat reforma sistemului doctoral în România.

Fostul ministru al Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, Daniel Petru Funeriu a sustinut in Aula Magna „Ioan Curea” a Universitatii de Vest conferinta cu tema „Despre excelenta, prostie, interese obscure si minciuni în educația romaneasca”, eveniment din seria Conferintelor ministrilor la UVT, marti 28 mai 2019, Timisoara..

Daniel Funeriu, fostul ministru al Educației. FOTO: Virgil Simonescu, INQUAMPhotos

„Utilitatea CNATDCU se vede tocmai prin momentul în care rectorii vor desființarea sa: atunci când începe să dea decizii de plagiat pe bandă rulantă și când începe să fie format din oameni incoruptibili, nu din marionete ale rectorilor. 

Cât timp era fără dinți și nu deranja, nimeni nu-i avea treaba. 

Pe fond: universitățile au demonstrat că sunt șvaițer și lasă, din cârdășie sau nepăsare, să fie susținute și teze proaste științific și teze plagiate. Așa că e nevoie de un organism de control central, populat de oameni de calitate. 

Fără CNATDCU, nici plagiatul lui Ponta și nici alte plagiate celebre nu ar fi fost descoperite și sancționate vreodată. 

Cerând desființarea CNATDCU, rectorii se comportă la fel ca «nașul» din tren care ar cere să se desființeze supracontrolul. Universitățile șvaițer nu vor să aibă un supracontrol exercitat de incoruptibilii din CNATDCU. 

Pe de altă parte, universitățile mari se prefac că sunt lezate în onoarea lor dacă se instituie un supracontrol. Or, și ele au la activ plagiate, e însă posibil ca în prezent să fie filtre mult mai bune. 

Nu ține nici argumentul cu «țările performante nu au CNATDCU»: ele nu au nevoie, pentru că plagiatul și slaba calitate a doctoratelor nu sunt fenomene de masă ca la noi. Dacă noul CNATDCU va fi numit în forma propusă, rectorii își vor fi pierdut influența și, desigur, asta îi supără. Ar fi păcat pentru că susținând organizarea bacalaureatului în acest an începuseră să-și curețe blazonul”, dezvaluie Emilia Sercan in Press One. (Cerasela N.).

 

Facebook Comments
Citeste in continuare

Exclusiv

Ma uimeste pasivitatea autoritatilor, altele decat politia, precum si a societatii civice, cu privire la abuzurile politiei locale/nationale fata de cetateni care nu “respecta” masurile instituite de starea de alerta si nu numai!

Publicat

pe

De

Revoltați că nu au avut niciun control asupra procesului de numire a noului CNATDCU, o parte din rectorii de universități au cerut în mod deschis, în interiorul Consiliului Național al Rectorilor (CNR), desființarea CNATDCU.

Un prim pas a fost deja făcut. Luni dupa-amiază, Biroul Permanent al CNR a decis în cvasiunanimitate organizarea unor referendumuri în universități astfel încât cadrele didactice să decidă cine ar trebui să acorde titlurile de doctor: universitățile sau CNATDCU.

Ideea desființării CNATDCU a fost lansată Mihnea Costoiu de la Universitatea Politehnică din București, singurul rector din România care nu are doctorat: a încercat să facă unul la Academia SRI, însă a fost exmatriculat acum doi ani.

Printre susținătorii ideii se numără rectorul Universității „Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu, universitatea care nu are școală doctorală, sau Liviu Pop, cel care a încercat să obțină un titlul de doctor la Academia de Poliție în baza unei teze plagiate. Lista întreagă a rectorilor care susțin ideea se găsește în text.

Model sovietic, structură comunistă, poliția plagiatelor sunt doar câteva dintre calificativele folosite de unii rectori, în timpul discuțiilor, pentru a justifica de ce CNATDCU trebuie desființat.

  • Revoltați că nu au avut niciun control asupra procesului de numire a noilor membri CNATDCU, unii rectorii plănuiesc desființarea acestuia.
  • Ideea a lansat-o Mihnea Costoiu de la Universitatea Politehnică din București, singurul rector din România care nu are doctorat: a încercat să facă unul la Academia SRI, însă a fost exmatriculat acum doi ani.
  • Rectorii invocă acum faptul că CNATDCU e o instituție de tip sovietic, că birocratizează procesul de acordare a titlurilor și se raliază ideii de reformă a „arhitecturii sistemului de învățământ superior”.
  • Printre cei care pretind că vor să facă reforma se numără șase foști miniștri care au condus educația și cercetarea, deci au avut ani la rând toate instrumentele să o facă: Ecaterina Andronescu (patru mandate), Mihnea Costoiu (un mandat), Sorin Cîmpeanu (un mandat), Adrian Curaj (un mandat), Liviu Pop (două mandate) și Valentin Popa (un mandat). 
  • Cei care sprijină ideea desființării CNATDCU susțin că universitățile pot elimina singure plagiatele în teze de doctorat și alte forme de fraudă academică comise de propriile cadre didactice.
  • Totuși, CNATDCU a pronunțat în ultimii 4 ani 49 de verdicte definitive de plagiat în teze girate de 10 universități românești.
  • Noul CNATDCU, pe care unii rectorii îl vor acum desființat, urmează să analizeze sesizări de plagiat ale unor persoane publice influente printre care se numără Bogdan Licu (procuror general adjunct), Bogdan Despescu (secretar de stat în Ministerul de Interne) și Mihai Tudose (fost premier, actual europarlamentar PSD).

Un puternic curent de opinie care susține desființarea Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) s-a cristalizat în ultimele zile printre rectorii de universități, după ce Ministerul Educației a făcut publică, vinerea trecută, componența noului consiliu.

CNATDCU este instituția care acordă, în urma propriei evaluări, titlurile de doctor și pe cele de conducător de doctorat, și care soluționează sesizările de plagiat în cazul tezelor de doctorat.

Spre deosebire de alte dăți, când desființarea Consiliului părea doar o idee îndrăzneață, acum această posibilitate se conturează tot mai clar.

Biroul Permanent al Consiliului Național al Rectorilor (CNR) – structură care reunește rectorii a 74 de universități acreditate din România, de stat și private – a decis în cvasiunanimitate organizarea unor referendumuri în universități astfel încât cadrele didactice să decidă cine ar trebui să acorde titlurile de doctor: universitățile sau CNATDCU.

Hotărârea, una fără precedent în învățământul academic din România, a fost luată rapid, luni după-amiază, la numai trei zile după ce componența noului CNATDCU a fost făcută publică.

Model sovietic, structură comunistă, poliția plagiatelor sunt doar câteva dintre calificativele folosite de unii rectori, în timpul discuțiilor, pentru a caracteriza CNATDCU.

Nemulțumirea acestora, exprimată acum fără rezerve, a fost accentuată de alte două motive principale, dincolo de cel legat de structura noului Consiliu, care reunește membri greu de controlat:

  • faptul că rectorii au fost eliminați din procesul de selecție al CNATDCU, decizie prin care a fost eliminat controlul acestora asupra comisiilor;
  • faptul că Ministerul Educației nu a ținut cont de existența avizelor date de Consiliile de Administrație ale universităților, solicitate de către CNR, prin care persoanele neagreate de conducerile universităților puteau fi eliminate din procesul de selecție.

Declicul

Revolta rectorilor a apărut la scurt timp după publicarea de către Ministerul Educației a componenței nominale a noului CNATDCU.

Din cei peste 1.100 de profesori și cercetători care au aplicat pentru a dobândi calitatea de membru CNATDCU (mandatul 2020-2024), în noua structură au fost selectați 543 de membri, din care 21 membri în Consiliul General, 69 de membri în paneluri pe domenii fundamentale și 493 membri în comisiile de specialitate.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Educației, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea din București și Universitatea Politehnică din București au cea mai semnificativă reprezentare, fiecare de peste 8% din totalul membrilor.

Un procent cumulativ de până la 50% din total este asigurat de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea Politehnica din Timișoara, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și Academia de Studii Economice din București.

Potrivit unor surse din mediul universitar, după ce aceste date au fost făcute publice, rectorii au început să își exprime nemulțumirile în interiorul Consiliului Național al Rectorilor.

Componența unor comisii, a unor paneluri, dar și a unor persoane numite la conducerea unor comisii, paneluri sau chiar în Consiliul General, precum și excluderea altora, a generat revolta rectorilor.

În timpul discuțiilor, rectorii au trecut foarte repede de la exprimarea unor nemulțumiri punctuale la ideea și chiar la planul de desființare a CNATDCU.

S-au exprimat fără echivoc în favoarea desființării CNATDCU Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnica din București, Daniel Breaz, rectorul Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, Ioan Vasile Abrudan, rectorul Universității „Transilvania” din Brașov, Vasile Sorin Purec, rectorul Universității „Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu, Smaranda Angheni, fostul rector al Universității „Titu Maiorescu” din București și, nu în ultimul rând, Valentin Popa, rectorul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava,  Sorin Cîmpeanu, rectorul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București – care este și președintele CNR.

Lor li se adaugă și trei foști miniștri ai Educației: Ecaterina Andronescu, Liviu Pop și Adrian Curaj.

O poziție ceva mai nuanțată are Daniel David, rectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, care susține că este necesară o regândire a întregii arhitecturi a învățământului superior românesc, care să includă și eliminarea consiliilor consultative ale Ministrului Educației, printre care se regăsește și CNATDCU.

Întrebați despre pozițiile lor, majoritatea celor enumerați au admis că susțin ideea de desființare a CNATDCU și de mutare a atribuțiilor de acordare a titlului de doctor către universități, invocând autonomia universitară.

Ideea

Cel care a lansat în Consiliul Național al Rectorilor ideea desființării CNATDCU la finalul săptămânii trecute a fost Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnice din București.

Costoiu s-a poziționat ca unul dintre cei mai vocali contestatari ai CNATDCU, în ciuda faptului că universitatea pe care o conduce are un procent de 8% de cadre didactice titulare selectate în noul Consiliu.

De altfel, într-o ședință care a avut loc la începutul lunii mai la Ministerul Educației, după ce procesul de selecție a CNATDCU 2020 – 2024 fusese deja demarat, Costoiu a afirmat că intenționează să inițieze în Parlament un amendament la Legea educației din prin care să desființeze CNATDCU.

Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnice din București – care a fost exmatriculat de la doctorat în urmă cu doi ani – este senator PSD și membru în comisia de Învățământ. FOTO: Lucian Muntean / PressOne

Mihnea Costoiu, care este și senator PSD, este singurul rector din România care nu are doctorat. A încercat să facă unul la Academia SRI, însă a fost exmatriculat acum doi ani.

Întrebat dacă a susținut în CNR ideea desființării CNATDCU, Costoiu – care este și secretar general al Consiliului Național al Rectorilor – a evitat să răspundă în mod direct.

Ce s-a discutat în Biroul Permanent nu o să pot să vă dezvălui fără acordul colegilor mei. Deci nu am ce comenta aici, indiferent de poziția mea, pe care o voi face publică la momentul oportun. Aveți informații pe surse, cine v-a spus să le susțină, eu nu pot să fac asta din respect față de colegii mei”.

Acesta nu a respins, însă, informația că ar intenționa desființarea CNATDCU printr-o modificare adusă Legii educației.

„Tot ce e posibil. Avem multe modificări ale legii (educației – n.m.), care cred că trebuie făcute, legate de finanțare, de multe lucruri care trebuie operate. Dacă și acesta va fi un subiect, la momentul oportun o să discutăm”. 

Rectorul Politehnicii din București mai susține că CNATDCU ar trebui să aibă în atribuții doar verificarea tezelor vechi, „să analizeze istoric ce s-a întâmplat cu toate tezele”, iar tezele viitoare să nu mai implice Consiliul și să fie acordate direct de universități.

Argumentul acestuia este că nicăieri în lume nu există „o structură precum CNATDCU”.

În plus, Costoiu a comparat CNATDCU cu o instituție de sorginte sovietică.

„Doamnă, nici măcar nu aveți răbdarea să mă urmăriți pentru că susțineți niște structuri sovietice depășite total de acum 150 de ani care controlau lumea la o promovare, e treaba dumneavoastră. Eu vreau să susțin ceea ce există în toată lumea asta civilizată”.

Dezvoltarea

Și alți rectori au susținut ideea de desființare a CNATDCU emisă de Costoiu. Unul dintre aceștia este Vasile Sorin Purec, rectorul Universității „Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu.

„Eu am exprimat acest punct de vedere mai tranșant, dar poate să fie o ipoteză de lucru pe negocierile viitoare cu Ministerul Educației dacă CNATDCU este în continuare util pentru învățământul românesc”, susține Purec.

Acesta este unul dintre cei care au argumentat ideea desființării CNATDCU prin faptul că „în lumea civilizată” nu există entități de supracontrol din partea statului „ca și cum instituțiile de învățământ superior nu ar prezenta încredere în așa fel încât să acorde singure titlurile universitare”.

Mai mult, acesta susține aceeași idee promovată și de Costoiu, cum că CNATDCU este un organism de tip sovietic, care mai există doar în Rusia sau în state din fosta Uniune Sovietică.

Întrebat care este motivul pentru care se pune în discuție desființarea CNATDCU acum, când instituția a început să își facă treaba – Consiliul a pronunțat 52 de verdicte de plagiat în mandatul 2016–2020 – Purec susține că acesta are legătură cu componența Consiliului.

„Motivul este foarte simplu. Și ceilalți reprezentanți ai universităților din țară au sesizat că în foarte multe comisii nu sunt persoanele cele mai reprezentative. Persoanele cele mai cunoscute și autorități științifice în domeniul lor nu figurează în listă, cu toate că au fost candidați. Și s-au ridicat multe semne de întrebare că oare cum sunt făcute aceste selecții și cum de au apărut anumite comisii care nu sunt chiar în regulă”. 

Acesta mai susține că „din fericire” ministrul Monica Anisie a intervenit și că „lucrurile vor fi corectate”. 

„Nu, nu, noi nu avem doctorate. Nu suntem interesați”, a declarat rectorul Purec când a fost întrebat câte titluri de doctor acordă pe an Universitatea din Târgu Jiu.

„Nu suntem interesați, am intervenit într-o discuție unde am tras o concluzie, dar noi nu suntem interesați de problema aceasta”. 

Justificarea: o instituție similară nu există în UE

Un alt susținător asumat al ideii de desființare a CNATDCU este Ioan Vasile Abrudan, rector la al treilea mandat la Universitatea „Transilvania” din Brașov.

Și acesta a declarat că CNATDCU este o structură specific comunistă și că acest tip de instituție nu există în alte țări europene.

„Noi suntem una dintre țările membre UE, dorim să ne integrăm în spațiul european al învățământului superior, discutăm despre universități europene, și noi încă suntem închistați în niște mecanisme și în niște structuri specifice comunismului. Din cele 27 de state membre UE, în care mai există asemenea structură care să valideze tezele de doctorat? De ce suntem noi mai originali întotdeauna?”.

Întrebat dacă universitățile românești au suficientă maturitate pentru a valida singure acordarea titlurilor de doctor, Abrudan consideră că universitatea pe care o conduce are.

„Eu nu știu ce e în alte  universități, dar dacă mă întrebați de universitatea mea, consider că da. Eu nu cred că sunt alții mai maturi decât colegii mei, nici în CNATDCU, nici în altă parte, nu cred că există alții mai maturi și mai responsabili decât noi”. 

Avem suficiente filtre de control care să fie aplicate la nivelul universităților pentru evitarea și sancționarea fraudelor academice?

„În România se pleacă de pe poziția hoțului și a escrocului. Toată legislația pe care o proiectăm pleacă de la ideea că toți sunt hoți și vinovați și atunci ne-am dezvoltat o suprastructură birocratică, care e total depășită de ceea ce se întâmplă în vecinătatea noastră, ca să nu zic în UE”, mai spune rectorul Universității „Transilvania”.

Abrudan mai consideră că validarea tezelor de către CNATDCU este un impediment pentru acordarea diplomelor de doctor comune cu universități din alte state, de tip „joint degree”, pentru că acestea trebuie să fie validate în România de Ministerul Educației, pe când în alte state le validează universitatea.

„Am ajuns în situații penibile. Suntem superbirocratizați”. 

Abrudan susține că acum există filtrul comisiilor de îndrumare, acces la baze de date, lucrările științifice trebuie trecute prin softuri de detectare a similitudinilor și că publicarea tezelor este obligatorie, toate aceste lucruri reprezentând filtre pe care universitățile le aplică.

Susținerea foștilor miniștri

Liviu Pop, de două ori ministru al Educației într-un guvern condus de Victor Ponta (PSD) și în altul condus de Mihai Tudose (PSD), a susținut și el în CNR varianta desființării CNATDCU, potrivit unor surse din mediul academic.

Întrebat despre acest lucru, Pop a negat acum afirmațiile făcute în urmă cu câteva zile.

Liviu Pop, fost ministru al Educației, care și-a ratat titlul de doctor în ziua susținerii, conduce Comisia de Învățământ din Senat. FOTO: Lucian Muntean, PressOne

„Nu am susținut acest lucru”, a afirmat Pop, care a adăugat că nu se poate pronunța pe un lucru „pe care nu îl stăpânesc în totalitate”.

Liviu Pop a sfârșit prin a admite, totuși, că s-a pronunțat în favoarea desființării, în condițiile în care rectorii „nu se înțeleg între ei și se acuză”.

Pop, care este și senator PSD și președintele Comisiei de Învățământ din Senatul României, nu a exclus posibilitatea ca o inițiativă legislativă care să prevadă desființarea CNATDCU să fie depusă în Parlament.

Fostul ministru a argumentat și el prin faptul că o structură de tip CNATDCU nu există în alte state europene, dar și că autonomia universitară trebuie să fie suverană.

„Eu nu cred că orice filtru trebuie să fie mai important decât autonomia universitară. Iau exemplul Universității din București, de ce mai ai nevoie de CNATDCU să verifici Universitatea din București?”. 

Întrebat dacă Academia de Poliție – universitatea unde Liviu Pop a încercat să obțină titlul de doctor în baza unei teze de doctorat plagiate – ar avea nevoie de verificare, Pop nu a mai avut un răspuns.

***

Colega de partid, de Senat și de comisie parlamentară a lui Liviu Pop, Ecaterina Andronescu, pledează și ea în favoarea validării tezelor și a atribuirii titlurilor de doctor de către universități în virtutea autonomiei instituțiilor de învățământ superior.

„Nu cred că trebuie să punem o poliție pe universitate”. 

Ecaterina Andronescu a condus Comisia de Învățământ din Senat până în toamna lui 2018, cân a fost numită ministru pentru a patra oară. FOTO: Ioana Epure / PressOne

Andronescu, care a fost de patru ori ministru al Educației, susține că universitățile trebuie să fie total responsabile de conținutul tezelor, de etica elaborării lucrării și de prezentarea rezultatelor.

„Universitatea trebuie să știe că dacă ajunge în situația ca teza de doctorat să fie declarată sau să aibă plagiat trebuie să piardă dreptul de a conduce doctoratul, să se desființeze școala doctorală”.

Arhitectura sistemului educațional superior

Daniel David este profesor de științe cognitive clinice la Universitatea „Babeş-Bolyai”  (UBB) din Cluj-Napoca și rector la primul mandat al aceleiași instituții de învățământ.

Mai mulți rectori l-au indicat pe David ca fiind cel care, în contextul polemicii iscate în CNR din cauza componenței noului CNATDCU, a lansat ideea necesității regândirii arhitecturii învățământului superior românesc.

Acesta susține că întreaga structură a învățământului superior este una depășită de vremuri și nu încurajează performanța.

„În linii mari, este gândită într-un model «colectivist», care irosește resurse și în care universitățile își stabilesc granițe teritoriale (adesea județene sau regionale), reacționând agresiv împotriva universităților globale, care nu înțeleg astfel de granițe într-o lume globalizată”.

Profesorul Daniel David explică faptul că modelul cu „granițe județene” a fost propus imediat după 1989 în ideea în care acolo unde există un mediu universitar, se dinamizează economia, iar bunăstarea oamenilor crește.

Teoria lui David este că universitățile locale nu au fost ajutate de legislație și de Ministerul Educației să devină universități puternice, iar pentru a supraviețui au intrat în bătălia de la nivel central, „distorsionând adesea toate practicile academice mai meritocratice ale universităților mai vechi, deja cu anvergura globală (națională sau internațională)”.

„Acest lucru a generat animozități și incapacitatea de a se utiliza eficient resursele, lipsind colaborarea prin diversitate, într-o logică «win-win»”. 

Două sunt soluțiile macro identificate de profesorul David, care implică modificarea statutului și a rolului jucat atât de universitățile mari, cu impact național și internațional, cât și a celor locale, cu impact local și regional:

  • diferențierea misiunilor – pe linia anvergurii naționale și internaționale versus regionale versus locale –, asociată cu schimbarea legislației pentru a valida rolul social important al oricărei misiuni alese;
  • extinderea marilor universități în alte locuri, gândind extensii cu rol local sau regional, transferându-se astfel practicile academice riguroase și cultura organizațională și acolo.

„Așa cum spuneam, universitățile nu sunt diferențiate prin misiune, iar asta are impact negativ asupra întregului sistem. Diferențierea se poate face după mai multe modele, dar trebuie făcută, valorizând toate misiunile și asociindu-le cu mecanisme și reglementări care să le permită performanța raportată la misiunea aleasă. Astfel de diferențieri nu stabilesc universități «superioare» sau «inferioare», ci universități cu misiuni diferite, ranking-urile fiind eventual făcute în cadrul aceleiași misiuni”, explică David.

Acesta mai susține că, din lipsa diferențierii misiunilor rezultă reglementări generale și instituții de compromis, care nu ajută nici universitățile de cercetare avansată de anvergură națională, nici pe cele de educație și cercetare cu impact regional, și nici pe cele de educație, cu impact local.

„Universitățile românești sunt «certate» că nu performează bine în ranking-urile internaționale. Dar câți știu că universitățile nu au filă de buget pentru cercetare? Nediferențierea universităților nici nu permite realizarea acestui lucru, deoarece nu poți avea, așa cum vrem sau credem noi, peste 50 de universități românești «world-class», cărora să le permiți un astfel de mecanism”, mai spune profesorul Daniel David.

Despre CNATDCU, rectorul UBB susține că este o instituție de compromis, derivată din nediferențierea universităților.

„Ca instituție de compromis generează patimi în procesul de constituire, iar, în final, nu mulțumește pe nimeni și este instabil. Pe scurt, este OK în contextul dat, dar nu reprezintă un bun standard pe care să-l menținem în această formă dacă organizăm adecvat învățământul superior”.

Întrebat dacă consideră necesară sau oportună desființarea CNATDCU, iar atribuțiile de validare a tezelor de doctorat să fie preluate de către universități, așa cum susțin și alți rectori, David spune că „da, dar doar dacă se regândește arhitectura învățământului superior, pe liniile discutate. Altfel nu!”. 

Acesta mai susține că un mecanism de monitorizare riguros și un audit extern, independent și periodic este necesar.

„Dacă în aceste condiții proaste s-a putut face descentralizarea pentru profesori, eu cred că se poate face, în condițiile explicate, și pentru tezele de doctorat! În plus, în logica diferențierii, nu toate universitățile trebuie să fie cu școli doctorale”. 

Întrebat dacă universitățile românești au maturitatea necesară și normele de etică internalizate într-atât încât să poată să evalueze singure în mod corect inclusiv sesizările de plagiat sau alte tipuri de fraudă academică, profesorul David admite că unele au, iar altele, nu.

„Altele ar putea învăța rapid. Le-aș monitoriza pe cele care pot și le-aș forma și monitoriza pe cele care încă nu pot. Un audit extern, independent și periodic ar fi necesar și aici. Dar aici nu mai este vorba de diferențiere, acesta trebuind să fie un standard comun, dincolo de diferențele între misiuni, dar sigur, în legătură directă cu misiunea aleasă”, a încheiat rectorul UBB.

Daniel David a fost selectat în noul CNATDCU, fiind membru chiar în organismul de conducere al acestuia, mai precis în Consiliul General.

Soluția

În urma discuțiilor despre componența noului CNATDCU, dar și despre desființarea acestuia, Sorin Cîmpeanu, președintele CNR, a convocat o ședință a Biroului Permanent al Consiliului Național al Rectorilor, care a avut loc online în după-amiaza zilei de luni.

Întrebat dacă în CNR s-a discutat despre desființarea CNATDCU prin promovarea unei legi, Cîmpeanu – care a demisionat din Pro România în decembrie 2019 și s-a înscris în ianuarie 2020 în PNL, fiind și membru al Biroului Permanent Național al partidului – a negat o astfel de variantă.

„N-am dat curs, chiar dacă au mai zis câte unii, am trecut peste aceste soluții. Nu s-a pus în discuție vreo soluție de tipul desființarea CNATDCU pe cale legislativă. Nu am dat curs acestor idei. Nu le-am luat în serios. Eu merg pe construcție, nu pe demolare”. 

Totuși, Cîmpeanu a admis faptul că Biroul Permanent al CNR a avut o ședință „în care s-a pus în discuție arhitectura sistemului de învățământ superior și a atribuțiilor instituțiilor implicate, la modul general. Despre CNATDCU nu s-a vorbit mai deloc”.

În realitate, discuția nu a avut ca temă arhitectura sistemului de învățământ superior, care a fost pusă în discuție doar de rectorul UBB, ci a vizat viitorul CNATDCU.

În urma discuțiilor din acea ședință s-a ajuns la ideea ca universitățile românești să organizeze un referendum pentru a stabili cine este instituția îndreptățită să acorde diplomele de doctor: universitățile sau Ministerul Educației.

Potrivit președintelui CNR, aceasta propunere a fost votată în cvasiunanimitate de membrii Biroului Permanent, care reunește 19 rectori.

„Să se afle opinia comunității universitare, nu a rectorilor, cu privire la cine ar trebui să acorde titlul de doctor, universitatea sau ministerul. A fost cvasiunanimitate la vot”. 

Sorin Cîmpeanu a precizat că zilele acestea urmează să fie stabilit la nivelul Biroului Permanent textul propunerii referitoare la referendum, după care va fi supus validării plenului CNR, iar mai apoi va fi făcut public.

Când se va produce acest vot în plenul CNR?

„Poate azi, poate mâine, poate poimâine. Nu trebuie să ne grăbim cu niște lucruri atât de importante”, susține Cîmpeanu.

Întrebat care va fi statutul acestui referendum, dacă poate fi impus universităților sau dacă e doar o recomandare, Cîmpeanu a explicat că CNR poate recomanda, însă nu poate impune, iar, în final, va fi o decizie a fiecărei universități în parte dacă va organiza sau nu referendumul.

Ce se va întâmpla dacă universitățile vor organiza referendumul și dacă propunerea ca titlurile de doctor să fie acordate de universități va fi una majoritară?

„Atunci CNR va solicita celor care sunt în drept să formuleze această propunere legislativă. Abia atunci, după această consultare, CNR va fi îndreptățit să propună acest lucru. Acest «după» poate să fie mai devreme sau mai târziu.” 

Președintele CNR a explicat că este greu de preconizat când vor fi organizate aceste referendumuri din cauza perioadei de pandemie.

„Nu cred că este cineva care poate anticipa dacă se va face într-o lună sau un an acest referendum”. 

***

Sorin Cîmpeanu confirmă că s-a ajuns la această situație din cauza nemulțumirii rectorilor că au fost excluși din procesul de selecție a CNATDCU.

Sorin Cîmpeanu, președintele CNR și fost ministru al Educației. FOTO: Lucian Munteanu /  PressOne

„Atâta timp cât metodologia nu le-a interzis rectorilor să facă parte din comitetele de selecție, nu le poți interzice rectorilor să facă parte din CNATDCU”. 

Acesta afirmă că selecția CNATDCU de acum a fost un hibrid, prin faptul că membrii comisiilor de specialitate au fost selectați de către comitete de selecție, iar membrii panelurilor și ai consiliului general au fost numiți direct de ministru.

„Nu știu dacă asta a fost cea mai bună alegere. E un hibrid între asumarea unui ministru și un proces de selecție. Mă întreb dacă acest lucru a fost bun. E un hibrid între modalitatea de desemnare din 2011 și cea din 2016”, susține președintele CNR, care se referă la faptul că CNATDCU din 2011 a fost numit integral și asumat de către ministrul Daniel Funeriu, iar componența celui din 2016 a fost desemnată de comitetele de selecție.

O altă nemulțumire a rectorilor este legată de componența noului CNATDCU.

Potrivit unor surse din mediul academic, unii rectori au precizat că ar trebui ca CNR să ceară ministrului Monica Anisie completarea unor comisii.

„Și eu susțin această solicitare pe baza următoarelor elemente: odată cu publicarea componenței s-a constatat un lucru, și anume că este dezechilibrat din perspectiva reprezentativității unor centre universitare – și dau exemplu Iașiul”, afirmă președintele CNR.  

Întrebat dacă e prevăzută în vreo metodologie echilibrul reprezentativității, Cîmpeanu a admis că acest lucru nu există.

„Nu, nu este prevăzut, dar pentru echilibru, profesionalism și sustenabilitate e bine să fie și o repartiție echilibrată. Oameni profesioniști se găsesc în mai multe centre universitare”. 

Cum îi va fi cerută Ministerului sau ministrului Monica Anisie repartiția echilibrată a membrilor CNATDCU?

„Vom cere, eventual, suplimentarea. Vom cere eliminarea unor discrepanțe majore în măsura în care acestea există. Îi vom cere doamnei ministru să se uite pe rezoluțiile celor 35 de comitete de selecție și în măsura în care există oameni care au beneficiat de suportul celor care au făcut selecția, să fie luate în considerare”.

Până aseară nu fusese formalizată nicio solicitare către minister, potrivit președintelui CNR.

Potrivit unor surse din mediul academic CNR ar putea propune completarea cu câte doi membri a două comisii, cea de Inginerie geologică, geodezică, mine, petrol și gaze și la cea de Medicină.

***

Soluția referendumului este considerată una potrivită de către Ioan Vasile Abrudan, rectorul Universității „Transilvania” din Brașov.

„Dacă noi spunem că vrem desființarea CNATDCU, o să apară ștampila că «mafia rectorilor», «mafia universitară», «mafia politică», mafia «nu știu care». Haide să mergem la popor să vedem ce vrea el, pentru că nu or fi tâmpiți chiar toți cei 30.000 de oameni din învățământul superior.

Până acum erau acuzate conducerile universităților. Haideți să vedem ce zic colegii noștri, că doar n-or fi toți tâmpiți, dacă rectorii sunt tâmpiți, mafioți și așa mai departe după cum s-a pus ștampila pe noi, OK, nu luăm noi decizia. Haide să vedem ce spun toți colegii noștri”, susține Abrudan.

Acesta mai spune că în acest moment sunt mai mulți rectori care susțin o schimbare semnificativă a învățământului universitar.

„Stăm în mocirla birocratică de 30 de ani pe care o tot cârpim, ajustăm, fără să gândim un sistem serios, pus pe baze serioase, în contextul în care suntem acuma. Ne place sau nu ne place, de 13 ani suntem în UE, suntem parte a programelor europene, iar România nu poate să dea un «joint degree»”. 

Alte încercări 

Cea mai clară încercare de desființare a CNATDCU s-a produs în anul 2016 atunci când ministrul Adrian Curaj a promovat OUG nr. 4/2016, care a pornit dintr-o intenție benignă: clarificarea, pe cale juridică, a momentului în care încetează beneficiile unei teze de doctorat plagiate.

Ajunsă în Parlament, ordonanța de urgență a constituit pretextul perfect pentru politicieni pentru a forța desființarea CNADCU, fapt care s-ar fi produs, dacă Curtea Constituțională a României nu ar fi declarat legea de aprobare a OUG nr. 4/2016 neconstituțională în integralitate.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport din Senat – condusă de Ecaterina Andronescu – a operat atunci mai multe modificări, care au fost adoptate de Senat, cameră decizională, la 9 iulie 2016.

Acordarea titlului de doctor

  • ÎNAINTE: Dacă studentul-doctorand a îndeplinit toate cerințele […] comisia de doctorat propune acordarea titlului de doctor, propunere care se înaintează CNATDCU, spre validare. CNATDCU, în urma evaluării dosarului, propune ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului acordarea sau neacordarea titlului de doctor. [ART. 168 (5)]
  • DUPĂ: Dacă studentul-doctorand a îndeplinit toate cerințele […], comisia de doctorat propune acordarea titlului de doctor, propunere care se înaintează Senatului universitar, în vederea acordării titlului de doctor. [ART. 168 (5) modificat]

Neacordarea titlului de doctor

  • ÎNAINTE: În cazul în care CNATDCU invalidează argumentat teza de doctorat, IOSUD primește din partea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului o motivație scrisă de invalidare, redactată în baza observațiilor CNATDCU. Lucrarea de doctorat poate fi retransmisă CNATDCU în termen de un an de la data primei invalidări. Dacă lucrarea de doctorat se invalidează și a doua oară, titlul de doctor nu va fi acordat, iar studentul-doctorand va fi exmatriculat. [ART. 168 (8)]

Împotrivă

Ipoteza desființării CNATDCU apare în contextul în care Consiliul (2016–2020) tocmai și-a încheiat primul mandat dus integral la capăt după desființarea și amputarea atribuțiilor din 2012 și reacordarea acestora în 2016.

Începând cu 2012 – anul în care CNATDCU și-a pierdut dreptul de a mai analiza sesizări de plagiat după scandalul legat de teza de doctorat plagiată a lui Victor Ponta –, instituția s-a aflat în atenția opiniei publice în principal din cauza acuzațiilor de plagiat formulate împotriva unor persoane cu funcții importante în stat.

Începând cu 2016, la CNATDCU au fost înregistrate 100 de sesizări de plagiat în teze de doctorat și au fost pronunțate 71 de verdicte.

Aceste cifre, deși nu sunt mari, sunt unele fără precedent în istoria acestei instituții.

Dintre aceste 71 de verdicte, 49 s-au soldat cu retragerea definitivă a titlurilor de doctor, iar 22 cu menținerea definitivă a titlurilor. Alte 4 decizii se află, în prezent, în diverse faze de contestare. O altă sesizare dintre cele 100 a fost clasată din motive procedurale.

Printre cei cărora CNATDCU le-a retras titlurile de doctor în perioada 2016–2020 se numără un fost rector (Adrian Iacob de la Academia de Poliție); un fost premier (Victor Ponta); un fost vicepremier (Gabriel Oprea), un general SRI (Dumitru Dumbravă) și 4 miniștri – Radu Stroe (Apărare), Florin Bodog (Sănătate), Ionuț Vulpescu (Cultură) și Petre Tobă (Interne).

***

După 1990, istoria CNATDCU este una extrem de încărcată.

În primii 20 de ani de activitate, CNATDCU a eșuat în misiunea trasată prin legislație, aceea de a verifica tezele de doctorat și de a atribui titlurile de doctor.

Cu o componență stabilită pe criterii mai degrabă politice decât academice, la fel cum era configurat însuși mediul academic românesc, CNATDCU a închis ochii la zeci și zeci de teze de doctorat plagiate girate anterior de către universități.

Așa se explică numărul mare de lucrări plagiate înainte de anul 2011, an în care ministrul Daniel Funeriu a schimbat întreaga paradigmă de funcționare a CNATDCU după ce i-a stabilit atribuții clare prin legea educației și a selectat o componență bazată pe criterii meritocratice.

Ceea ce ar fi trebuit să însemne începutul unei reforme profunde a sistemului de control pentru acordarea titlurilor de doctor s-a încheiat în mai puțin de un an, după ce ministrul Liviu Pop a desființat CNATDCU numit de Daniel Funeriu pentru a-l putea salva pe premierul în funcție, Victor Ponta, de la un iminent verdict de plagiat (care a fost pronunțat, în final, abia în 2016).

După acest episod, componența CNATDCU a fost schimbată, iar atribuția de verificare a sesizărilor de plagiat în tezele de doctorat a fost predată către Consiliul Național de Etică, organism profund politizat de către PSD.

După ce CNATDCU a primit înapoi atribuțiile de verificare a tezelor de doctorat în 2016, mandatul încheiat pe 10 iunie este primul în care principiile de etică a cercetării și elaborării tezelor de doctorat au fost aplicate mai clar, după ce și condițiile de finalizare a studiilor doctorale și de susținere a tezelor s-au înăsprit.

Între 2016 și începutul lui 2020, CNATDCU a validat 8.519 teze de doctorat în toate cele 35 de comisii ale sale și a invalidat alte 153 de titluri.

Cele 153 de teze invalidate reprezintă, cu siguranță, un lucru total neobișnuit în condițiile în care, în trecut, tezele invalidate într-un mandat întreg erau de sub zece potrivit unor date colectate personal din arhiva Ministerului Educației.

De ce e nevoie de CNATDCU 

Pentru a putea pune în discuție eliminarea CNATDCU din procedura de acordare a titlurilor de doctor și de verificare a sesizărilor de plagiat este nevoie de universități care să arate un comportament academic responsabil, susține Daniel Funeriu, fostul ministru al Educației care a demarat reforma sistemului doctoral în România.

Fostul ministru al Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, Daniel Petru Funeriu a sustinut in Aula Magna „Ioan Curea” a Universitatii de Vest conferinta cu tema „Despre excelenta, prostie, interese obscure si minciuni în educația romaneasca”, eveniment din seria Conferintelor ministrilor la UVT, marti 28 mai 2019, Timisoara..

Daniel Funeriu, fostul ministru al Educației. FOTO: Virgil Simonescu, INQUAMPhotos

„Utilitatea CNATDCU se vede tocmai prin momentul în care rectorii vor desființarea sa: atunci când începe să dea decizii de plagiat pe bandă rulantă și când începe să fie format din oameni incoruptibili, nu din marionete ale rectorilor. 

Cât timp era fără dinți și nu deranja, nimeni nu-i avea treaba. 

Pe fond: universitățile au demonstrat că sunt șvaițer și lasă, din cârdășie sau nepăsare, să fie susținute și teze proaste științific și teze plagiate. Așa că e nevoie de un organism de control central, populat de oameni de calitate. 

Fără CNATDCU, nici plagiatul lui Ponta și nici alte plagiate celebre nu ar fi fost descoperite și sancționate vreodată. 

Cerând desființarea CNATDCU, rectorii se comportă la fel ca «nașul» din tren care ar cere să se desființeze supracontrolul. Universitățile șvaițer nu vor să aibă un supracontrol exercitat de incoruptibilii din CNATDCU. 

Pe de altă parte, universitățile mari se prefac că sunt lezate în onoarea lor dacă se instituie un supracontrol. Or, și ele au la activ plagiate, e însă posibil ca în prezent să fie filtre mult mai bune. 

Nu ține nici argumentul cu «țările performante nu au CNATDCU»: ele nu au nevoie, pentru că plagiatul și slaba calitate a doctoratelor nu sunt fenomene de masă ca la noi. Dacă noul CNATDCU va fi numit în forma propusă, rectorii își vor fi pierdut influența și, desigur, asta îi supără. Ar fi păcat pentru că susținând organizarea bacalaureatului în acest an începuseră să-și curețe blazonul”, dezvaluie Emilia Sercan in Press One. (Cerasela N.).

 

Facebook Comments
Citeste in continuare

Exclusiv

Microsoft ajută 25 de milioane de oameni din întreaga lume să dobândească abilități digitale necesare economiei COVID-19

Publicat

pe

Microsoft Corp. a anunțat ieri o nouă inițiativă globală care vizează dezvoltarea abilităților digitale pentru 25 de milioane de oameni din întreaga lume, până la sfârșitul anului.

Anunțul vine ca răspuns la criza economică globală cauzată de pandemia COVID-19. Accesul extins la competențele digitale este un pas important în accelerarea redresării economice, în special pentru persoanele afectate de pierderea locului de muncă.

Această inițiativă, detaliată pe blogul oficial Microsoft, include măsuri imediate pentru cei care doresc să se recalifice și să obțină locul de muncă dorit și reunește fiecare parte a companiei, combinând resursele existente și noi de la LinkedIn, GitHub și Microsoft. Aceasta include:

  • Folosirea datelor pentru a înțelege cele mai solicitate abilități și locuri de muncă ce pot duce la oportunități bune de carieră.
  • Acces la învățare gratuită și conținut gratuit pentru dezvoltarea abilităților necesare locurilor de muncă solicitate.
  • Acces convenabil la certificările recunoscute de industrie și acces gratuit la instrumente puternice de căutare de joburi, pentru ca oamenii să se poată angaja după dobândirea abilităților și certificărilor.

Aceasta este o inițiativă cuprinzătoare care se va baza pe date și tehnologie digitală pornind de la informațiile privind locurile de muncă și abilitățile din LinkedIn Economic Graph și va oferi acces gratuit la conținut în LinkedIn Learning, Microsoft Learn și GitHub Learning Lab – alături de certificările Microsoft și instrumentele de căutare a locurilor de muncă din LinkedIn. Aceste resurse pot fi accesate la adresa opportunity.linkedin.com și vor fi disponibile online pe scară largă în patru limbi: engleză, franceză, germană și spaniolă.

În plus, Microsoft susține acest efort cu 20 de milioane de dolari în subvenții în numerar pentru a ajuta organizațiile nonprofit din întreaga lume să îi ajute pe cei care au cel mai mult nevoie. Un sfert din această sumă, 5 milioane de dolari, vor fi oferiți în granturi în numerar către organizațiile non-profit din comunitate, conduse de și care deservesc comunități de culoare din Statele Unite.

De asemenea, compania se angajează să ofere date și analize mai puternice – inclusiv date din LinkedIn Economic Graph – pentru guvernele din întreaga lume, astfel încât să poată evalua mai bine nevoile economice locale.

Microsoft își va folosi vocea pentru a pleda pentru inovațiile în politicile publice care vor încuraja oportunitățile de dobândire a abilităților necesare în economia actuală.

De asemenea, Microsoft a anunțat dezvoltarea unei noi aplicații de învățare în Microsoft Teams, concepută pentru a ajuta angajatorii să își califice și să-și ajute angajații actuali și viitori să dobândească noi abilități, pe măsură ce oamenii se întorc la muncă și pe măsură ce economia oferă locuri de muncă noi.

„COVID-19 a creat atât  o criză în sistemul   economic cât și în sistemul pentru sănătate și, pe măsură ce lumea se redresează, trebuie să ne asigurăm că nimeni nu este lăsat în urmă în acest proces”, a declarat CEO-ul Microsoft, Satya Nadella. „Astăzi, reunim resursele de la Microsoft, inclusiv LinkedIn și GitHub pentru a ne imagina modul în care oamenii pot învața și aplica noi aptitudini – și ajutăm 25 de milioane de oameni care se confruntă cu șomajul din cauza apariției COVID-19, să se pregătească pentru locurile de muncă ale viitorului.”

„Cea mai mare parte a crizei actuale este suportată de cei care își pot permite acest lucru cel mai puțin”, a spus președintele Microsoft, Brad Smith. „Rata șomajului este ridicată în rândul persoanele de culoare și la femei, precum și la lucrătorii mai tineri, la persoanele cu dizabilități și la persoane cu o educație mai puțin formală. Scopul nostru este de a combina cele mai bune tehnologii cu parteneriate puternice cu guverne și organizații non-profit, pentru a ajuta oamenii să-și dezvolte aptitudinile necesare pentru a-și asigura un nou loc de muncă.”

„Crearea de oportunități pentru fiecare membru al forței de muncă la nivel mondial reprezintă tot ceea ce facem la LinkedIn”, a declarat Ryan Roslansky, CEO-ul LinkedIn. „Ca parte a ecosistemului Microsoft, avem capacitatea unică de a ajuta solicitanții de locuri de muncă din întreaga lume – în special cei care au fost defavorizați în mod disproporționat în timpul crizei COVID-19 – să-și câștige calificările și să-și găsească locurile de muncă pe care le merită. Suntem mândri să aducem datele corecte referitoare la locurile de muncă și abilitățile viitorului pentru a crea căi de învățare potrivite pentru a-i ajuta pe cei 25 de milioane de solicitanți de locuri de muncă, să își găsească următoarele oportunități. Acest lucru va fi disponibil pe opportunity.linkedin.com.”

Mai multe informații pot fi găsite pe microsite-ul Microsoft https://news.microsoft.com/skills/.

Notă pentru editori: Pentru mai multe informații, știri și perspective de la Microsoft, vizitați Centrul de știri Microsoft la http://news.microsoft.com. Link-urile, numerele de telefon și titlurile erau corecte la momentul publicării, dar este posibil să se fi schimbat. Pentru asistență suplimentară, jurnaliștii și analiștii pot contacta echipa de răspuns rapid a Microsoft sau alte contacte adecvate pe https://news.microsoft.com/microsoft-public-relations-contacts.

Facebook Comments
Citeste in continuare

Parteneri

Ultimile stiri locale

ExclusivO oră inainte

Doar in mintea lui exista aceste restrangeri de drepturi constitutionale prin norme infralegale!

Revoltați că nu au avut niciun control asupra procesului de numire a noului CNATDCU, o parte din rectorii de universități...

ExclusivO zi inainte

Ma uimeste pasivitatea autoritatilor, altele decat politia, precum si a societatii civice, cu privire la abuzurile politiei locale/nationale fata de cetateni care nu “respecta” masurile instituite de starea de alerta si nu numai!

Revoltați că nu au avut niciun control asupra procesului de numire a noului CNATDCU, o parte din rectorii de universități...

ExclusivO zi inainte

Microsoft ajută 25 de milioane de oameni din întreaga lume să dobândească abilități digitale necesare economiei COVID-19

Microsoft Corp. a anunțat ieri o nouă inițiativă globală care vizează dezvoltarea abilităților digitale pentru 25 de milioane de oameni...

ExclusivO zi inainte

Certificare ISO 9001 pentru Fabrica Nokian Tyres din America de Nord

Noua fabrică Nokian Tyres din Dayton, SUA, a primit certificarea ISO 9001. Pentru a obține această certificare, companiile trebuie să...

ExclusivO zi inainte

Huawei Next Image 2020 așteaptă în continuare înscrieri: Peste 20 de mii de pasionați de fotografie din Europa și-au înregistrat deja lucrările în competiție

Huawei Consumer Business Group invită pasionații de fotografie din România să se înscrie în competiția globală Huawei Next Image 2020...

Exclusiv2 zile inainte

Experiența TV de acasă, la superlativ: TCL aduce în România seria X91 de televizoare QLED 8K

TCL, unul dintre cei mai mari producători de dispozitive electronice de consum la nivel modial, recunoscut pentru vasta activitate de...

DCA DCA
Afaceri2 zile inainte

Cum iti dezvolti afacerea de web design gasind clientul ideal?

Clientii sunt coloana vertebrala a oricarei companii care ofera servicii dedicate pentru dezvoltarea afacerilor acestora in mediul online. Fara clienti...

Exclusiv2 zile inainte

Cititi si veti intelege ce nemernicie au indus guvernantii liberari in societate, cu atat mai mult acestia insista si acum in stare de alerta prin masuri coercitive si limitative/restrictive de drepturi!

”Fomiștii” statului român, din nou la coadă la Ambasadele SUA și Franței În plin război mai mult cu românii, decât...

Exclusiv4 zile inainte

Procurorii respectivi trebuiau cercetați pentru infracțiuni contra umanității în cazul cărora nu operează prescripția răspunderii penale, motiv pentru care nu există în cauză posibilitatea clasării acestei cauze pe motivul prescripției

În lunile mai- iunie 1990, pe raza Municipiului București , în Piața Universității, a avut loc cea mai mare și...

Exclusiv5 zile inainte

Infracțiuni contra umanității săvârșite de funcționarii statului român în era comunistă și ignorate de justiție

In perioada 15-16 mai 2020 a avut loca la Bucuresti Conferinta Internationala de Drept, Studii Europene si Relatii Internationale cu...

Exclusiv5 zile inainte

Millionmess.com, platforma online cu ajutorul căreia mesajele voastre rămân în istorie, vine din partea unui elev român!

În fiecare zi apar tot mai multe noutăți din punct de vedere tehnologic, în toate domeniile. Un lucru este cert....

Exclusiv6 zile inainte

Când eu vă spuneam că Ionel SRI e un hoț, ei vă spuneau textual că Ionel este un erou și un înger

Odată ce s-a dat semnalul deratizării Băncii Naționale a României de foștii turnători ai securității, începând cu întâiul ei sicofant,...

ExclusivO săptămână inainte

Gestionarea ,,responsabilă” a finanțelor țării de către guvernanți în perioada și ,,pentru prevenirea” pandemiei COVID-19 !!??

Gestionarea ,,responsabilă” a finanțelor țării de către guvernanți în perioada și ,,pentru prevenirea” pandemiei COVID-19 – dezvaluie Constantin Campeanu pe...

ExclusivO săptămână inainte

ALERTĂ MEDIA: Razer Ornata V2 oferă un avantaj necinstit mulțumită tehnologiei hibride

CINE: Razer, cel mai popular brand de lifestyle pentru gameri la nivel mondial. CE:  Razer Ornata V2 este cea mai...

ExclusivO săptămână inainte

Valentin ,,Loază”, economist șef la Benereu, nu înțelege că deconspirarea turnătorului Manole nu e pentru el. Prin urmare, pozează în pedagog de școală nouă.

Odată ce s-a dat semnalul deratizării Băncii Naționale a României de foștii turnători ai securității, începând cu întâiul ei sicofant,...

ExclusivO săptămână inainte

Nu mai mimati lupta anti-coruptie si mergeti dupa beneficiarii reali ai sifonarilor de bani publici, de la buget, la scutul pandemiei

Se strânge lațul anchetei în jurul lui Eugen Adrian Ionel Astfel după cum anunțam, revenim cu noi amănunte privind ”scandalul...

Știrile Săptămânii