Connect with us

Exclusiv

„Macelul” de la varful M.A.I din razboiul chestorilor/Judetul Prahova și „Triunghiul Morții”/Faza pe bani si „mafia gunoaielor” din Prahova (II)/PROMO-29.03.2021 – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

A respectat Nicu Marcu, Președintele ASF, obligațiile din contractul care i-a adus 92.000 de lei bursă de la Academia Română, în plină criză? O anchetă privind fraudărlle fondurilor europene de către personal din Academia Română și de către Nicu Marcu ar putea da răspunsul. Dar până atunci, iată indiciile că nu a respectat obligațiile. Ceea ce echivalează cu indiciile de fraudă financiară, din fonduri europene. În esență, ce a făcut Nicu Marcu pentru 92.000 de lei. Și mai ales, îi va da înapoi? Și dacă da, din veniturile actuale lunare de 70.000 de lei pe lună, ca Președinte ASF, în timp ce militează pentru scumpirea RCA, se intreaba amalistul economic Radu Teodor Soviani.

Dacă veți căuta pe net ,,Academia Română” veți afla auto-caracterizarea: ,,Academia Română este simbol al spirtualității, forum al consacrării, spațiu al cercetării fundamentale”. Dacă veți avea dubii, puteteți să constatați că în Academia Română și-au găsit totuși un loc și turnători ai securității gen Manole – Președinte al Secției de Științe Economice, Juridice și Sociologice a Academiei Române, după ce devenise membru corespondent din 2001, la nici 14 ani după ce turna la securitate despre colegele nemulțumite de transportul din Drumul Tabarei și care mai și făceau comparație cu alte țări socialiste, enervând colegii, viitori academicieni.Prin urmare, nu este de mirare că tot soiul de #piștălăi (gen Nicu Marcu de la ASF) încearcă să se împopoțoneze în ,,forumul conscrării” și în ,,spațiul cercetării fundamentale”, în esență pentru a metamorfoza prin aură academică ceea ce în esență reprezintă ei, aproape nimic, pentru a se îmopopoțona cu aripile altora.

Nu toți însă în efortul lor de vopsire ca academicieni fraudează sau ajung să se îndrepte împotriva propriei populații prin scumpiri ale asigurărilor obligatorii, astfel încât să ia de la populație și companii până la un miliard de lei pe an și să îi vireze spre acționarii privați ai unor societăți comerciale pe care ar trebui să le supravegheze (și nu o face în mod real).

De aceea continui să scriu astăzi despre Nicu Marcu și despre cei 92.000 de lei încasați de exmatriculatul și fostul contabil șef de la păduri (fără studiile superioare obligatorii, pentru ocuparea funcției), bani despre care deja am suspiciuni că au fost obținuți prin fraudă academică, în esență pentru nimic care să aibă cât de cât valoare.

Confirmarea suspiciunilor urmează să vină fie de la Academia Română, fie de la Parchet publicul având dreptul să știe în premieră că există indicii că frauda academică (și nu numai) a pătruns în ,,simbolul spirtualității” prin breșa Nicu Marcu și poate avea ca rezultat frauda financiară.

După citirea acestui episod, este legitim să ne punem întrebarea dacă va returna Nicu Marcu (actual Președinte ASF, plătit acum cu 70.000 de lei/lună + bonusuri) cei peste 20.000 de Euro (92.000 de lei la momentul respectiv) primiți ca bursă de la Academia Română, în perioadă de criză, prin înălcarea celor mai multe sau chiar a tuturor criteriilor esențiale de acordare a bursei, ceea ce ar fi condus automat la anularea bursei.

Rolul Autorității de Supraveghere Financiară condusă de repartizatul Marcu este supravegherea reală a pieței financiare non-bancare (piața de capital, piața asigurărilor și piața pensiilor private), o piața de până la 50 de miliarde de Euro și circa 10 milioane de consumatori dar și prevenirea și sancționarea reală a abuzurilor (nu mângâierea pe creștet a asigurătorilor rău-platnici prin mimarea unor amenzi care ajung să fie suspendate în justiție).

Protecția înseamnă inclusiv vegherea (reală și nu simulată) ca asigurătorii să nu scumpească nejustificat tarifele de primă RCA ca să își acopere sifonări anterioare, fraude anterioare (societățile de asigurare au fost amendate de Consiliul Concurenței cu peste 50 de milioane de Euro pentru că s-au înțeles la preț în timp ce fostul Președinte Mișu Negrițoiu veghea la cartelizarea lor ba chiar instiga la cartelizare și scumpiri), în esență fraude de la bugetul de stat și la buzunarul asiguraților. În mod evident, din iulie 2020, ASF-ul care ar trebui să vegheze, a stat de șase și a pus umărul la destabilizarea pieței asigurărilor în prezent, pe care o vrea ,,stabilizată” prin scumpiri dubioase și nelegale, îndreptate fix împotriva consumatorilor pe care ar trebui să îi protejeze, la scutul noului Președinte ASF, Nicu Marcu. (detalii aici)

În episodul II al investigației ați putut vedea că viața profesională a lui Nicu Marcu este descrisă perfect de de sensul cuvântului ,,piștălău” (include umblatul teleleu încoace și încolo, fără nicio treabă, fără rost, fără finalitate).

Ați putut citi deasemenea în episodul II că el și-a început viața profesională printr-o exmatriculare și o poziție de contabil șef la păduri (fără să aibă studiile necesare și obligatorii, conform legii), a umblat teleleu pe la Loteria Romana, ANAF (unde a semnat, din poziția de secretar general și protocol cu un serviciu secret), Romsilva, Ministerul Agriculturii, Ministerul Mediului, Consiliul Național de Integritate, Curtea de Conturi, ba chiar și în Parlament, timp în care a început un lung demers de împopoțonare, bazat pe furt academic, în perspectiva sporirii averii personale de la o Dacie Papuc la momentul t0 al împopoțonării, spre venituri anuale spre 200.000 de Euro, ca Președinte ASF, unde poposește.

Câți dintre dumneavoastră ați schimba 8 poziții într-un interval de numai 5 ani, și asta imediat după absolvirea Colegiului Național de  Apărare?

Câți dintre dumneavoastră, neavând certitudinea unui loc de muncă stabil (altfel, de ce l-ai schimba?), ați scrie în această perioadă zeci de articole ,,științifice”, ați doveni profesori, ați fura articole și ați deveni membru al comitetului care îi evaluează pe hoții de cuvinte – plagiatorii, ca fundament pentru a ajunge ulterior Șef de școală doctorală și Președinte ASF?

Nicu Marcu a ajuns Președinte ASF în 2020, printr-un troc politic în urma căruia Victor Ponta a reușit să își impună socrul, Ilie Sîrbu, în poziția lăsată liberă de piștălău la vicepreședinția Curții de Conturi).

Pentru banii de la ASF (70.000 de lei pe lună) care îi revin lui Marcu (și influența altora prin el) și banii de la Curtea de Conturi (și influența) care îi revin lui socrului lui Ponta nu a mai contat că Nicu Marcu semnase în 2014, ca parlamentar, o moțiune împotriva lui Victor Ponta (similar cu Marcu, hoț de cuvinte), intitulată ,,Opriți Guvernul Ponta 3 – Guvernul Corupției, Demagogiei și Minciunii). Marcu ajunsese consilier la Curtea de Conturi (și ulterior vicepreședinte) în urma numirii în februarie 2015 de către un Parlament controlat de Victor Ponta. Dacă Victor Ponta a fost șeful guvernului corupției, demagagiei și minciunii, înseamnă că Nicu Marcu este produsul aceleiași conduite.

Neavând nicio treabă cu piața de capital, piața asigurărilor sau a pensiilor administrate privat, prima mutare a lui Nicu Marcu a fost să își aducă șef de cabinet un fost securist de dinainte de 1989, George-Viorel Voinescu, preluat imediat după revoluție de SRI și tocmai lăsat la vatră de Eduard Hellwig, intempestiv, din postura de adjunct al directorului SRI, pentru motive considerate de necontestat. Neplăcându-i la vatră, fostul adjunct SRI acceptă aproape imediat să devină directorul de cabinet al Președintelui ASF, instituție pe care SRI nu o mai putea subordona subteran așa cum a făcut-o prin protocolul secret semnat în mai 2014 de SRI și Mișu Negrițoiu.

Astăzi: Împopoțonarea lui Nicu Marcu.

În episodul III al investigației (aici) ați putut citi despre debutul fraudei academice (post-doctorale) a lui Nicu Marcu. Am analizat primele două articole clamate de Nicu Marcu și de unic autor, conferențiar universitar la acel moment (un articol furat și altul care nu există), inclusiv ceea ce pare un indiciu de promovare a furtului academic chiar din sânul Academiei Române, prin bizara citare de către academicianul Dobrescu a articolului furat de către Nicu Marcu. Și spuneam că articolul 3 de unic autor al lui Marcu face tranziția dinspre debutul fraudei academice a lui Nicu Marcu, spre indicii de fraudă cu implicații financiare ale bursierului Nicu Marcu, care a obținut prin bursă de la Academia Română 92.000 de lei.

Cum și de ce a ajuns Nicu Marcu să fie bursier cu 92.000 de lei al unui Institut al Academiei Române.

Era anul de criză 2010, după ce România condusă prost tocmai majorase TVA-ul de la 19% la 24% și tăiase salariile cu 25%. Dobânzile erau la cer, neperformante cu duiumul, siguranța locului de muncă nu exista pentru cei mai mulți dintre noi. România pierduse în criză, până la acel moment 700.000 de locuri de muncă.

Nicu Marcu, extrem de bine plătit (exclusiv) în funcții publice, nu își găsea totuși locul. Din aprilie 2009 și până în 2011, umblase deja teleleu pe la 4 locuri de muncă: secretar general al ANAF, inspector guvernamental la Ministerul Agriculturii, secretar general adjunct la Ministerul Mediului și Pădurilor și desigur, Președinte al Consilului Național de integritate.

Era deja a doua frenezie cu locuri de muncă după absolvirea Colegiului Național de Apărare de către Marcu, după cea din boom-ul din 2007, când Marcu umblase telelelu prin alte funcții (exclusiv) bine plătite de la stat:  o lună Director Executiv la Loteria Română, două luni Director General la Ministerul Agriculturii  la Direcția Buget Finanțe și Fonduri Europene, 4 luni Director la ANAF dar și Președinte al Consiliului Național de integritate.

Sumarizând, între 2007 și 2011, Marcu schimbase 5 angajatori și mai multe de 5 funcții (Loterie, Agricultură, Mediu, ANAF, Consiliul Național de Integritate) iar un al șaselea era Universitatea din Craiova, ca și conferențiar universitar. Un al șaptelea loc de muncă din această perioadă, Nicu Marcu nu l-a trecut niciodată în CV (detalii în episodul V). Dar tot își găsea locul și recunoașterea.

Pornind de la o Dacie Papuc înainte de a fi lansat, Nicu Marcu devine în anul 2010 bursier și nu al oricui, ci al Academei Române (Institutul Național de Cercetări Economice). Ca urmare, în 2011 și 2012 își trage din bursa de la Academie 92.000 de lei cash, ca bursă:

Nicu Marcu, necunoscător al limbii engleze (debutant, A2), devine astfel bursier al Academiei Române în cadrul programului POSDRU/89/1.5/S/62988, în 5 noiembrie 2010.

Scorul lui Nicu Marcu reflectă mediocritatea lui (deși acum e șef de școală doctorală și are și doctoranzi): obține doar 71 de puncte din 100 (minimul fiind de 70) și se plasează astfel după alți 24 de cercetători post-doctorali ai Institutului Național de Cercetări Economice ,,Costin C. Kirițescu” unde director general adjunct este, rețineți numele, Valeriu-Ioan Franc.

Sub Marcu se plasează doar alți 6 cercetători post-doctorali (ca scor, la diferențe minimale).

Dintr-un total de 70 de burse post-docotrale plătite cu 1000 de Euro pe lună (32 la INCE), doar două note au fost mai proaste decâ ale lui Marcu (70 și 70,5 puncte). Un singur articol furat (prezentat de candidați la evaluarea acordării bursei), putea face diferența între bursierul cu 71 de puncte Marcu și respinsul cu sub 70 de puncte Marcu.

Ce trebuia să facă Nicu Marcu, în calitate de bursier cu 4000 de lei pe lună? Cercetare, să publice articole științifice, să contribuie la bunăstarea altora și nu exclusiv a sa. Să nu copieze, să nu fure, să ateste clar că tot ceea ce urma să scrie era ca urmare a faptului că era plătit din bani publici, 4000 de lei, pe lună. Să publice în reviste de calitate, recunoscute internațional la cel mai înalt nivel. Nu în maculatură.

Ce fel de cercetare? Aici găsiți contractul semnat de bursieri. Printre ei, Nicu Marcu.

Obligațiile contractuale ale ,,cercetătorului” Nicu Marcu (necunoscutor al limbii engleze), ca bursier și ca să ia 4.000 de lei pe lună, până la 92.000 de lei? Multe. Printre ele:

a) Elaborarea unui articol științific din aria tematică a proiectului ,,Cercetarea științifică economică, suport al bunăstării și dezvoltării umane în context european” și publicarea acestuia într-o revistă de specialitate cotată ISI Thompson. Nerespectarea acestei obligații și neavizarea favorabilă a lucrării pentru publicare de către expertul îndrumător atrage suspendarea plății bursei, până la data îndeplinirii acestor obligații”. Nicu Marcu nu a publicat niciodată un articol ISI Thompson.

b) Să includă în toate lucrările publicate/prezentate mențiunea ,,Această lucrare a fost realizată în cadrul proiectului ,,Cercetarea științifică economică, suport al bunăstăriii și dezvoltării umane în context european”, co-finanțat de Uniunea Europeană și Guvernul României din Fondul Social European prin POSDRU 2007-2013, contractul de finanțare nr. POSDRU/89/1.5/S/62988”. Nicu Marcu nu a inclus în niciun articol această mențiune.

c) cercetătorul va putea publica rezultatele cercetării, dacă îndeplinesc condițiile de calitate științifică, certificate de avizul expertului îndrumăor și cel al managerului de proiect. Articolele publicate de Nicu Marcu (unul singur ca unic autor) nu sunt nici măcar vecine cu îndeplinierea condițiilor de calitate științifică.

d) Elaborarea unui proiect de cercetare circumscris Proiectului ,,Cercetarea științifică economică, suport al bunăstării și dezvoltării umane în context european” și înaintarea acestuia către expertul îndrumător (…) în care să precizeze rezultatele obținute în raport cu obiectivele propuse. Nerespectarea acestei obligații atrage examtricularea și obligația restituirii sumelor de bani primite cu titlu de bursă”. Oops.

A respect Nicu Marcu obligațiile din contractul care i-a adus 92.000 de lei bursă de la Academia Română, în plină criză? O anchetă privind fraudărlle fondurilor europene de către personal din Academia Română și de către Nicu Marcu ar putea da răspunsul. Dar până atunci, iată indiciile că nu a respectat obligațiile. Ceea ce  echivalează cu indiciile de fraudă financiară, din fonduri europene. În esență, ce a făcut Nicu Marcu pentru 92.000 de lei? Iată ce zice el:

Pe lângă maculatura publicată (nerecunoscută în vreun fel științific) gen articole de 2 pagini cu titluri gen ,,Un motiv pentru care să mai cred în tine…” ori ,,Epopei comparate”, bursierul de 92.000 de lei, Nicu Marcu nominalizează 3 articole publicate în reviste, niciuna ISI, dintre care un singur articol de unic autor.

  • Articol 1: (și singurul de unic autor dintre cele 3 invocate) ,,The Impact of the Convergence Criteria on the States from The Euro Area” publicat în 2011 în Revista Analele Universității din Craiova (non-ISI și cea mai slabă categorie de cotare pentru o revistă – Categoria C), vol IV.;
  • Articol 2: ,,The need for Public Debt Management in the Context of Sustainable Development within the European Union”, este publicat în 2011 în Analele Universității din Oradea (non-ISI) și semnat co-autorat cu o colaboratoare de lungă durată a lui Nicu Marcu, Meghișan Georgeta-Mădălina.
  • Articol 3: ,,Characteristics of the Economic-Financial Crisis in Europe”, este publicat în 2012 în numărul 3/2012 al Revistei Române de Statistică și este semnat în co-autorat cu Meghișan Georgeta-Mădălina. Nici atunci și nici acum, Revista Română de statistică nu era indexată ISI, abia în 2015 fiind inclusă într-un indice verișor cu ISI. Articolul inventează țări (Leetonia, Oland, Great Britain, Czech), copiează (prost) dintr-un comunicat Eurostat neidentificat ca sursă, dar ce mai conta și nu îndeplinește standarde minimale de calitate științifică, dar Nicu Marcu primise deja în 2011 o ,,diplomă de onoare pentru rezultate deosebite în cercetarea științifică aplicată în domeniul statistic, Societatea Română de Statistică”. Onoare? Care onoare? Statistică? Poate cineva să indice un singur articol de unic autor, cu merite desebite, pe teme statistice, semnat de Nicu Marcu anterior primirii diplomei? Categoric nu. Nici măcar Nicu Marcu.

În primul rând, ca trăsături comune ale celor 3 articole nominalizate:

  • Niciun articol nu este publicat într-o revistă ISI Thompson, ceea ce ar fi trebuit să atragă suspendarea bursei (și returnarea sumelor primite pentru nepublicare, întrucât până la finalul bursei achitate integral, Marcu nu a îndeplinit obligația);
  • Niciun articol nu include mențiunea ,,Această lucrare a fost realizată în cadrul proiectului ,,Cercetarea științifică economică, suport al bunăstăriii și dezvoltării umane în context european”, co-finanțat de Uniunea Europeană și Guvernul României din Fondul Social European prin POSDRU 2007-2013, contractul de finanțare nr. POSDRU/89/1.5/S/62988”, ceea ce ar fi trebuit să atragă neplata bursei și returnarea sumelor încasate
  • Referitor la criteriul c) ,,cercetătorul va putea publica rezultatele cercetării, dacă îndeplinesc condițiile de calitate științifică, certificate de avizul expertului îndrumăor și cel al managerului de proiect”, coroborat cu punctul de mai sus (doar pe vorbe Marcu susține că a scris respectivele articole în schimbul banilor europeni – întrucât nu apare referirea la proveniența banilor, fonduri europene în articol) ajung logic la ideea că lucrările lui Marcu nu au îndeplinit condițiile de calitate științifică, nu au fost certificate de avizul expertului îndrumător și de cel al managerului de proiect”, deci cei 92.000 de lei plătiți lui Marcu au fost bani fraudați/risipiți. Astfel de articole nu puteau fi certificate decât prin fraudă care să spună mincinos că îndeplinesc condițiile de calitate științifică.
  • Mai degrabă, din cele 3 articole invocate, pare a rezulta că munca pentru articole (fără valoare științifică reală, nerespectând cerința de publicare într-o revistă ISI Thompson) a fost făcută de co-autorul a două dintre ele. Și nu numai.

În al doilea rând, Academia Română ar trebui urgent să declanșeze o anchetă care să stabilească ce valoare științifică au aceste articole semnate de Marcu, să investigheze dacă le-a scris el sau nu, să analizeze valoarea științifică a singurului articol invocat de Marcu ca unic autor (Articolul 1), să constate că are zero valoare științifică, și să îi ceară cei 92.000 de lei înapoi.

Altfel, persoane din Academia Română continuă complicitatea la sifonarea banilor europeni, din programul POSDRU. Am solicitat și formal mai multe informații și documente de la Academia Română referitoare la bursa de 92.000 de lei plătită lui Nicu Marcu, iar când voi avea răspunsurile, le voi publica. Până atunci, să analizăm cele 3 articole invocate.

Primul articol:

Primul, este și singurul de ,,unic autor” al lui Marcu (și care îi arată valoarea lui și nu a altora care scriu articole și pe care Marcu doar le semnează) și folosit pentru a încasa bursa.

Dacă valoarea științifică ar putea fi și negativă, exemplul din enciclopedie ar putea fi ilustrat fix de acest articol. Dacă ar putea plânge copacii din care s-a făcut hârtia pe care a fost tipărit articolul, ar plânge în hohote. Îl găsiți aici.

În esență este singurul articol care, dacă ar fi fost recenzat pe bune (și nu la Universitatea din Craiova unde are Nicu Marcu legături) și evaluat pe bune de un îndrumător de proiect obiectiv al cercetătorului post-doctoral Marcu, ar fi avut observații de 5 ori mai multe decât lungimea articolului de 3 pagini și un pic (cu tot cu bibliografie).

Iată câteva motive pentru care articolul, în esență, reprezintă o fraudă academică. Și primul indiciu de fraudă financiară cu banii de la Acaemie, nefiind publicat într-o revistă ISI (ci una de categoria C – nerelevant) și neincluzând mențiunea obligatorie de a arăta că a fost plătit din bani europeni (pentru a ascunde frauda din bani europeni a unui articol fără valoare sau chiar mirarea și revolta cercetătorilor adevărați).

  1. În esență, articolul ,,The Impact of the Convergence Criteria on the States from The Euro Area’. se ,,întinde” pe 3 pagini și un sfert. Fără introducere (care e o pseudo-sinteză), rămân mai puțin de 3. Fără bibliografie (pusă la mișto), rămân 2 pagini.  Fără partea teoretică (copiată dintr-o referință bibliografică), fără metodologia cercetării (care în fapt nu prezintă metodologia cercetării), fără obiectivul cercetării (care nu este definit și nu există, fiind înșiruite niște trăznăi), rămâne mai puțin de o pagină. Fără ,,analiză” (în fapt o înțelegere sfertodoctă a câte ceva din tratatul de la Maastricht) rămâne ,,contribuția” autorului, exprimată într-un singur rând prin concluzia: nu se știe: ,,The problem is that, currently, nobody knows which criterion should predominate”. Deci un articol de 3 pagini și un pic și care ne anunță că ne va arăta impactul criteriilor de convergență asupra statelor (toate) din Zona Euro, ajunge la concluzia că ,,nu se știe”. Wow! În condițiile în care tratatul de la Maastricht vorbește despre un singur lucru: toate criteriile trebuie respectate. Valoare științitifcă, zero. Apropos, tratatul de la Maastricht nu este inclus în bibliografie, iar articolele din tratat citate de Marcu prevăd altceva decât cea ce zice Marcu. La mișto.
  2. Cercetătorul post-doctoral Nicu Marcu (cu 4000 de lei pe lună de la Academia Română), nu știe nici măcar denumirea în engleză a Băncii Centrale Europene. Nicule, repetă după mine: ECB. ECB. ECB. European Central Bank. Nu CEB. Nu Central European Bank. Nicule, Central European Bank nu există. Extras din articolul lui Marcu:

3. Nesurprinzător, cercetătorul post-doctoral Nicu Marcu plătit cu 4.000 de lei pe lună pentru asta (92.000 de lei în total), citează la mișto și chiar împotriva articolul 107 al tratatului. Pentru că articolul 107 vorbește despre independența Bancii Centrale Europene (ECB Nicule). Adică ECB și băncile centrale naționale nu vor căuta și nu vor accepta să primească instrucțiuni de la guverne (etc) și vor fi independente. Cu alte cuvinte, Nicu reinventează articolul 107 al Tratatului, forma originală fiind în mod evident neînțeleasă de Nicu.

4.  Înțelegerea economică a lui Nicu Marcu este zero în raport cu tot ceea ce înseamnă criteriile de convergență, așa cum ține să își demonstreze analfabetismul economic, în articol, unde ține să sublinieze ceea ce este ,,foarte probabil” și desigur, infirmat de realitate:

  • Nicu Marcu nu înțelege în mod efectiv că datoria publică se raportează la PIB în tratatul de la Maastricht și nu la valoarea ei nominală (de aceea nici nu pune în articol debt to GDP ratio). Prin urmare, dacă PIB-ul crește (sustenabil, ca urmare a respectării criteriiilor) iar deficitul încă există dar se restrânge procentual ca urmare a creșterii PIB-ului (deși deficitul crește nominal), și datoria publică (procentual, raportată la PIB), scade. Deci în condițiile creșterii PIB-ului, este chiar aproape cert că odată cu reducerea deficitului scade și ponderea datoriei publice în PIB, nefiind obligatorie existența unui surplus.;
  • Diminuarea datoriei publice (ca procent în PIB așa cum stipulează criteriul de convergență) nu implică surplus bugetar. Ponderea datoriei publice în PIB  (Maastricht) poate scădea chiar cu deficit bugetar, atâta timp cât PIB-ul real crește, pentru că la pondere se referă criteriul și nu la valoare nominală. Desigur, Nicu Marcu nu oferă nicio dată, nu analizează niciun stat, nu face niciun calcul, nu evaluează nicio dinamică a datoriei publice în niciun stat în maculatura plătită din bani europeni și numită: ,,Impactul criteriilor de convergență asupra statelor din zona Euro”. Vă închipuiți că deși articolul anunță impactul asupr (tuturor) statelor din Zona Euro și al (tuturor) criteriilor de convergență asupra (tuturor) statelor din zona Euro, în articol nu se regăsește nici măcar menționat vreun stat din zona Euro, nici măcar impactul criteriilor asupra unui singur stat? Maculatură plătită din bani publici pentru concluzia ,,nu se știe”, respectiv pentru bunăstarea cercetătorului post-doctoral, Nicu Marcu.

5. Bibliografia raportată la articol este o mizerie din toate punctele de vedere, dar prezintă în schimb indiciile unui alt tip de fraudă pe care îl promovează Nicu Marcu: citarea la mișto în bibliografie a unor articole care nu au nicio legătură cu lucrarea semnată de el, în scopul de a ,,vopsi” în citări și relevanță academică pe prietena de la Craiova, Mirela Cristea, care poate și ea astfel păcăli criteriile acordării unor viitoare burse și finanțări, pentru că nu-i așa? E citată.

a) Citarea lucrării Mirelei Cristea (poziția 1), colega lui Nicu Marcu de la Universitatea din Craiova (publicată tot la Craiova. Analizând lucrarea Mirelei Cristea (aici) e ușor de observat că aceasta este pe cu o cu totul altă tematică, nu are nicio legătură cu prevederile tratatului de la Maastricht în ceea ce privește convergența reală și nominală or datoria publică, și nici măcar o idee nu se regăsește în articolul lui Marcu. Concluzia? Marcu a citat-o în fals, ca să o împopoțoneze pe colega Mirela Cristea cu citări academice. Pentru ca să facă asta, Nicu Marcu a luat probabil lecții de la academicianul Emilian Dobrescu de la Academia Română, cel care cita (așa cum ați văzut în episodul III) o lucrare plagiată a lui Nicu Marcu și în esență mizerabilă. În textul ,,articolului” lui Marcu nu se vede în niciun fel reflectarea ,,rezultatelor științifice” ale lui Cristea (nici nu avea cum), deci, fraudă prin citare inexistentă, ca doamna Cristea să capete citări (și în schimb să îi întoarcă serviciul, prin citări ale unor articole semnate de Marcu, fără valoare).

b) Pozițiile 2,3,4,6,7 din bibligrafie sunt de fapt articole nedemonstrat a fi citite de Marcu și sunt puse doar ca să ascundă sub scutul citării copierea a cam 20% în articol respectiv părți din lucrarea lui Wyplosz din 1990.

Concret, Charles Wyplosz în lucrarea lui din 1990 (disponibila aici) îi studiază real și îi citează pe Diamond, Echkenazi, Lucas, Stockley, Stiglitz (cu lucrări în intervalul 1956-1981), iar Marcu, în lucrarea lui de 3 pagini din 2011 îi fură sinteza, bibliografia și considerentele, citându-l, deși lucrarea din 1990 citată se referă la oportunitatea sau nu a unui buget federal și în mod evident nu la efectele reale ale tratatului de la Maastricht intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993.

În esență, niciuna dintre lucrarile pretins studiate de Marcu, în mod real, nu este citită/valorificată suplimentar în articolul său. Aici aveți și extras din articolul lui Wyplosz din care a copiat Nicu Marcu autorii, sinteza și bibliografia.

c) De asemenea, la poziția 5 (preferata de la Universitatea din Craiova a lui Nicu Marcu), Georgeta-Madalina Meghisan si co-autoare la multe dintre articolele despre care eu opinez că sunt doar semnate nu și scrise de Nicu Marcu) este citată aiurea complet aiurea. Sau poate nu.

Cariera lui Meghișan este legată intempestiv de a lui Nicu Marcu la Universitatea din Craiova ca și co-autoare și nu numai, astfel încât în anul 2012 în care Marcu a devenit, atenție, membru al CNATDCU (instituția care trebuie să îi prindă pe plagiatorii gen Nicu Marcu) și poziție pe care a ocupat-o până în 2016, Meghișan a devenit ea însăși, la 28 de ani, în 2012, membru al Comisiei de Contestații a CNATDCU. Adică dacă Marcu era verificat pentru plagierea din 2008 de către CNATDCU, el trebuia să verifice, dacă era dovedit plagiator, putea să conteste, iar contestația era rezolvată de Meghișan. Cu siguranță Meghișan este mult mai pregătită decât Marcu (are și lucrări în domeniile ei de activitate), dar ca și co-semnatară a lui Marcu în articolele 2 și 3, cu siguranță a dat-o în bară.

Al doilea articol:

Al doilea articol de asemenea nu respectă niciuna dintre cerințele imperative pentru a fundamenta plata celor 92.000 de lei către Marcu.

  • nu este publicat într-o revistă ISI Thompson;
  • nu poartă înscrierile obligatorii privind conceperea lui cu plată de 4000 de lei lună din bani europeni și din ce bani europeni.
  • Este semnat de Marcu în co-autorat cu Georgeta Mădălina-Meghișan, dar nu Meghișan era bursiera post-doctorală, însă textul recunoaște că doar un singur autor a lucrat la articol.
  • deși lucrarea are doi autori, autorul real se auto-denunță chiar în articol: a scris singur articolul: ,,I aimed to clarify” ne explică autorul. ,,Eu vreau să clarific” zice autorul și nu ,,Noi vrem să clarificăm”:

În articol, Meghișan și Marcu au copiat o formulă cvasi-cunoscută, din notele de curs ale Tatianei Moșteanu. Doar că au scris formula și nu au făcut în articol niciun calcul al datoriei publice (și dinamicii ei) în România, și nici în comparație cu alte. Niciun calcul!

Concluziile (care ar fi trebuit potrivit autorilor să formuleze propuneri pentru o creștere economică sustenabilă) nu există din acest punct de vedere și sunt de-a dreptul, nu mă feresc să o spun, imbecile, măcar și pentru că sunt scrise idiot în limba engleză (foto dreapta): ,,the conditions of the Romania’s accession to the Monetary Union targets too also other….” Ce naiba vrea să spună autorul? Și unde sunt propunerile? Cum s-a împrumutat România? Cum ar fi trebuit să se împrumute România? A făcut sau nu refinanțări ale datoriei publice? Cum sunt scadențele datoriei publice, cum au evoluat, cum au evoluat pe ce tip de scadențe și pe ce monede componentele datoriei publice? NIMIC. Nada. Zero. Niente.

Niciun calcul (formula Tatianei Moșteanu rămâne doar enunțată), nicio dinamică a datoriei publice (și a costurilor de finanțare) din țările care ar fi trebuit să fie evaluate, nicio sursă sau indiciu pentru afirmații lipsite de fundament gen: ,,Romania was the only country that has registered a decrease in productivity” (conform a ce? de la ce nivel până la cel nivel? cum calculează producitivtatea muncii? Cum e posibil ca salariile să scadă și productivitatea să scadă? Care este contribuția managementului datoriei publice la productivitate, etc?).

Las la o parte limba engleză, dar mă întreb: zău? Cu cât arată articolul că a scăzut productivitatea? De la cât la cât? Care a fost dinamica productivității în Bulgaria, Cehia, Polonia, Ungaria (că așa spunea ,,articolul” că analizează un număr mare de date statistice). Unde este evoluția productivității și cum o calculează? Unde este evoluția pe baza pretențiilor minicinoase de analizare de ,,numar mare de date statistice” în Bulgaria, Cehia, Polonia, Ungaria?

Unde este contribuția personală? Unde este măcar un singur calcul? În fapt, singurul calcul este în afara articolului: Nicu Marcu a calculat că dacă vîră la Academia Română maculatură, poate să ia 4.000 de lei pe lună din bani europeni, or, înmulțit cu 24 de luni, asta înseamnă 96.000 de lei. Poate cineva contesta? În esență, articolul este un eseu prost, nefundamentat, fără nicio valoare științifică.

Subliniez, este dreptul lui Marcu și Meghișan să scrie/semneze articole proaste și fără nicio valoare, însă când aceasta sunt plătite din bani publici, din punctul meu de vedere devine o fraudă.

Articolul are însă un succes nebun pentru Mirela Cristea, colega lui Marcu de la Universitatea din Craiova (citată fraudulos în Articolul 1), care simte nevoia să citeze la rândul ei acest articol, într-un material publicat la Târgu Jiu (frauda citării inventate), cu ceva care nu a existat în articolul lui Meghișan/Marcu: ,,toate implicațiile șomajului și dimensiunii asigurărilor au un impact înalt asupra datoriei publice” zice Cristea, citând articolul semnat de Marcu și Meghișan.

Articolul semnat Marcu nu a suflat nicio vorbă despre șomaj (număr, dinamică or costuri), asigurări sau prime de asigurare, iar articolul care îl citează, al lui Cristea, se numește ,,impactul ratei șomajului asupra dezvoltării (pieței) asigurărilor în România. O abordare statistică.” În fapt, Cristea îi întoarce lui Marcu frauda academică a acestuia din citarea fictivă în primul articol invocat, citându-l la rândul ei, fictiv. Subliniez, în articolul semnat de Marcu și Meghișan nu există nicio referire la șomaj și piața asigurărilor.

Și încă ceva despre acest al doilea articol: Îl cheama pe Nicu Marcu și Bogdan Sticlosu? 

Nicu Marcu este numele de scenă al lui Bogdan Sticlosu? Sau Bogdan Sticlosu este numele de scenă al lui Nicu Marcu? Pentru că în IDEAS-Repec, Bogdan Sticlosu de la Craiova apare ca persoana care a listat articolul alături de Meghișan exact acest articol (sub numele Nicu Marcu).  Cu Sticlosu ne vom întâlni.

Al treilea articol: Characteristics of the economic-financial crisis in Europe. 

WOW! Principala contribuție oferită comunității științifice de limbă engleză prin acest articol este inventarea unei țări care nu există: ,,Leetonia” sau menționarea țării ,,Great Britain” deși numele oficial este United Kingdom. De asemenea ,,Oland” în loc de Netherlands, ,,Czech” în loc de Czech Republic și ,,Luxemburg” în loc. de ,,Luxembourg”.

Nu fac analiza articolului (nici nu merită, este o altă maculatură proastă deghizată în cercetare, fără niciun calcul propriu relevant, cu date copiate de la Eurostat, neinterpretate propriu și având concluzii care nu se susțin prin corpul articolului), dar remarc o constanță a (ne)îndeplinirii condițiilor pentru care Nicu Marcu nu ar fi trebuit să încaseze bursa. Și să o returneze. După cum urmează:

  • Nu este un articol publicat într-o revistă ISI Thompson (condiție a bursei). Prin urmare articolul nu respectă obligația din proiectul de cercetare, un motiv suficient pentru imputarea în tot sau în parte a bursei de 92.000 de lei.
  • Nu are mențiunea obligatorie pentru toate lucrările făcute în cadrul proiectului POSDRU (condiție a bursei). Un alt motiv suficient pentru neacordarea bursei lui Nicu Marcu (inițial) și returnarea sumelor, în prezent.
  • Nicio rigoare. Inventează țări care nu există în Uniunea Europeană: Leetonia, Oland, Czech. Deși este semnat de Nicu Marcu (care nu știa engleză la acel moment) și de partenera lui academică de lungă durată, Meghișan, care este și co-autoare a articolului, categoric cel care a scris/a tradus și-a băgat picioarele, ceea ce nu trebuia să facă și îndrumătorul de proiect al cercetătorului post-doctoral Nicu Marcu, de asemenea, plătit din bani europeni.
  • Trimestru/ ,,Trimester”? În română da, în engleza economică, niciodată. Limba engleză folosită în articol are mai degrabă legătură cu graviditatea și sarcina, folosindu-se spre exemplu termenul ,,trimester” în loc de quarter, pentru indicarea perioadei la care se face referire în rapoartele statistice. La gravide – trimestre. La cercetare economică în limba engleză, quarter, necondiționat.

  • Perpetuează tehnica frauduloasă a citării unor articole ale unor prieteni, aritcole care nu au nicio legătură cu subiectul articolului care îl citează – ,,Characteristics of the economic financial crisis in Europe”. Din nou este citată profesoara de la Craiova, Cristea, cu aceeași lucrare citată fraudulos în primul articol, respectiv ,,Romanian Electronic System of Interbank payments….”, nimic neregăsindu-se aici. Dar și Cristea avea să îi întoarcă favorul, citând lucrări fără valoare științifică semnate de Marcu, sau chiar de ea și de Marcu.

  • Ca să iasă mai lung articolul, Nicu Marcu o convinge pe Meghișan să aplice mai vechea tehnică a lui în ceea ce privește plagiatul fără indicarea surselor, respectiv copierea unui comunicat de presă Eurostat și fără citarea sursei. Comunicatul de presă Eurostat copiat se află aici, iar autorii cercetării încearcă să ascundă furtul punând ca sursă a tabelului și calcului Eurostat – Banca Centrală Europeană. În fapt, sursa este Eurostat, comunicatul de presă nr. 20/6 februrarie 2012, care nu se regăsește la bibliografie.
  • Aflăm în schimb că există țările ,,Oland”, ,,Czech” sau ,,Leetonia”, și desigur analfabetismul autorilor care în loc de împrumuturi (loans) folosesc termenul credits. Desigur, în limbajul academic al autorilor, în limba engleză, la produsul intern brut se spune? Cum altfel decât PIB, ca în română. Oricum ,,Oland” și ,,Leetonia” (în engleză Letonia este Latvia) sunt foarte tari pentru caracterizarea lui Nicu Marcu, prim autor. E ca și când ați studia o cercetare științifică despre Abibas, Mike, sau Powasonic (în loc de Adidas, Nike sau Panasonic).
  • Deși ne anunță că ne va prezenta Caracteristicile crizei economico-financiare din Europa, articolul nu prezintă nicio caracteristică, nu mai vorbesc de caracteristici diferențiate ale țărilor sau ale grupelor de țări. Articolul nu calculează nimic, iar concluziile sunt lipite și fără sens în raport cu restul articolului. În concluzii se referă la ,,măsuri anti-ciclice promovate de statele membre” (care state?, care măsuri? care politici?), la mix-ul de politici economice (fără să le identifice, fără să arate caracteristicile), la ,,planuri de austeritate” fără să arate unde, când și cum s-au aplicat sau unde nu s-au aplicat și ce rezultate, se referă la ,,financial societies” în loc de financial companies, pe scurt, o maculatură fără nicio valoare științifică

În esență, articolul 3 fură cu tupeu calculele făcute de Eurostat în premieră (Eurostat menționează îngroșat în comunicatul de presă că ,,Eurostat publică pentru prima dată un comunicat de presă cu date trimestriale privind datoria publică”, iar Marcu și Meghișan le fură cu tupeu, asumându-și ei aceste calcule, și indicând ca sursa (pentru date, chipurile ei făcând calculele) o sursă falsă (Banca Centrală Europeană).

Proba1:

  • Calculele copiate și însușite în articol ca și cum le-ar fi făcut ei.

Proba 2:

  • Calculele copiate (invocate ca fiind o ,,analiză mai adâncă” (a autorilor) și ,,noi apreciind necesar faptul…” – deci o metodă de a ascunde sursa inițială, dicolo de traducerea non-economică, arată așa:

Proba 3:

  • Conținutul copiat și distorsionat (comunicatul Eurostat se referă la datoria publică la sfârșitul trimestrului III, iar conținutul copiat susține aceleași procente, dar pentru întreg anul 2011):

Proba 4:

  • Conținutul copiat, din nou, cu distorsionarea datelor: comunicatul Eurostat se referă la datoria guvernamentală la sfârșitul trimestrului III 2011, iar în conținutul copiat, Marcu și Meghișan le copiază la virgulă, dar le atribuie întregului an 2011, cu aceleași cifre (4 trimestre). Ba mai mult, pentru Ungaria, unde Eurostat arată modificarea cu +4,8 puncte procetuale a datoriei publice/PIB, Marcu și Meghișan decid să copieze pe dos: ,,-4,8”. Apropos, în limba engleză zecimalele sunt delimitate prin punct, nu prin virgulă, un motiv suficent ca nimeni să nu ia în serios vreodată vreun astfel de articol. Mă rog, poate Mirelea Cristea, Meghișan, Marcu și îndrumătorul de proiect al lui Marcu.

Copierea capului de tabel (în esență, prin atribuirea datelor BCE și nu Eurostat ca și când ar fi o centralizare proprie a autorilor (și calcule) pe baza datelor de la BCE și nu un furt ordinar de la Eurostat) este la rândul ei haioasă, având în vedere ce spune Eurostat că reprezintă cifrele și ce spun autorii că reprezintă cifrele

  • Și capul de tabel copiat:

Observați așadar că nu este nicio centralizare propie pe baza datelor Băncii Centrale Europene ci pur și simplu date și calcule copiate. Observați că Marcu și Meghișan nu cunosc faptul că în limba engleză (și în cercetarea economică) împrumuturile sunt ,,loans” și nu ,,credits”, că a 3-a coloană rândul 2 nu indică faptul că datele și calculele se referă la  diferența în puncte procentuale raportate la PIB în trimestrul 3 2011 compartiv cu celelalte, și, desigur, tăierea ultimei coloane din tabel pentru că Marcu și Meghișan au găsit gred de descifrat păsăreasca Eurostatului – IGL, și prin urmare, deși acesta era un element de strictă noutate publicat de Eurostat și care îi interesează pe analiști și cercetători, au decis să zboare coloana.

Concluziv pentru acest articol, încă unul furat.

Concluziv pentru cele 3 articole pentru care Nicu Marcu a fost plătit cu 92.000 de lei

este că e în puterea fostului exmatriculat Nicu Marcu să plagieze, să semneze, și de cenu chiar să scrie el articole proaste, asumându-și răspunderea în demersul său de împopoțonare ca vecin al Academiei Române și anume că poate și va fi devoalat. Dar nu poate face mizerii academice, pe bani publici (bani europeni) și nu prin impostură sau prin burse de la Academia Română (peste 20.000 de Euro) cu rezultate științifice zero, trucate, furate sau inventate. Pentru că:

  • Dacă Nicu Marcu  face acest lucru din bani publici, se face astfel tranziția de la frauda academică la frauda financiară;
  • Nerespectarea criteriilor pentru a primi bursa de 92.000 de lei, timp de 24 de luni (așa cum am demonstrat în acest episod) atrage obligația rambursării sumei și identificării făptuitorilor fraudei, fie că e doar Nicu Marcu sau și cei care i-au acordat, îndrumătorul lui, or co-autorii/traducătorii;
  • În plus, Nicu Marcu, la momentul obținerii, încasării și cheltuirii bursei, subliniez, post-doctorale – noiembrie 2010, la 6 ani după ce și-a luat doctoratul în păduri și când era obligatoriu ca Marcu să aibă mai mult rigoare și responsabilitate decât un student din primul an de la vreo pârnaie de facultate particulară), Marcu nu era doar un biet hoț de cuvinte (așa cum o demonstrează articolul din 2008). El rămăsese în mediul de la Universitatea Craiova (băieții și fetele care își fac favoruri citându-se între ei uneori cu articole fără vreo valoare reală). Începând cu anul 2008 (când fura primul articol cu unic autor), Marcu devenise deja Conferențiar Universitar la Universitatea din Craiova și mai avusese neîntrerupt 8 ani de lector și cadru asociat. Cum a ajuns după atâția ani să fure primul articol (în nume propriu) și să producă maculatură pentru care Academia Română a plătit, din bani publici, peste 20.000 de Euro?

Răspunsurile, mai pe larg, peste câteva zile, care se va intitula: Nicu Marcu, Professore și Dottore.

Furtul academic este cu atât mai grav cu cât el este făcute de conferențiari, lectori, sau profesori, or când persoana devine chiar membru al CNATDCU. Există un excelent articol științitific din 2009 ,,Faculty and peer influences on academic integrity. College cheating in Romania”, scris de Daniel Teodorescu și Tudorel Andrei (actualul președinte al Institutului Național de Statistică). Potrivit autorilor, studiul diferă de literatura economică de până atunci pentru că examinează gradul și modul în care furtul academic al studenților este influențat de calitatea și relevanța instrucțiunilor primite de la îndrumătorii lor și de lipsa de onestitate academică a profesorilor lor. O să îi rog pe cei doi autori să includă în viitorul sample al studiului din 2009 și cazul lui Nicu Marcu și a studenților lui. Și a îndrumătorilor lui Marcu de la INCE-Academia Română.

Dar până atunci, mulțumesc transparenței manifestate încă din timpul mandatului lor de foști sau actuali miniștrii ai educației, spre exemplu Daniel Funeriu, Sorin Cîmpeanu și Mihnea Costoiu (2012-2014) care, prin exercitarea funcției lor, mi-au oferit și îmi vor oferi tot sprijinul pentru această investigație, ba chiar se vor alătura ei.

Mulțumesc și Academiei Române și personal Președintelui Ioan-Aurel Pop pentru transparența de care va da dovadă în a îmi răspunde la întrebările deja adresate în legătură cu modul în care Nicu Marcu a obținut bursa post-doctorală (cei 92.000 de lei) și în legătură cu indiciile privind frauda în ceea ce privește plata celor 4.000 de lei pe lună, fără contraprestația reală asumată prin contract (nu articol ISI, nu menționare în lucrări sursa finanțării, articole cu valoare zero, etc). Imediat ce voi avea răspunsurile, le voi publica aici, având convingerea că și Academia Română are tot interesul să investigheze eventuale fraude din bani europeni, făcute la scutul Academiei, cu cercetători post-doctorali impostori, dar plătiți din banul public. (Cerasela N.).

Afaceri

UZINEX livrează prima centrală fotovoltaică mobilă din România către ARS INDUSTRIAL | Comunicat de presă

Publicat

pe

De

📰 Comunicat de presă

Soluția elimină autorizația de construcție pentru proiectele alimentate cu energie regenerabilă pe fonduri europene

Iași, România — 25 mai 2026 — UZINEX, integrator industrial cu sediul în județul Iași, anunță livrarea primei centrale fotovoltaice mobile din România către beneficiar, companie cu sediul în Ploiești, județul Prahova. Soluția — un container expandabil care se desfășoară pe aproximativ 60 de metri liniari de panouri fotovoltaice — alimentează un echipament 100% electric de subtraversări orizontale, eligibil pentru finanțări din fonduri europene.

O soluție pentru un decalaj structural al finanțărilor europene

Legislația actuală a Uniunii Europene impune ca echipamentele achiziționate din fonduri europene și prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) să fie 100% electrice, fără emisii directe. Această cerință a creat un decalaj operațional: echipamentele eligibile sunt frecvent destinate utilizării pe șantiere izolate, acolo unde rețeaua publică de energie electrică lipsește sau este insuficientă, iar soluțiile clasice de alimentare — generatoarele diesel — contravin chiar principiului pentru care s-au cheltuit banii europeni.

Centrala fotovoltaică fixă, ca alternativă, presupune un parcurs birocratic de minimum șase luni — autorizație de construcție, racord la rețea, aviz ANRE — și o instalare permanentă într-o singură locație, în contradicție cu specificul șantierelor mobile care se relochează de la un proiect la altul.

Centrala fotovoltaică mobilă livrată de UZINEX rezolvă simultan ambele probleme: este integrată într-un container transportabil, nu necesită autorizație de construcție și se redislocă împreună cu echipa client la fiecare nou șantier.

Configurația livrată către beneficiar

Modelul livrat reprezintă varianta compactă din gama UZINEX de centrale fotovoltaice mobile, dimensionată pentru alimentarea unui echipament electric de subtraversări orizontale și a sculelor auxiliare de șantier.

Specificații tehnice principale:

  • Panouri fotovoltaice instalate: 24 kW
  • Sistem de stocare: 52 kWh baterii LiFePO4
  • Invertor hibrid: 24 kW
  • Dimensiune container transport: 3 × 2,5 metri
  • Lungime panouri desfășurate: ~60 metri liniari
  • Conectică: priză 220 V monofazic, priză 380 V trifazic, priză încărcare auto electric
  • Climatizare: aer condiționat integrat pentru menținerea bateriilor la temperatură optimă
  • Mobilitate: roți tip off-road pentru deplasare pe teren accidentat

Configurația conectică a fost dimensionată conform cerințelor beneficiarului. La cerere, modelul poate fi extins cu prize suplimentare, sisteme de iluminat exterior, monitorizare la distanță și conectivitate GSM.

Gama completă: de la 3 metri la 12 metri lungime container

Modelul livrat către beneficiar reprezintă varianta de intrare a gamei UZINEX. Producătorul oferă centrale fotovoltaice mobile în configurații adaptate volumului de consum al fiecărui client, de la modelul compact până la containerul industrial 40 ft.

La capătul superior al gamei, containerul de 12 metri lungime poate găzdui până la 160 kW panouri fotovoltaice instalate și 620 kWh capacitate de stocare — o autonomie comparabilă cu o microcentrală fixă, fără constrângerile birocratice ale acesteia. Toate variantele sunt customizabile pe specificul fiecărui proiect.

Aplicații dincolo de șantierele civile

O centrală fotovoltaică mobilă este o soluție multi-funcțională. Aplicațiile identificate de UZINEX includ:

  • Șantiere de construcții civile și lucrări edilitare
  • Echipamente electrice alimentate pe fonduri europene și PNRR
  • Operațiuni militare și tabere temporare
  • Stații mobile de încărcare auto electric
  • Evenimente outdoor și festivaluri
  • Operațiuni de ajutor umanitar în zone fără infrastructură energetică

„Există un decalaj structural între cerințele actuale ale fondurilor europene — care impun echipamente 100% electrice — și capacitatea reală a infrastructurii de a livra energie acolo unde se desfășoară lucrările. Centrala fotovoltaică mobilă este răspunsul nostru concret la acest decalaj. Este o soluție românească, gândită pentru o problemă reală a pieței locale, livrată unui client român care a luat decizia corectă de a investi în echipamente eligibile pentru finanțările UE.”

Andrei-Sorin Baciu, co-fondator UZINEX

Pentru un studiu de caz tehnic complet, cu fotografii și detalii suplimentare despre implementarea la beneficiar, vezi:

🔗 Sursa originală — studiu de caz detaliat: www.uzinex.ro/studii-de-caz/centrala-fotovoltaica-mobila-ars-industrial

Despre UZINEX

UZINEX (SC GW LASER TECHNOLOGY SRL) este un integrator industrial român cu sediul în județul Iași, specializat în furnizarea de soluții turnkey pentru echipamente CNC, laser, energie regenerabilă, ambalare, reciclare, prelucrarea metalelor și utilaje grele. Compania oferă garanție de 60 de luni pe echipamente, suport tehnic sub 36 de ore și eligibilitate pentru finanțări din fonduri europene și PNRR. Mai multe informații la www.uzinex.ro.

Contact pentru presă:
Andrei-Sorin Baciu — Co-fondator UZINEX
📧 Email: contact@uzinex.ro
📞 Telefon: +40 785 377 577
🌐 Web: www.uzinex.ro
— S F Â R Ș I T C O M U N I C A T —
{ „@context”: „https://schema.org”, „@type”: „NewsArticle”, „articleSection”: „Press Release”, „genre”: „Press Release”, „headline”: „UZINEX livrează prima centrală fotovoltaică mobilă din România către ARS INDUSTRIAL”, „alternativeHeadline”: „Soluția elimină autorizația de construcție pentru proiectele alimentate cu energie regenerabilă pe fonduri europene”, „description”: „UZINEX (SC GW LASER TECHNOLOGY SRL) a livrat prima centrală fotovoltaică mobilă din România către SC ARS INDUSTRIAL SRL, companie din Ploiești. Soluția alimentează un echipament 100% electric de subtraversări orizontale.”, „datePublished”: „2026-05-25T10:00:00+03:00”, „dateModified”: „2026-05-25T10:00:00+03:00”, „inLanguage”: „ro-RO”, „isAccessibleForFree”: true, „url”: „https://www.uzinex.ro/studii-de-caz/centrala-fotovoltaica-mobila-ars-industrial”, „author”: {„@type”: „Organization”, „name”: „UZINEX”, „url”: „https://www.uzinex.ro”, „legalName”: „SC GW LASER TECHNOLOGY SRL”}, „publisher”: {„@type”: „Organization”, „name”: „UZINEX”, „legalName”: „SC GW LASER TECHNOLOGY SRL”, „url”: „https://www.uzinex.ro”, „logo”: {„@type”: „ImageObject”, „url”: „https://www.uzinex.ro/logo.png”}}, „about”: [{„@type”: „Thing”, „name”: „Centrală fotovoltaică mobilă”}, {„@type”: „Thing”, „name”: „Energie regenerabilă industrială”}, {„@type”: „Thing”, „name”: „Fonduri europene pentru echipamente electrice”}], „mentions”: [{„@type”: „Organization”, „name”: „SC ARS INDUSTRIAL SRL”, „address”: {„@type”: „PostalAddress”, „addressLocality”: „Ploiești”, „addressRegion”: „Prahova”, „addressCountry”: „RO”}}], „keywords”: „centrală fotovoltaică mobilă, energie regenerabilă, fonduri europene, panouri solare container, UZINEX, ARS INDUSTRIAL, subtraversări electrice, PNRR” }

Citeste in continuare

Exclusiv

Scaune care schimbă felul în care se simte o casă

Publicat

pe

De

Alegerea mobilierului, în special a pieselor centrale, influențează direct percepția unei locuințe. Dintre toate elementele de mobilier, scaunul, prin funcția sa primară, modelul estetic și poziționarea, contribuie semnificativ la atmosfera generală. Nu este doar un obiect pe care te așezi, ci devine parte din decor.

Decizia privind scaune potrivite pentru fiecare cameră din casă ține cont de scopul principal al acelui spațiu. Un scaun își asumă roluri diverse, de la piesa de design până la obiectul de uz cotidian. Această distincție e importantă.

Un scaun ales doar pentru aspectul său vizual poate arăta impecabil într-un catalog. Însă, experiența de zi cu zi, orele petrecute pe el, pot dezvălui lipsa confortului. Pe de altă parte, un scaun extrem de funcțional, dar fără estetică, poate anula eforturile de decor.

Esențial este echilibrul între formă și funcție. Cum va influența un anumit model starea ta de spirit? Te vei simți relaxat, concentrat sau dinamic? Scaunele pot altera radical percepția asupra unei camere.

Scaune pentru inima casei, bucătăria

În bucătărie, scaunele de bucătărie sunt solicitate intens. Aici, familia se reunește, prietenii se adună. Materialele rezistente și ușor de curățat sunt prioritare.

Confortul e esențial, dar și durabilitatea. Un set de scaune moderne poate transforma o bucătărie tradițională într-un spațiu modern, plin de viață. Varietatea de stiluri e un avantaj al acestor piese.

Scaune pentru living pentru relaxare și socializare

Livingul este spațiul dedicat relaxării și socializării. Aici, scaunele devin piese de rezistență. Fie că alegi fotolii voluminoase sau scaune elegante, ele trebuie să îmbie la odihnă.

Un scaun tip balansoar poate aduce un aer nostalgic, în timp ce un fotoliu cu formă inedită adaugă un accent artistic. Contează cum te așezi și cum te simți.

Scaune pentru birou

Într-un birou, confortul și ergonomia sunt critice. Ore întregi petrecute pe un scaun de birou nepotrivit pot duce la disconfort fizic. Există o gamă variată de scaune de birou profesionale.

Un scaun ergonomic, bine ajustat, susține o postură corectă. Astfel productivitatea ta nu va fi afectată. Investiția într-un scaun de calitate se simte zilnic.

Eleganță la înălțime cu scaune de bar bine alese

Scaunele de bar aduc o notă de rafinament sau nonconformism. Ele sunt ideale pentru insulele de bucătărie sau pentru zonele de dining cu peninsulă. Scaunele înalte atrag priviri.

Aceste scaune pot transforma un colț obișnuit într-un loc de socializare. Reglabile pe înălțime, cu spătar sau fără, adaugă caracter barului de acasă.

Citeste in continuare

Exclusiv

Odorizante profesionale de aer – Improspatarea aerului in spatiile intens utilizate

Publicat

pe

Folositi odorizante profesionale ca instrumente de gestionare a mirosurilor, nu doar ca solutii care le acopera. Mai intai curatati sursa — gunoiul, scurgerile, textilele si gurile de ventilatie — apoi alegeti formule care fie mascheaza pe termen scurt, fie leaga moleculele de miros pentru un control mai indelungat. Amplasati unitatile in zonele cu aer inchis precum intrarile, toaletele si salile de asteptare si incepeti cu o intensitate redusa. Ajustati setarile in functie de dimensiunea incaperii, trafic si fluxul de aer, apoi reumpleti inainte ca performanta sa scada. Continuati astfel si veti vedea cum sa potriviti sistemele, parfumurile si programele fiecarui spatiu.

Ce fac odorizantele profesionale

Incepe prin a te gandi la odorizantele profesionale ca la gestionari ai mirosurilor, nu doar ca la simple dispensere de parfum. Le folosesti pentru a sustine un spatiu in care toata lumea se simte confortabil sa soseasca, sa ramana si sa revina. Mai intai, amplaseaza unitatile acolo unde tiparele de trafic concentreaza aerul invechit, cum ar fi intrarile, toaletele si zonele de asteptare. Apoi, alege setari care se potrivesc cu dimensiunea incaperii, gradul de ocupare si ventilatia, astfel incat difuzarea parfumului sa ramana uniforma, controlata si primitoare.

Apoi, mentine performanta constanta prin reumpleri de rutina, programare temporizata si verificari ale echipamentului. Vei crea o experienta de incredere pe care vizitatorii tai o pot recunoaste si in care pot avea incredere. Multe sisteme sprijina, de asemenea, obiectivele de igienizare a aerului, ajutand la mentinerea unui mediu mai proaspat intre curatari. In cele din urma, analizeaza rezultatele in mod regulat: observa cum se simte spatiul, cere feedback personalului si ajusteaza acoperirea pe masura ce nevoile se schimba. In felul acesta, mediul tau ramane incluziv, ingrijit si pregatit zi de zi.

Mascarea vs Eliminarea Mirosurilor

Odata ce odorizantele de aer functioneaza constant, concentreaza-te pe ceea ce fac ele de fapt: mascheaza un miros sau ajuta la eliminarea sursei acestuia. Incepe prin a verifica cand revine mirosul. Daca se intoarce rapid dupa ce parfumul se estompeaza, probabil ai de-a face cu mascare versus eliminare, nu cu o indepartare reala.

Apoi, inspecteaza spatiul in aceasta ordine: cosuri de gunoi, scurgeri, textile, guri de ventilatie si puncte de acces. Curata sau trateaza mai intai sursa, apoi foloseste parfumul pentru a sustine rezultatul. Aici conteaza chimia parfumului. Unele formule doar acopera mirosurile neplacute, in timp ce altele se leaga de moleculele de miros si le reduc impactul.

Alege produsele in functie de obiectivul tau. Pentru spatiile comune si aglomerate, ai nevoie de solutii pentru improspatarea aerului care ii ajuta pe toti sa se simta confortabil, inclusi si increzatori. Cand elimini cauza, spatiul tau miroase mai curat si mai primitor pentru mai mult timp.

Odorizante profesionale de aer pentru locuinte

Adu controlul mirosurilor la nivel comercial in casa ta, potrivind produsul cu incaperea, nivelul de trafic si sursa mirosului. Incepe cu bucatariile, holurile de la intrare, baile si zonele pentru animale de companie, unde mirosurile se acumuleaza cel mai repede. Alege formule enzimatice sau oxidante atunci cand ai nevoie de control microbian, nu doar de parfum.

Apoi, combina solutiile in straturi. Foloseste spray-uri tintite pentru textile, geluri pentru eliberare constanta si difuzoare pentru arome ambientale echilibrate in spatiile comune. Pastreaza parfumul discret in dormitoare si mai puternic langa litiere sau zonele de depozitare a gunoiului. Verifica etichetele pentru utilizare fara reziduuri pe tapiterie si covoare. Inlocuieste cartusele conform programului, curata dispenserele lunar si aeriseste dupa tratamentele intense. Daca in gospodaria ta sunt copii, animale de companie sau oaspeti cu sensibilitati, testeaza mai intai un singur produs. Cand fiecare camera miroase curat si primitor, casa ta pare pregatita pentru toti cei care ii trec pragul.

Odorizante de aer profesionale pentru birouri

Incepeti prin a identifica locurile in care mirosurile din birou se acumuleaza cel mai mult, cum ar fi zonele de intrare, salile de pauza si toaletele, astfel incat sa puteti amplasa odorizante profesionale de aer acolo unde vor functiona cel mai bine. Apoi, alegeti arome usoare si curate, care sa nu distraga atentia angajatilor sau sa ii deranjeze pe vizitatori, si evitati parfumurile puternice care pot deveni coplesitoare in spatiile comune. Apoi, testati acoperirea in fiecare zona si ajustati intensitatea sau amplasarea pana cand obtineti un control constant al mirosurilor, fara ca biroul sa miroasa prea puternic.

Strategii de control al mirosurilor

Deoarece mirosurile din birou se acumuleaza rapid in spatiile comune, abordati-le in etape: identificati sursa, imbunatatiti circulatia aerului, curatati suprafetele frecvent atinse si materialele textile dupa un program stabilit, apoi folositi odorizante profesionale pentru a mentine un parfum neutru si constant.

Incepeti prin a parcurge spatiul in perioadele aglomerate si prin a folosi analize ale mirosurilor pentru a identifica tiparele din apropierea intrarilor, bucatariilor, toaletelor si salilor de sedinta. Apoi, stabiliti zone de parfumare astfel incat fiecare zona sa primeasca nivelul potrivit de acoperire fara a va coplesi echipa. Goliti cosurile de gunoi, tratati scurgerile, curatati in profunzime covoarele si tapiteria inainte ca mirosurile sa se fixeze. Apoi verificati filtrele HVAC, deschideti caile de circulatie a aerului si amplasati dozatoarele acolo unde circulatia sustine o distributie uniforma. Revizuiti rezultatele saptamanal, cereti personalului feedback rapid si ajustati programarea sau dozajul. Cand gestionati mirosurile in acest mod, toata lumea se simte mai confortabil, mai concentrata si mai bine primita impreuna.

Sfaturi pentru alegerea parfumului

Dupa ce ati imbunatatit curatenia, circulatia aerului si amplasarea dispenserelor, alegeti un parfum care se potriveste modului in care este folosita fiecare zona a biroului. Incepeti cu zonele comune: alegeti note curate si discrete, precum citrice, ceai sau in usor, astfel incat toata lumea sa se simta confortabil si inclusa. Pentru receptie, folositi un parfum primitor, care sa para rafinat, nu coplesitor.

Apoi, potriviti intensitatea cu scopul. Mentineti salile de sedinta discrete pentru a sustine concentrarea. In salile de pauza, alegeti combinatii mai proaspete care sa neutralizeze mirosurile de mancare. Folositi stratificarea parfumurilor cu grija: combinati un parfum principal cu o nota complementara mai usoara in spatiile apropiate pentru a crea continuitate fara confuzie.

Apoi, analizati preferintele sezoniere. In lunile mai calde, folositi parfumuri acvatice sau verzi, cu note proaspete. In lunile mai reci, treceti la note delicate de lemn sau condimente. Testati optiunile impreuna cu echipa, urmariti feedbackul si ajustati pana cand biroul are in mod constant o atmosfera primitoare.

Odorizante profesionale de aer pentru spatii comerciale

Cand alegi odorizante profesionale de aer pentru spatii de retail, potriveste sistemul de parfumare cu dimensiunea magazinului, nivelul de trafic si atmosfera brandului tau, astfel incat parfumul sa ramana constant fara sa ii copleseasca pe cumparatori.

Apoi, defineste ambianta de retail pe care vrei ca clientii sa o simta in momentul in care intra. Alege un profil olfactiv care sa sustina identitatea brandului si sa intareasca perceptia clientilor in diferite departamente. Apoi analizeaza amplasarea rafturilor, a zonelor de proba si a categoriilor de produse, folosind note complementare care sa para naturale, nu fortate. Foloseste zonarea olfactiva pentru a oferi fiecarei zone un rol clar, pastrand in acelasi timp o experienta unitara in intregul magazin. In zonele aglomerate, prioritizeaza acoperirea constanta care sustine confortul si incurajeaza explorarea produselor. In cabinele de proba, la intrari si in zonele de checkout, mentine continuitatea pentru ca vizitatorii sa se simta bineveniti, recunoscuti si parte dintr-un mediu atent conceput, care reflecta zilnic valorile brandului tau.

Cum sa folosesti odorizante profesionale de aer

Dupa ce alegeti sistemul potrivit de odorizare a aerului pentru spatiul dumneavoastra, folositi-l dupa un plan clar, astfel incat parfumul sa ramana perceptibil, echilibrat si constant pe tot parcursul zilei.

Incepeti prin amplasarea unitatilor acolo unde fluxul de aer ajuta la distributie, nu direct langa usi, guri de ventilatie sau zonele unde stau clientii la coada. Respectati tehnicile corecte de instalare, astfel incat acoperirea sa fie uniforma in spatiile comune. Apoi, potriviti intensitatea in functie de dimensiunea incaperii si de fluxul de persoane; incepeti cu un nivel redus, apoi ajustati treptat pana cand parfumul se simte primitor, nu coplesitor. Testati din locuri diferite, deoarece oaspetii percep spatiul din multe unghiuri. Curatati periodic suprafetele din apropiere pentru ca parfumul sa nu concureze cu mirosurile invechite. Stabiliti programe simple de intretinere pentru verificarea setarilor, inlocuirea cartuselor si confirmarea faptului ca dispozitivele functioneaza corect. In cele din urma, cereti feedback de la personal si faceti rapid mici schimbari. Astfel, toti cei care intra in spatiul dumneavoastra se vor simti confortabil, inclusi si increzatori.

Cat timp dureaza odorizantele profesionale de aer

De obicei, odorizantele profesionale de aer dureaza de la cateva saptamani pana la cateva luni, in functie de sistem, intensitatea parfumului, programul de functionare si dimensiunea spatiului dumneavoastra. Pentru a estima performanta, incepeti prin a verifica traficul zilnic, ventilatia si orele de utilizare. Acesti factori afecteaza direct durata persistentei parfumului in zonele comune aglomerate.

Apoi, monitorizati cum se simte parfumul dupa prima saptamana. Daca se estompeaza rapid, cresteti frecventa de inlocuire a rezervei sau ajustati programul dispenserului. In incaperile mai mici, este posibil sa aveti nevoie de o intensitate mai redusa, in timp ce spatiile deschise necesita adesea o eliberare mai constanta. Pastrati un calendar simplu de intretinere astfel incat echipa dumneavoastra sa ramana coordonata, iar spatiul sa se simta mereu primitor. Cand urmariti tiparele de utilizare si inlocuiti rezervele inainte ca parfumul sa scada, creati o experienta mai fiabila pentru toti cei care intra, lucreaza acolo sau viziteaza regulat.

Ce sa cauti la un odorizant de aer profesional

Inainte sa alegi un odorizant profesional de aer, concentreaza-te pe trei aspecte esentiale: acoperirea, controlul intensitatii parfumului si intretinerea. Ai nevoie de o solutie care sa ajute spatiul sa se simta primitor in mod constant, nu coplesitor sau neglijat intre interventiile de service.

  1. Potriveste acoperirea cu dimensiunea incaperii, astfel incat fiecare zona sa fie inclusa, de la intrari pana la toalete.
  2. Verifica setarile intensitatii parfumului si alege un debit reglabil. Vei mentine parfumul perceptibil fara sa ii coplesesti pe angajati sau pe vizitatori.
  3. Analizeaza frecventa de reumplere inainte sa te decizi. Sistemele care necesita mai putina intretinere economisesc timp si iti ajuta echipa sa isi respecte programul.
  4. Cauta performanta fiabila in timpul orelor aglomerate. Alege aparate care ofera rezultate constante in ciuda deschiderii frecvente a usilor sau a miscarii continue.

Apoi, compara cerintele de instalare si intretinerea zilnica. Daca montajul este simplu si servisarea este previzibila, vei crea un mediu mai curat si mai confortabil, pe care toata lumea il poate aprecia in fiecare zi.

Cum sa alegi solutia Fitomag potrivita

Cand alegi solutia Fitomag potrivita, incepe prin a identifica locurile unde unitatea va functiona cel mai intens, cum ar fi intrarile, zonele de asteptare, holurile sau toaletele. Apoi, potriveste intensitatea cu nivelul de trafic, apoi alege parfumuri cu formule derivate din plante care sa para primitoare, nu coplesitoare. Daca mirosurile se schimba pe parcursul zilei, alege setari flexibile si planuri de reumplere.

SpatiuNevoieSfat Fitomag
IntrarePrima impresie puternicaFoloseste o acoperire echilibrata
Zona de asteptareAtmosfera calmaAlege note mai discrete
HolProspetime continuaSeteaza intervale constante
ToaletaControlul mirosurilorFoloseste concentrate botanice mai puternice

In final, verifica timpul de intretinere, disponibilitatea rezervelor si confortul utilizatorilor. Vei face alegeri mai inteligente atunci cand echipa ta se simte inclusa in testare. Astfel, toata lumea se bucura impreuna de un mediu mai curat, mai primitor si de o experienta zilnica mai buna.

Intrebari frecvente

Pot odorizantele profesionale declansa alergii sau sensibilitati respiratorii?

Da, poti dezvolta sensibilitati. Testeaza treptat, aeriseste bine, alege formule fara alergeni si opreste folosirea la reactii cutanate sau agravarea astmului. Daca apar simptome, consulta medicul; protejandu-te, ajuti si pe ceilalti sa respire confortabil.

Sunt Odorizantele Profesionale Sigure Pentru Animalele De Companie?

Da, daca verifici eticheta, aerisesti, testezi treptat si tii animalele departe initial. Eviti efecte toxice alegand formule pet-safe si previi interactiuni chimice nelasand produsul sa se combine cu alti agenti parfumatori.

Exista reglementari legale pentru folosirea odorizantelor in spatii publice?

Da, verifici legislatia locala inainte sa folosesti odorizante in spatii publice. Citesti cerintele privind etichetare produs, urmezi instructiunile de siguranta, apoi confirmi ventilatia si accesul publicului, ca sa pastrezi un mediu conform si primitor.

Cum Se Depoziteaza Corect Odorizantele Profesionale Nefolosite?

Pastreaza odorizantele nefolosite in ambalajul original, cu etichetare clara, intr-o stocare racoroasa, uscata, ferita de soare si caldura. Inchide-le bine, separa-le de alimente, verifica termenele si urmeaza instructiunile producatorului, mereu impreuna.

Pot Fi Folosite Odorizantele Profesionale Impreuna Cu Sistemele HVAC?

Da, le poti folosi cu HVAC daca verifici ventilatie compatibila. Citeste specificatiile, testeaza intai intr-o zona mica, apoi seteaza difuzare programabila. Asa pastrezi distributia uniforma si te asiguri ca spatiul vostru ramane placut.

Citeste in continuare

Parteneri

Ultimile stiri locale

Turismo zi inainte

Pizzeria IZA – Gust autentic, ingrediente de calitate și livrare rapidă de pizza în Sectorul 4, Sectorul 5 și Sectorul 3

Într-un oraș în care oferta de pizza este din ce în ce mai diversificată, alegerea unei pizzerii care să ofere atât gust...

2 zile inainte

„Condu Prudent! Alege Viața!” a adus brașovenii față în față cu realitatea accidentelor rutiere, transformând siguranța rutieră într-o experiență trăită, nu doar explicată

Peste 1.000 de brașoveni au participat în data de  23 mai, la evenimentul „Condu Prudent! Alege Viața!”, una dintre cele...

3 zile inainte

NBI: Piața rezidențială accelerează, iar nordul Bucureștiului rămâne principalul pol de investiții al capitalei

Datele publicate de ANCPI pentru luna mai 2026 transmit un semnal pozitiv pentru piața rezidențială din România și confirmă menținerea...

Uncategorized4 zile inainte

bForce își extinde activitatea prin deschiderea unui service nou în zona Sibiului

Sibiu, 8 iunie – bForce, service auto cu 17 ani de experiență în lucrul cu automobile marca BMW, anunță deschiderea unei...

Uncategorized4 zile inainte

Rețeaua de sănătate Regina Maria: Cum evităm ca dreptul pacienților la servicii medicale să fie afectat de „experimente administrative”?

În lipsa unei analize de impact și a unor date transparente privind beneficiile pentru pacient, restrângerea accesului la o întreagă...

Uncategorized4 zile inainte

TAG: uniformele medicale devin parte din ecosistemul de siguranță al clinicilor și spitalelor

București, 2 iunie 2026 – Uniformele medicale sunt privite tot mai mult ca parte din ecosistemul de siguranță al clinicilor și...

Uncategorized4 zile inainte

Foundever® o numește pe Edmona Popa în funcția de Country Director pentru România

București, 03 iunie 2026 – Foundever®, lider internațional al noii generații de servicii customer experience (CX), anunță numirea Edmonei Popa în...

Uncategorized6 zile inainte

Samsung lansează noua generație de monitoare de gaming Odyssey, inclusiv primul monitor de gaming 6K din industrie

Gama de monitoare din 2026 consolidează poziția de lider în materie de performanță, extinzând în același timp accesul la inovații...

Uncategorized2 săptămâni inainte

Xiaomi lansează produse portabile de generație următoare și duce la nivel premium ecosistemul lifestyle

București, 28 mai 2026  – Xiaomi a lansat astăzi, pe piețele globale, cea mai recentă gamă de produse din ecosistemul său...

Uncategorized2 săptămâni inainte

Conferința de lansare a proiectului „Platforma de servicii publice digitale pentru ANAD”, cod SMIS 342867 26.05.2026

Agenția Națională Anti-Doping (ANAD), în calitate de beneficiar, a organizat astăzi conferința de lansare a proiectului „Platforma de servicii publice...

Uncategorized2 săptămâni inainte

Leica Live Moment pe seria Xiaomi 17T: viitorul imagisticii mobile de la Xiaomi și Leica

Dezvoltarea rapidă a fotografiei mobile în ultimele două decenii a făcut ca aceasta să fie mai ușoară și mai accesibilă...

Afaceri2 săptămâni inainte

SEO pentru „semantic relevance scoring”: cum evaluează Google relevanța reală a unui articol, dincolo de cuvintele cheie

Motoarele de căutare moderne încearcă să determine nu doar dacă un articol conține anumite expresii, ci dacă este cu adevărat...

Uncategorized2 săptămâni inainte

Philips lansează primul monitor standalone cu ecran pe ambele laturi

Monitorul are un design inovator care permite noi moduri de lucru și deschide noi oportunități de business Philips 24B2D5300 Video...

Uncategorized2 săptămâni inainte

Samsung dă startul campaniei cu oferte și beneficii pentru electrocasnicele inteligente BESPOKE AI

București, 25 mai 2026 – Samsung Electronics lansează o nouă campanie, desfășurată în perioada 25 mai – 7 iunie 2026, care...

Afaceri2 săptămâni inainte

UZINEX livrează prima centrală fotovoltaică mobilă din România către ARS INDUSTRIAL | Comunicat de presă

📰 Comunicat de presă Soluția elimină autorizația de construcție pentru proiectele alimentate cu energie regenerabilă pe fonduri europene Iași, România...

Uncategorized2 săptămâni inainte

Samsung lansează versiunea beta One UI 9 pentru utilizatorii seriei Galaxy S26

One UI 9 beta oferă o experiență mobilă mai intuitivă și personalizată, cu îmbunătățiri în ceea ce privește creativitatea, accesibilitatea...

Știrile Săptămânii