Connect with us

Exclusiv

George Botez propune o masura pertinenta de rezolvare partiala a problemelor infinite cu parcarile in Ploiesti!/A batut „saua” si nu stim cine este „iapa” si/sau daca „iapa” a inteles! – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

(Preluare Lumewa Justitiei):

Parchetul anticopruptie i-a incalcat dreptul la imagine, la viata privata, la un proces echitabil si prezumtia de nevinovatie procurorului Liviu Tudose (foto), in momentul in care a scurs in presa de casa informatii despre dosarul acestuia, inca dinainte de a fi retinut si chiar audiat. Constatarea ii apartine judecatorului Viorel Georgeana de la Tribunalul Bucuresti, care a obligat DNA la plata unor daune morale catre procurorul Liviu Tudose, fostul sef al Parchetului Curtii de Apel Ploiesti.

Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate sentinta nr. 1628 din 24 noiembrie 2021, pronuntata, in dosarul 7218/3/2019, prin care judecatorul Viorel Georgeana de la Tribunalul Bucuresti a hotarat ca DNA trebuie sa ii plateasca daune de morale de 25.000 de lei reprezentand prejudiciul cauzat lui Liviu Tudose prin emiterea comunicatelor si a informatiilor privind dosarul fabricat de procurorii Lucian Onea si Cerasela Raileanu de la DNA Ploiesti, in care a fost trimis in judecata pentru inchipuite infractiuni de luare de mita si folosirea, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii si in final achitat defintiv (click aici pentru a citi). Suma este insa mult mai mica decat cea solicitata de Tuodse, respectiv 1 milion lei.

Concret, fostul procuror general al Parchetului Curtii de Apel Ploiesti a acuzat ca DNA i-a incalcat prezumtia de nevinovatie, dreptul la imagine si dreptul la viata privata prin comunicatele oficiale si informatiile defaimatoare oferite jurnalistilor in mod abuziv, prin care a fost supus unui linsaj media. In acest context, judecatorul Viorel Georgeana a stabilit ca in spatiul public au fost scurse de la DNA informatii care dadeau ca certe retinerea si arestarea lui Liviu Tudose, inca dinainte ca acesta sa fie macar audiat, informatii care induceau ideea de vinovatie. “Tribunalul retine ca fapta ilicita imputata paratei DNA consta in divulgarea unor probe dintr-un dosar penal aflat in faza de urmarire penala la aceasta institutie”, precizeaza judecatorul Viorel Georgeana in sentinta prin care a obligat DNA la plata unor daune morale catre Liviu Tudose (publicata pe site-ul rolii.ro). De asemenea, magistratul sublineaza ca DNA avea obligatia de a pastra in siguranta datele privind dosarul lui Liviu Tudose, insa scurgerea de informatii in mass-media a avut drept consecinta vatamarea dreptului la propria imagine, dreptului la un proces echitabil si prezumtia de nevinovatie.

Redam fragmente din sentinta prin care judecatorul TMB Viorel Georgeana a obligat DNA la plata unor daune morale catre procurorul Liviu Tudose, pe care o atasam integral la finalul articolului:

Tribunalul, fata de aspectele evocate mai sus, constata ca inca inainte ca reclamantul sa fie audiat la respectiva unitate de parchet, inainte de a afla acuzatiile in integralitatea lor si de a se putea apara prin aceasta audiere, in spatiul public s-au dat ca certe retinerea si chiar arestarea lui cu precizarea ca acest lucru va surveni ca urmarea a comiterii infractiunilor relatate in comunicatul de presa nr. nr.336/VHI/3, prin referirea la ‘un magistrat’. Tribunalul retine ca fiind intemeiate argumentele reclamantului, in sensul ca informatiile care au ajuns in spatiul public induceau publicului nu doar ideea de vinovatie, dar si pe aceea a unei arestari sigure (chiar inainte de retinerea si de audierea obligatorie in acel moment, potrivit codului de procedura penala), stiut fiind faptul ca retinerea este o etapa premergatoare obligatorie arestarii si decizia privind o asemenea masura nu poate fi luata decat dupa audierea obligatorie a persoanei cercetate, prin aprecierea coroborata a probelor din dosar.

In continuare, in aceeasi zi, tot in jurul orei 16.00, presa mentiona ca a ajuns la DNA Ploiesti pentru audiere si facea referire la faptul ca ‘exista deja aviz pentru retinere de la CSM’, sugerand, iara nicio indoiala, ca retinerea lui este sigura, cu toate ca nici la acea ora reclamantul nu fusese inca chemat la sediul DNA, cu atat mai putin audiat; mai mult decat atat, ziaristii prezentau in articole detalii despre noile acuzatii ce urmau a i se aduce si despre care nu cunostea aproape nimic, indicand ca izvor al acestora ‘surse judiciare’. Tribunalul constata ca aceste aspecte au fost probate de catre reclamant, prin inscrisurile (exemple articole) anexate cererii.

Tribunalul retine ca fapta ilicita imputata paratei DNA consta in divulgarea unor probe dintr-un dosar penal aflat in faza de urmarire penala la aceasta institutie.

Analizand conditia faptei ilicite, trebuie amintit ca o astfel de fapta poate fi nu numai o actiune, dar si o omisiune de la indeplinirea unei activitati sau de la savarsirea unei actiuni prevazuta de normele imperative ale legii. Cu alte cuvinte, inactiunea este fapta ilicita in toate cazurile cand legea prevede imperativ obligatia unei persoane de a actiona intr-un anumit fel, adica de a avea o conduita pozitiva, obligatie care insa nu a fost respectata.

In speta, dispozitiile legale a caror incalcare atrage caracterul ilicit al faptei sunt cele de la art. 12 lit. e) si f) din Legea nr. 544 din octombrie 2001 privind liberul acces la informatiile de interes public potrivit carora ‘(1) Se excepteaza de la accesul liber al cetatenilor, prevazut la art. 1 si, respectiv, la art. 11/1, urmatoarele informatii: e) informatiile privind procedura in timpul anchetei penale sau disciplinare, daca se pericliteaza rezultatul anchetei, se dezvaluie surse confidentiale ori se pun in pericol viata, integritatea corporala, sanatatea unei persoane in urma anchetei efectuate sau in curs de desfasurare; f) informatiile privind procedurile judiciare, daca publicitatea acestora aduce atingere asigurarii unui proces echitabil ori interesului legitim al oricareia dintre partile implicate in proces;’.

Tribunalul subliniaza ca respectarea obligatiei de asigurare a secretului probelor in timpul anchetei penale, ca exceptie de la principiul universal al liberului acces la informatiile de interes public, are drept scop protejarea unor importante drepturi universale ale celor implicati in astfel de cercetari, precum dreptul la viata privata (art. 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului), dreptul la propria imagine (prin raportare la dreptul la libertatea de exprimare prevazut de art. 10 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului), dreptul la un proces echitabil si prezumtia de nevinovatie (art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului).

Fiind vorba de dispozitii legale imperative, respectarea acestora revine oricarei persoane fizice sau juridice care ___________________ informatii exceptate de la liberul acces al cetatenilor la informatiile de interes public. In speta informatiile aduse la cunostinta publicului priveau aspecte cu privire la probe stranse de chiar parata DNA care instrumenta acest dosar penal privindu-l si pe reclamant, astfel incat obligatia de respectare a secretului acestora apartine in primul rand acestei institutii prin angajatii sai.

Tribunalul mai are in vedere faptul ca alin. 2 ale art. 12 din Legea nr. 544 din octombrie 2001 prevad expres faptul ca raspunderea pentru aplicarea masurilor de protejare a informatiilor apartinand categoriilor prevazute la alin. (1) revine nu numai persoanelor, ci si ‘autoritatilor publice care detin astfel de informatii, precum si institutiilor publice abilitate prin lege sa asigure securitatea informatiilor’.

In raport de aceste dispozitii legale si de dovezile administrate in cauza, din care rezulta cu certitudine ca informatiile cu privire la dosar si la probe provin de la parata DNA ce le-a realizat in cursul cercetarii penale din dosarul penal, Tribunalul retine ca aceasta institutie are calitate procesuala pasiva in calitate de autoritate publica ce detinea informatia secreta, legiuitorul atribuindu-i acesteia principala obligatie si raspundere pentru asigurarea securitatii informatiilor.

De asemenea, nedepistarea, in cadrul unei anchete disciplinare, a persoanei vinovate de ‘scurgerea informatiei secrete’ nu poate fi pusa in sarcina reclamantului si nu constituie o conditie pentru atragerea raspunderii civile delictuale a institutiei detinatoare a informatiei, nici din punctul de vedere al legii speciale ce reglementeaza aceasta raspundere (art. 12 alin. 2 Legea nr. 544 din octombrie 2001), dar nici din punctul de vedere al normelor de drept comun ce reglementeaza raspunderea civila delictuala (art. 998-1000 din vechiul Cod civil).

In ceea ce priveste practica CEDO cu privire la pretentiile impotriva paratei DNA, Tribunalul constata ca deosebit de relevanta este cauza C________ contra Romaniei, in care CEDO a analizat chiar scurgerea de informatii catre presa in timpul unei investigatii penale. In speta respectiva, ca si in cauza dedusa judecatii, CEDO a analizat aparitia in presa a unor inregistrari telefonice dispuse in cadrul unei anchete penale inainte de a se ajunge in fata instantei de judecata. Deoarece statul roman nu a reusit sa preintampine scurgerea de informatii, CEDO a considerat ca dreptul la respectarea vietii private si de familie ale respectivului aplicat, prevazut in articolul 8 din Conventie, a fost incalcat.

Intr-adevar, art.6 par.2 din Conventie garanteaza fiecarui acuzat prezumtia de nevinovatie, dispunand ca orice persoana acuzata de savarsirea unei infractiuni este prezumata nevinovata pana cand vinovatia sa nu a fost stabilita legal.

Intr-o jurisprudenta constanta, Curtea Europeana a decis ca dispozitiile art.6 par.2 din Conventie impun ca orice reprezentant al statului sa se abtina sa declare public faptul ca cel pus sub urmarire penala sau trimis in judecata este vinovat de savarsirea infractiunii ce i se reproseaza, inainte ca vinovatia acestuia sa fi fost stabilita printr-o hotarare judecatoreasca definitiva.

Norma conventionala evocata nu ar putea fi invocata spre a impiedica autoritatile sa informeze publicul cu privire la anchetele penale in curs, dar le impune sa procedeze cu toata grija si rezerva comandate de respectarea prezumtiei de nevinovatie, in acest sens avand o importanta deosebita alegerea termenilor prin care reprezentantii statului formuleaza declaratii inainte ca o persoana sa fie judecata si recunoscuta vinovata, prin hotarare definitiva, de savarsirea unei infractiuni.

Curtea nu poate retine apararea paratei DNA conform careia aceasta institutie a emis doar cele doua comunicate de presa, care in opinia paratei s-a facut luandu-se in considerare transparenta actului de justitie, accesul nediscriminatoriu al reprezentantilor mass-media ia informatii de interes public, concomitent cu respectarea dreptului persoanelor implicate in cauza si desfasurarea fara obstacole a procesului penal, in deplina concordanta cu legislatia nationala si europeana

Emiterea celor doua comunicate s-a realizat cu respectarea dreptului publicului la informare, insa nu are legatura cu fapta ce sta la baza pretentiilor deduse judecatii de punere la dispozitia jurnalistilor a unor informatii si probe dintr-un dosar penal, fapta ce are la baza nerespectarea obligatiei legale de securizare a informatiilor secrete de catre institutia publica detinatoare a informatiei.

In concluzie, Tribunalul retine ca ‘scurgerea’ catre presa a unor probe din dosare in timpul urmaririi penale, o faza nepublica a procedurii penale, constituie o ingerinta in dreptul reclamantului la respectarea vietii sale private in contextul in care respectivele inregistrari erau realizate in afara atributiilor publice ale reclamantului si ofereau detalii despre activitatile reclamantului si familiei acestuia si il puneau intr-o lumina defavorabila, creand impresia ca acesta a savarsit fapte penale anterior emiterii rechizitoriului si pronuntarii unei hotarari judecatoresti pe fondul cauzei.

De asemenea, vazand ca obiectul examinarii il reprezinta ‘scurgerea’ de informatii secrete detinute de o autoritate publica ce avea obligatia legala a asigurarii pastrarii secretului acestora, Tribunalul mai retine ca in cauza este irelevant interesul public deosebit cu privire la respectivul dosar penal intrucat un astfel de interes nu inlatura obligatia institutiei DNA de a-si organiza activitatea si functionarea acesteia prin luarea tuturor masurilor care sa asigure indeplinirea obligatiei legale de asigurare a secretului probelor din dosarele aflate in curs de cercetare penala. Aceasta institutie avea dreptul de a aduce la cunostinta publicului doar informatii de natura celor din comunicatele de presa emise, insa, in acelasi timp avea si obligatia de a lua toate masurile necesare asigurarii secretului probelor din respectivul dosar penal. Faptul ca aceasta parata nu a pastrat in siguranta informatiile aflate in posesia sa a facut posibila ‘scurgerea’ lor catre mass media si a avut drept consecinta vatamarea drepturilor reclamantului la propria imagine, dreptul la un proces echitabil si prezumtia de nevinovatie intr-o perioada in care acesta beneficia de aceasta prezumtie.

in ceea ce priveste conditia prejudiciului produs reclamantului prin divulgarea informatiilor ce constituiau probe in dosarul penal in care era cercetat, Curtea constata ca si aceasta conditie este indeplinita.

Caracterul cert al prejudiciului este dat de faptul ca acesta este actual, in sensul ca era deja produs la data la care se pretinde repararea lui.

Relevanta probelor din dosarul penal in stabilirea vinovatiei reclamantului revenea instantei de judecata investita prin rechizitoriu. Divulgarea acestor probe la un moment in care aveau caracter secret, prin intermediul unei emisiuni de televiziune, au creat un prejudiciu de imagine reclamantului, aducand atingere dreptului acestuia la respectarea vietii private, drept ce inglobeaza dreptul la imagine, onoare, demnitate. De asemenea, intrucat nu se pronuntase o hotarare judecatoreasca definitiva de condamnare, au produs chiar o incalcare a prezumtiei de nevinovatie a reclamantului.

In cauza C________ contra Romaniei, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a subliniat faptul ca dreptul la respectarea vietii private si dreptul la libertatea de exprimare sunt drepturi egale in sensul Conventiei si sunt indreptatite la o protectie egala atunci cand sunt puse in balanta.

Curtea a retinut faptul ca extrase din dosarul de urmarire penala au fost facute publice anterior emiterii rechizitoriului. Retinand imprejurarea ca ceea ce face obiectul examinarii este ‘scurgerea’ informatiilor de catre autoritati, a apreciat ca irelevant faptul ca dosarul penal in care era cercetat reclamantul prezenta un interes public deosebit.

De asemenea, Curtea a statuat faptul ca acest caz nu priveste o pierdere a reputatiei ca rezultat al actiunilor proprii ale unei persoane acuzate de savarsirea unei infractiuni, de vreme ce la momentul publicarii informatilor confidentiale, reclamantul beneficia de prezumtia de nevinovatie.

In concluzie este certa producerea prejudiciului prin divulgarea si difuzarea unor informatii secrete, reprezentate de probele administrate in cursul cercetarii penale, faza nepublica a procesului penal, anterior emiterii rechizitoriului si bineinteles anterior pronuntarii unei hotarari judecatoresti de condamnare a reclamantului.

In ceea ce priveste legatura de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciul de imagine al reclamantului, desi aceasta apare ca fiind una evidenta, totusi comporta unele discutii ce vor fi redate intrucat au importanta in dimensionarea prejudiciului solicitat de catre reclamant.

Astfel, prejudiciul de imagine suferit de catre reclamant are drept baza cauzala faptele celor trei parate de divulgare si difuzare nelegala a unor probe dintr-un dosar penal la o data cand reclamantul beneficia de prezumtia de nevinovatie si detinea o functie publica deosebit de importanta. Dreptul la imagine este unul complex iar atingerile aduse acestuia presupun o multitudine de posibile fapte, atat ale altor persoane fizice sau juridice, dar si fapte personale ale celui despre a carui imagine este vorba.

In ceea ce priveste vinovatia, latura subiectiva a faptei ilicite, Tribunalul constata ca pentru angajarea raspunderii civile delictuale aceasta poate fi atat sub forma culpei (imprudenta sau neglijenta), cat si sub forma intentiei (directe sau indirecte). In speta, data fiind obligatia legala de respectare a secretului probelor administrate in cursul urmarii penale, nerespectarea acestei obligatii s-a produs, daca nu cu intentie, cel putin din culpa institutiei parate DNA, care avea obligatia legala de a organiza activitatea si functionarea propriilor institutii astfel incat sa evite nerespectarea procedurii de protectie a datelor nepublice.

Mai mult decat atat, obligatia generala de a nu aduce atingere drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor prin publicare de informatii secrete este o obligatie de rezultat, fiind evident ca, atunci cand se savarseste o astfel de fapta, vinovatia exista, in lipsa unor cauze exoneratoare, legatura de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciul moral rezultand expres din insasi savarsirea faptei.

In acest sens, trebuie avut in vedere ca raspunderea unei autoritati publice care a savarsit a fapta nelegala este o raspundere obiectiva, victima prejudiciului nefiind obligata sa faca dovada vinovatiei, intrucat odata hotarat, de catre instanta de judecata, ca fapta acesteia incalca o norma legala imperativa, nici autoritatea si nici angajatul vinovat nu se vor putea exonera de raspundere prin proba lipsei de vinovatie, deoarece autoritatile publice trebuie sa depuna o diligenta maxima in respectarea dispozitiilor legale ce reglementeaza activitatea acestora, iar in privinta angajatului, incompetenta, nestiinta si, mai ales, reaua-intentie, nu pot fi scuzabile.

In ceea ce priveste cuantumul prejudiciului, Tribunalul retine ca nici sistemul legislativ romanesc si nici normele dreptului european nu prevad in mod concret criterii care sa duca la o reparare pe deplin a daunelor morale, iar acest principiu, al repararii integrale a unui astfel de prejudiciu, nu poate avea decat un caracter estimativ, fapt explicabil in raport de natura neeconomica a respectivelor daune, imposibil de a fi echivalate banesc.

Prin urmare, despagubirile pentru repararea prejudiciilor morale sunt dificil de stabilit, in absenta unor criterii sau probe, judecatorul fiind singurul care, in raport de consecintele suferite de partea vatamata, trebuie sa aprecieze o anumita suma globala.

Cuantificarea daunelor morale se impune a fi realizata in concret, in functie de circumstantele personale ale fiecarei victime, circumstante ce vizeaza atat consecintele sociale cat si cele psihice suferite de acestea.

In speta, prin divulgarea si difuzarea unor probe cu caracter secret administrate in faza cercetarii penale, a fost adusa o atingere onoarei, reputatiei si demnitatii reclamantului, consecintele produse neputand fi nesocotite. Faptul ca in urma trimiterii in judecata a reclamantului, prin rechizitoriul ce a avut in vedere si probele ce au fost divulgate si difuzate in perioada cercetarii penale, acesta a fost condamnat nu poate constitui un argument pentru a aprecia ca acesta nu a suferit un prejudiciu de imagine, respectiv ca nu a fost incalcata prezumtia de nevinovatie.

In concluzie, referitor la intinderea prejudiciului este evident ca aceasta nu poate fi cuantificata potrivit unor criterii matematice sau economice, astfel incat in functie de imprejurarile concrete ale spetei, statuand in echitate, instanta urmeaza sa acorde despagubiri apte sa constituie o satisfactie echitabila.

In ceea ce priveste cuantumul posibilelor despagubiri acordate, ceea ce trebuie in concret evaluat nu este prejudiciul ca atare, ci doar despagubirea ce vine sa compenseze acest prejudiciu si sa aduca acea satisfactie de ordin moral celui prejudiciat.

Instanta apreciaza ca suma de 1.000.000 lei solicitata de catre reclamant este nejustificata si exagerata in raport de prejudiciul suferit, prejudiciu care, asa cum s-a mentionat anterior, nu poate fi cuantificat, iar stabilirea acestuia este lasata la latitudinea judecatorului in functie de circumstantele cauzei.

Pentru considerentele expuse, Tribunalul apreciaza ca suma de 25.000 lei este una proportionala si echitabila prejudiciului suferit de reclamant si in consecinta va admite in parte actiunea formulata de reclamant in contradictoriu cu parata DNA si va obliga parata la plata catre acesta a sumei de 25.000 lei cu titlu de daune morale reprezentand repararea prejudiciului cauzat , precum si a dobanzii legale de la data ramanerii definitive a prezentei hotarari (avand in vedere ca acesta este momentul la care creanta in bani devine certa, lichida si exigibila) si pana la momentul platii efective”.

 

Facebook Comments

Exclusiv

„Ce bube vedeti la noi, gasiti si la ei/Sunt afectati si ei de coruptie, incompetenta, mediocritate, slugarnicie”

Publicat

pe

De

Cum ne-au pacalit si in 2016, dar si in anii care au urmat, dezvaluie Emil Pascut de la sindicatul Diamantul!
In 2016, salariile de functie erau mici chiar si cu sumele compensatorii mutate in structura lor. ( vedeti in documentul atasat, smuls de la IPJ Suceava doar in urma unui proces)
Desi legiuitorul, prin art.1 (5) din legea 285 din 2010, a interzis explicit ca sumele compensatorii sa fie luate in calcul ca si crestere salariala, cozile de topor din DGF au luat in considerare aceste sume, ca parte a salariului de functie, la comparatia cu salariul minim. Ca diferenta sa iasa, evident, cat mai mica, iar MAI sa plateasca, politistilor cat mai putin sau deloc, diferenta pana la salariul minim.
Cand am pornit procesele pe salariul de functie, primul complice major la cacanaria DGF a fost ICCJ care, printr-o decizie murdara, nr. 21 din 2016, a statuat abuziv ca suma compensatorie tranzitorie a devenit parte a salariului de functie si drept fundamental. Adica au adaugat lege, depasindu-si competenta constitutionala.
In februarie 2020, prin Decizia 51 din 4 februarie ( publicata in MO din 13 martie) CCR le-a dat peste bot judecatorilor ICCJ si a desfiintat ca neconstitutionala, interpretarea facuta in decizia 21 din 2016.
Insa raul fusese deja facut.
In conditiile in care nu aveau o baza legala, judecatorii de contencios din toata tara, folosind ca pretext decizia gresita nr.21/2016 ( care este un act interpretativ si nu un temei legal in sine), respinsesera deja, pe banda rulanta, sute de procese deschise de politisti si militari pentru majorarea salariului/ soldei de functie la nivelul salariului minim. Deci era creata o jurisprudenta toxica, eronata, dar majoritara.
Cand a aparut publicata in MO, decizia CCR 51 din 2020, mai erau procese pe rolul instantelor insa niciun judecator nu a fost interesat sa respecte aceasta decizie CCR. Preferau sa copieze la modul nesimtit din hotararile vechi aflate in Ecris, de respingere a actiunilor, intemeiate pe decizia 21 din 2016 si care nu mai aveau nicio valoare argumentativa. De ce? Pentru ca CCR a scos in afara ordinii de drept, decizia 21 din 2016. CCR a stabilit ca e o decizie proasta, neconstitutionala si deci inoperanta.
Si uite asa a fost ingropata teoria mea cu salariul de functie care trebuia majorat la nivelul salariului minim, fara luarea in considerare a sumelor compensatorii. Cu complicitatea unor judecatori lipsiti de profesionalism care au preferat sa linga bocancii statului si unor contabili din DGF, decat sa judece drept fata de politisti si militari, aplicand corect legea dar si deciziile obligatorii ale CCR.
Vedeti, asta e sistemul judecatoresc prezent ( ma rezum la zona de contencios administrativ, cu care sunt familiarizat de cca 15 ani) . Nu sunt cu nimic mai breji decat vreo alta categorie socio-profesionala platita de la bugetul statul. Sunt afectati si ei de coruptie, incompetenta, mediocritate, slugarnicie. Aroganta la greu. Au si ei doctorii lor falsi. Sau magistrati cu legaturi politice. Ce bube vedeti la noi, gasiti si la ei. Nu uitati si de greva ilegala pe care au facut-o fara nicio retinere, luni de zile, cand pensiile le erau amenintate. Asta e marfa!
M-am saturat eu de cand tot aud de la politisti cu conexiuni in mediul judecatoresc, ca le-au soptit cunoscutii lor judecatori ca au primit ordin sa ne respinga tot ce facem pe salarizare si pensii, mai precizeaza sursa citata. (Cerasela N.).

Articolul „Ce bube vedeti la noi, gasiti si la ei/Sunt afectati si ei de coruptie, incompetenta, mediocritate, slugarnicie” apare prima dată în Ziarul Incisiv de Prahova.

Facebook Comments
Citeste in continuare

Exclusiv

Eugen Tomac, 5 întrebări pentru un loc eligibil/Este corect ce faci PMP-ului?

Publicat

pe

De

O noua minciuna ordinara si o incercare disperata de manipulare marca „tomac”, ucraineanul cu probleme penale, manipulare incercata prin „interviul” „aparut” in News.ro, publicat in data de 18.01.2022, orele 08.25: „INTERVIU – Eugen Tomac: Cristian Diaconescu a negociat pentru el funcţia de ministru al Justiţiei la discuţiile de fuziune cu PNL. A şi spus că el cunoaşte foarte bine dosarele”

https://www.news.ro/politic-intern/interviu-eugen-tomac-cristian-diaconescu-a-negociat-pentru-el-functia-de-ministru-al-justitiei-la-discutiile-de-fuziune-cu-pnl-a-si-spus-ca-el-cunoaste-foarte-bine-dosarele-1922402518502022010820557972?fbclid=IwAR1JoRzuCNCFuhZrp3nkW25rbCZ6IWnICiwX7PlPWChg2aFWabCUzi4EVuc

„Europarlamentarul PMP Eugen Tomac susţine că actualul preşedinte al partidului, Cristian Diaconescu, a negociat cu PNL, în prezenţa sa, postul de ministru al Justiţiei. Discuţia despre ministerul Justiţiei a avut loc în toamnă, în contextul negocierilor pentru fuziunea PNL-PMP. Eugen Tomac nu respinge o revenire în fruntea partidului şi crede că liderul actual, Cristian Diaconescu, are şanse mici să continue ca preşedinte, din moment ce ”70% din liderii PMP au solicitat un congres pentru a alege o nouă conducere”.
„News.ro: Cronologic, cum au decurs negocierile dintre PNL şi PMP pentru fuziune?
Eugen Tomac: În primul rând, cel mai important lucru de subliniat este că PNL dintotdeauna a sabotat activitatea PMP. În 2016, ne-au luat candidaţi la locale, în 2020 s-a repetat aceeaşi situaţie. Într-un fel sau altul, am fost într-o competiţie continuă pe acelaşi electorat de dreapta, dar PNL n-a avut niciodată o parte din acest electorat, care i-a fost fidel preşedintelui Traian Băsescu. În 2020, a existat o invitaţie din partea domnului Orban de a face o fuziune cu PNL.
Înainte de alegeri?
Înainte de alegerile locale. Între premierul Orban şi preşedintele Băsescu a existat o discuţie, iar răspunsul preşedintelui Băsescu a fost cât se poate de limpede: nu suntem interesaţi de un asemenea proiect. Consecinţa a fost că PNL ne-a exclus de la orice coaliţie de dreapta la alegerile locale, în condiţiile în care domnul Orban mi-a spus că va insista ca PMP să facă parte dintr-o coaliţie de dreapta, inclusiv la Bucureşti.
Până la urmă, la Bucureşti aţi scos singuri 10%, iar pe ţară aţi ieşit pe locul trei, deci nu v-a dăunat atât de mult refuzul fuziunii.
Da, prin candidatura domnului Traian Băsescu am mobilizat electorat foarte mult în ţară, astfel PMP reuşind să obţină cei mai mulţi aleşi locali după PSD şi PNL. Aceasta este zestrea pe care partidul nostru o are la ora actuală. În cursul anului trecut, după Congresul PNL din septembrie, preşedintele proaspăt ales Florin Cîţu ne-a invitat să analizăm dacă dorim o fuziune între PNL şi PMP.
V-a invitat pe dumneavoastră şi pe Cristian Diaconescu?
Discuţia întâi a avut-o cu mine şi, având în vedere că eu sunt doar membru al PMP, i-am recomandat domnului Cîţu să discute cu preşedintele partidului, domnul Diaconescu, ceea ce a şi făcut. Domnul Diaconescu a informat partidul despre această discuţie, iar PMP a dat un vot în unanimitate în care eu şi domnia sa am fost mandataţi să începem discuţiile cu PNL.
Pentru fuziune.
Evident, pentru un proiect comun PNL-PMP.
Staţi puţin! Această expresie – ”proiect comun” – a fost folosită şi de Cristian Diaconescu, dar nicidecum în sensul unei fuziuni, ci doar al unei colaborări între PNL şi PMP.
Evident că discuţia a fost despre fuziune. Eu chiar am avut o intervenţie într-o şedinţă a partidului, pe zoom, unde am spus de două ori: ”Dragi colegi, pentru a nu exista niciun fel de confuzie, trebuie să ştiţi că invitaţia liberalilor nu este pentru a face acte de caritate, ci urmăresc înghiţirea PMP, deci e o fuziune”. Prin urmare, toţi cei prezenţi la şedinţă au ştiut că mergem să începem discuţiile cu PNL pentru o eventuală fuziune.
La discuţia cu PNL, aţi negociat pentru dvs locul 5 pe lista PNL la europarlamentare, aşa cum se vehiculează pe surse?
Nu, este o glumă. Este una dintre minciunile care s-au tot spus în aceste zile. La această discuţie am participat eu şi domnul Diaconescu din partea PMP, iar din partea PNL au participat domnul preşedinte Florin Cîţu şi domnii prim-vicepreşedinţi Iulian Dumitrescu şi Gheorghe Flutur. Am stabilit că trebuie să se formeze o echipă comună de negociere. La această discuţie, domnul preşedinte Diaconescu, deşi ştiam cu toţii că motivul ruperii coaliţiei PNL-USR era Ministerul Justiţiei, s-a oferit să-şi pună la dispoziţie expertiza pe care o are – a şi spus că el cunoaşte foarte bine dosarele – bineînţeles, făcând aluzie expresă la Ministerul Justiţiei. Iar cei din PNL au spus că ministerele trebuie discutate cu PSD, pentru că erau exact în faza în care purtau negocierile pentru formarea noului guvern.
Ca să fie clar: spuneţi că domnul Diaconescu încerca să negocieze pentru el funcţia de ministru al justiţiei?
Evident. A spus şi în partid că cei de la PNL par a fi deschişi să aibă o discuţie inclusiv la nivel de ministere, iar de faţă cu mine, în formatul pe care l-am prezentat, domnia sa şi-a oferit expertiza pentru Ministerul Justiţiei. Repet, cei de la PNL au spus că nu se discută despre ministere.
Dar despre alte funcţii aţi mai discutat cu PNL?
În acel format s-a discutat doar despre formarea unei comisii comune în care să vedem ce propune PMP şi ce oferă PNL. Nu s-a discutat nici despre funcţii, nici despre europarlamentare, nici despre secretari de stat. Apoi, domnul Diaconescu nu a mai vrut să continue discuţiile.
Şi care a fost explicaţia?
Nu a explicat niciodată, pentru că de atunci noi nu am mai avut nicio şedinţă.
Şi cum s-a ajuns la această ruptură dintre dvs şi Cristian Diaconescu?
Nu este o ruptură. Suntem prea mici pentru a avea conflicte interne. Este pur şi simplu o viziune diferită a domniei sale faţă de a mea cu privire la modul în care este gestionată viaţa unui partid. O parte din colegi mi-au solicitat să-i cer domnului Diaconescu să convoace o şedinţă pentru a discuta chestiuni care ţin de administraţia locală. Avem o majoritate PSD-PNL-UDMR care are peste 90% din administraţia publică în curtea sa. Primarii noştri sunt neglijaţi. Partidul nu a avut o viaţă internă activă în ultimul an, motiv pentru care i-am cerut domnului Diaconescu o şedinţă pentru a dezbate aceste chestiuni.
Şi de la o şedinţă s-a ajuns tocmai până la convocarea unui congres.
Domnul preşedinte nu a dorit să convoace această şedinţă şi nu ne-a explicat niciodată care este motivul, dar mi-a spus mie, în prezenţa celor doi secretari generali adjuncţi, că avem formula prevăzută în statut, că atunci când o treime din organizaţiile PMP solicită convocarea unei şedinţe, să o facem. Şi eu am acţionat ca un om responsabil. Toate şedinţele noastre sunt convocate pe grupul de WhatsApp, iar acolo 34 de lideri ne-am asumat covocarea acestei şedinţe. Domnul preşedinte Diaconescu a participat la aceste discuţii, şi-a spus şi punctul de vedere. Am crezut cu toţii că vom avea o şedinţă aşezată, în care să dezbatem problemele de pe agendă. Din păcate, din raţiuni pe care nu le înţeleg, domnia sa nu a dorit să vină la partid, la o întâlnire cu 46 de lideri ai PMP, însemnând practic peste 70% din conducerea partidului. Pentru că nu a participat la această şedinţă, evident că în mod spontan s-a ridicat această problemă de a convoca un nou congres în data de 19 februarie, pentru a reaşeza lucrurile astfel încât PMP să redevină un jucător pe scena politică, chiar dacă nu este în Parlament.
Veţi candida la şefia PMP?
Noi am convocat, împreună cu domnul Diaconescu – pentru că am avut o întâlnire cu domnia sa în urmă cu două zile – o întâlnire la Sibiu, la invitaţia domnului Ariton, preşedintele organizaţiei noastre de acolo. Ne vom întâlni la Sibiu şi vom stabili care este formula cu care este cel mai bine să mergem în congres pentru a ieşi mai întăriţi şi nicidecum mai dezbinaţi.
Dar vă tentează să candidaţi din nou?
Eu am fost de trei ori preşedintele PMP: când l-am fondat, după ce s-a retras Elena Udrea şi după retragerea preşedintelui Traian Băsescu. Eu sunt un om politic cu simţul răspunderii, dar nu alerg după funcţii.
Totuşi, rămâne o piatră de moară eşecul dvs în a atinge pragul electoral la alegerile din 2020. Mai puteţi ajuta acum partidul?
Mai sunt trei ani până la alegeri. Obiectivul PMP este unul singur: de a păstra echipa unită şi de a încerca să convingă şi alţi oameni să vină alături de un partid curat şi curajos. Trebuie să ne restartăm echipa, împreună şi cu domnul Diaconescu, astfel încât să putem merge mai departe. Eu sunt convins că vom ieşi întăriţi din această dispută internă.
La Congres veţi vota o rezoluţie care să-l oblige pe viitorul preşedinte al partidului să fuzioneze cu PNL?
Nu, exclus. La congresul din 19 februarie nu se discută despre nicio fuziune. Statutul PMP prevede că o fuziune sau o alianţă se realizează cu 75% din voturile celor prezenţi la un congres. Deci cine a împins această discuţie în mod iresponsabil în spaţiul public n-a făcut decât un mare rău partidului. Eu ştiu ce înseamnă o fuziune, pentru că PMP a mai avut această experienţă cu UNPR, care a eşuat.
Ce şanse îi daţi lui Cristian Diaconescu să rămână preşedinte al partidului?
Şansa pe care i-o va da Congresul.
Mai mari, mai mici?
În condiţiile în care peste 70% din liderii PMP au solicitat un congres pentru a alege o nouă conducere a PMP, îmi este foarte greu să vă dau un alt răspuns decât cel pe care l-au dat colegii mei prin vot. Într-un partid, deciziile se iau prin instrumente democratice. Îţi convin, nu-ţi convin, e o altă chestiune.
Deci şansele sale sunt mici. Am mai văzut o ştire care spunea că domnul Diaconescu a negociat şi cu PNL, şi cu PSD o eventuală fuziune. Ştiţi de vreo discuţie cu PSD?
Nu cunosc şi nu vreau să intru în speculaţii.
Se mai implică Traian Băsescu în viaţa de partid?
Nu, după alegerile parlamentare, domnul Băsescu nu s-a mai implicat nicio clipă în activitatea partidului, dar moştenirea sa politică trebuie promovată în continuare, pentru că urmăreşte obiective vitale pentru societatea noastră: de la legea sănătăţii, care este şi astăzi de actualitate, până la reforma parlamentară prin reducerea numărului de parlamentari la 300. Din păcate, Parlamentul ignoră două decizii ale CCR”.
Presedintele PMP, Cristian Diaconescu, a reactionat, atat pe pagina sa de socializare, cat si pe PAGINA OFICIALA A PMP de pe FACEBOOK:

https://m.facebook.com/103838215537756
„Îmi propusesem în aceste zile să păstrez tăcerea în legătură cu falsele frământări create în interiorul partidului, tocmai pentru a nu alimenta planul ticluit de o mână de colegi binevoitori de a vinde ieftin Partidul Mișcarea Populară.


Așa-zisa ședință a Colegiului Național de săptămâna trecută, preluarea abuzivă a canalelor oficiale de comunicare ale PMP, alimentarea liderilor PMP cu informații și zvonuri false, precum și declarațiile și interviurile pe care domnul Tomac le oferă nu sunt decât etape ale unei strategii de a băga Partidul Mișcarea Populară în moarte clinică, pentru ca mai apoi să îl poată oferi pe de-a-ntregul sau pe bucăți altor formațiuni politice în schimbul unor beneficii personale iluzorii.
Totuși, gândindu-mă la munca pe care eu și mulți alți colegi din PMP, inclusiv fondatorul său, am depus-o încă de la înființarea lui, la eforturile oamenilor din teritoriu care au dus, alături de noi, bătălii electorale mânați doar de convingere și nu de promisiunea unor funcții vremelnice în administrația publică, dar și la votul de încredere primit de la sute de mii de români care au crezut și cred în continuare că PMP are o voce diferită de a altora în politica românească, mă simt dator să fac următoarele precizări:
– Am un background profesional care îmi dă dreptul să nu mă împiedic și nici să depind de vreo funcție publică sau politică. Așadar, în ceea ce privește discuția cu lideri ai PNL pe care domnul Tomac o evocă, am participat la invitația și rugămintea acestuia din urmă, nu la invitația liberalilor. În cadrul acelei întâlniri nu s-a vorbit în niciun moment de funcția de ministru al Justiției, ci discuția deschisă de domnul Iulian Dumitrescu a vizat o cu totul altă tematică, legată de fondurile europene.
– Înainte de acea întâlnire, domnul Eugen Tomac mi-a spus că a transmis către PNL lista cu solicitările de funcții pe care o trimisese și către domnul Ludovic Orban, atunci cand erau împreună la guvernare.
– La întâlnirea de la Sinaia pe care domnul Tomac o aduce în discuție nu s-a votat în unanimitate nicio fuziune. Pentru că situația era deosebit de tensionată, au fost puse în discuție trei variante: fuziune, nicio fuziune sau colaborarea pe proiecte. Aceasta din urmă a fost și cea care a fost supusă la vot și aprobată. Întâlnirea de la Sinaia a arătat tuturor membrilor PMP că interesele unui grup nu se pot constitui în interesele întregului partid, iar munca de 7 ani a unor oameni de a construi o mișcare politică populară nu poate fi ștearsă cu buretele și vândută la kilogram.
– În urmă cu trei zile, i-am propus domnului Tomac să ne înțelegem în interior pe temele pe care a creat și alimentat disputa internă. Având în vedere că acest lucru nu s-a întâmplat, mă simt nevoit să nu mai particip la nicio întâlnire care are, până la urmă, drept efect destrămarea Partidului Mișcarea Populară. Refuz să particip la orice încercare de sabotare a existenței și viitorului PMP și îmi doresc ca proiectele PMP să nu fie deturnate de interesele meschine ale unor colegi.
– De asemenea, astăzi vor fi depuse în instanță contestațiile referitoare la încălcările Statutului PMP în legătură cu adunarea din 12 ianuarie. În prezent, partidul este blocat ca efect al mișcărilor întreprinse de domnul Eugen Tomac”.
In zilele urmatoare, Incisiv de Prahova – va DEMONTA toate minciunile si manipularile gastii „PMP tomac”. Vom reveni! (Cerasela N.).

Facebook Comments
Citeste in continuare

Exclusiv

Cum sa prinzi Mincinosul Mincinosilor din GASCA „PMP tomac”? Simplu: Presedintele Cristian Diaconescu a inaintat o SCRISOARE DESCHISA catre Presedintele PNL

Publicat

pe

De

S-a ajuns la aceste trucuri prin recunoasterea semnelor, care indica ca o persoana nu este onesta, cum ar fi lipsa de consistenta a povestii, comportament diferit si folosirea prea multor detalii. Recunoasteti personajul ucrainean? Sau GASCA „PMP tomac”?

Minciuna are picioare scurte!

Azi, dupa „interviul” mincinos al cetateanului ucrainean „aparut” in News.ro, publicat in data de 18.01.2022, orele 08.25: „INTERVIU – Eugen Tomac: Cristian Diaconescu a negociat pentru el funcţia de ministru al Justiţiei la discuţiile de fuziune cu PNL. A şi spus că el cunoaşte foarte bine dosarele”, Presedintele Cristian Diaconescu a inaintat o Scrisoare Deschisa catre Florin Vasile Citu, Presedintele PNL.

Aceasta Scrisoare Deschisa – o prezentam in EXCLUSIVITATE:

Unul dintre cei mai importanti indicatori, care arata lipsa de onestitate, este schimbarea comportamentului. Va rugam sa vizualizati arhiva ziarului Incisiv de Prahova si o sa constatati comportamentul celebrului ucrainean.

Mai mult, Mihail Neamțu se retrage din tabăra contestatarilor lui Cristian Diaconescu!

Vicepreședintele PMP respinge ipoteza unei colaborări cu PNL și optează pentru consolidarea PMP ca partid conservator.

Scriitorul Mihail Neamțu nu vrea să se poziționeze în nicio tabără în războiul pe care gruparea condusă de Eugen Tomac l-a declanșat în PMP, cu scopul de a-l debarca pe Cristian Diaconescu din funcția de președinte, au declarat pentru „Punctul de fierbere” surse din partid. 

Mihail Neamțu, care ocupă funcția de vicepreședinte al PMP, s-a numărat printre liderii care au semnat convocarea, în 12 ianuarie a.c., a forurilor de decizie ale partidului în care s-a votat convocarea Congresului pe 19 februarie a.c.

Cu toate acestea, potrivit surselor noastre, Neamțu este „dezamăgit de turnura evenimentelor din partid”. Concret, el respinge ipoteza unei colaborări cu PNL și optează pentru consolidarea PMP ca partid conservator, care să vizeze electoratul de dreapta, care nu se mai regăsește în oferta liberalilor.

El nu este mulțumit de prestația lui Cristian Diaconescu în funcția de președinte al PMP și consideră că este nevoie de o „reașezare pe funcții și de promovarea unor lideri cu mesaj conservator bine conturat”.

În plus, Mihail Neamțu se teme că intrarea la guvernare a PMP, în urma colaborării cu PNL care să excludă o fuziune prin absorbție, va eroda formațiunea populară în perspectiva alegerilor parlamentare și prezidențiale din 2024.

Din sursele noastre reiese fara dubiu ca la aceasta ora, din grupul mafiot al pucistilor au mai ramas 15 persoane, exact numarul pucistilor de la Sinaia (13.11.2021).

Vom reveni cu detalii. (Cristina T.).

Articolul Cum sa prinzi Mincinosul Mincinosilor din GASCA „PMP tomac”? Simplu: Presedintele Cristian Diaconescu a inaintat o SCRISOARE DESCHISA catre Presedintele PNL apare prima dată în Ziarul Incisiv de Prahova.

Facebook Comments
Citeste in continuare

Parteneri

Ultimile stiri locale

ExclusivO zi inainte

„Ce bube vedeti la noi, gasiti si la ei/Sunt afectati si ei de coruptie, incompetenta, mediocritate, slugarnicie”

Cum ne-au pacalit si in 2016, dar si in anii care au urmat, dezvaluie Emil Pascut de la sindicatul Diamantul!...

Social2 zile inainte

Motofierastraie Rotakt cu carburator Walbro

Motofierăstraiele moderne sunt adaptate pentru a se potrivi fiecărui utilizator şi a condițiilor de lucru specifice. Înainte de a cumpăra...

Exclusiv2 zile inainte

Eugen Tomac, 5 întrebări pentru un loc eligibil/Este corect ce faci PMP-ului?

O noua minciuna ordinara si o incercare disperata de manipulare marca „tomac”, ucraineanul cu probleme penale, manipulare incercata prin „interviul”...

Social3 zile inainte

Ce beneficii obtii la inlocuirea ferestrelor vechi

Ferestrele vechi din lemn care v-au servit multi ani ar trebui totusi inlocuite cu altele noi din PVC din mai...

Exclusiv3 zile inainte

Cum sa prinzi Mincinosul Mincinosilor din GASCA „PMP tomac”? Simplu: Presedintele Cristian Diaconescu a inaintat o SCRISOARE DESCHISA catre Presedintele PNL

S-a ajuns la aceste trucuri prin recunoasterea semnelor, care indica ca o persoana nu este onesta, cum ar fi lipsa...

Afaceri4 zile inainte

Plexiglas pentru perete pentru casă și local

Cum să reîmprospătezi rapid interiorul Sticla acrilică, sau așa-numitul plexiglas, este un material cu multe avantaje. Datorită faptului că este netoxic,...

Exclusiv4 zile inainte

Plexiglas – cum îți va ușura munca de zi cu zi?

O poziție organizată corespunzător la locul de muncă, este una dintre bazele muncii eficiente. Această regulă se aplică practic oricărei activități,...

Afaceri4 zile inainte

Ce abilități ai nevoie pentru a fi bucătar?

Ce abilități ai nevoie pentru a fi bucătar? Alegerea de a începe o carieră ca bucătar este ceva ce oricine...

Exclusiv5 zile inainte

Aceeași grupare, condusă de domnul Tomac, care în data de 12 ianuarie a încercat, în mod abuziv, preluarea conducerii partidului, acum vine și amenință pe toate căile membrii CEN

Cristian Diaconescu, președinte PMP, jurist, diplomat, fost ministru de externe și de justiție al României, un pro american convins, pro...

Exclusiv6 zile inainte

Incisiv de Prahova a avut, din nou, DREPTATE/PMP anunță convocarea Congresului pentru alegerea unei noi conduceri naționale/Cristian Diaconescu isi merita SOARTA

Prin zeci de articole, publicate anul trecut, Incisiv de Prahova a avertizat de producerea acestrui deznodământ! Nu putem spune decat...

Exclusiv6 zile inainte

Care este importanța unei uniforme de bucătar în ospitalitate?

Multe locuri de muncă aleg să adopte o uniformă de personal, inclusiv retail, asistență medicală și medii de producție. Chiar...

ExclusivO săptămână inainte

Ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, s-a infectat cu noua tulpină de coronavirus

Ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu, a anunțat joi, 13 ianuarie, că a fost confirmat cu COVID-19. Ministrul este vaccinat cu două...

AfaceriO săptămână inainte

Ce poartă bucătarul șef în husa sa de tip roll ?

Având un set de cuțite pe care le cunoașteți și le iubiți vă va face întotdeauna să vă simțiți mai...

AfaceriO săptămână inainte

Izolarea termică a ferestrelor – o modalitate de a reduce facturile

În multe cazuri, izolarea întregii clădiri este fie imposibilă, fie foarte costisitoare. Dacă ai un apartament într-un bloc, de obicei nu...

AfaceriO săptămână inainte

Evoluția șorțurilor de-a lungul istoriei

Evoluția șorțurilor de-a lungul istoriei Obiceiul de a purta un șorț a fost împrumutat de la est și de la...

ExclusivO săptămână inainte

Cristian Diaconescu acuză un PUCI în interiorul PMP: ședință ilegală organizată de puciști/Incep demiterile, pe banda „rulanta”

Reamintim ca, blocajul instalat la nivelul plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) este răspunsul a șapte judecători și procurori la...

Știrile Săptămânii